UE bagă mâinile în buzunarele băncilor. E de bine sau de rău?

Măsura poate determina reducerea activităţii din ţară a instituţiilor bancare.

Capii Europei au decis, în cadrul celui mai important summit UE din ultimii doi ani, că recapitalizarea băncilor este una dintre măsurile care va asigura stabilitatea economică a statelor din uniune.Printre soluţii se numără şi reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate la 1.000 miliarde euro sau angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale.Cum văd măsurile economiştii clujeni?Soluţiile UE au atât efecte negative, cât şi pozitive, depinde de perspectiva din care privim problema. Pe de-o parte, acţionariatul băncilor are doar două soluţii la îndemână – fie să aducă bani de acasă, fie să valorifice o parte din active, instituţiile bancare fiind totodată nevoite să se retragă de pe anumite pieţe sau să taie din finanţare. Pe de altă parte riscul de nereturnare a creditelor, cu toate consecinţele nefaste care s-au putut observa în cazul crizei economice începută în 2008, este mai bine controlat.„S-a greşit politic, social, vinovaţi nu sunt acţionarii. Ar fi trebuit să se găsească alte soluţii, spre exemplu să se retragă licenţa celor care sunt expuşi mai mult decât trebuie”, spune Ioan Trenca, membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Carpatica.De altă părere este Mihai Mândruţiu, analist financiar clujean. „Era mult aşteptată decizia, ca dovadă reacţia de pe bursă. Probleme vor apărea dacă se va întâmpla acelaşi lucru şi în cazul altor state, precum este Italia, care are datorii de peste 100% din PIB”, declară analistul.Oare vor pleca băncile? Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că statele au primit garanţia că subsidiarele aparţinând băncilor-mamă din alte state vor avea nivelul de capital menţinut şi pentru anii următori.Afirmaţia este întărită şi de declaraţia lui Steven van Groningen, preşedinte executiv al Raiffeisen Bank România, care a declarat pentru evz.ro că băncile străine prezente în România s-au angajat printr-un acord voluntar, în primăvară, să menţină expunerea pe piaţa locală. Totuşi, până acum, în România, multe bănci-mamă au luat decizia de a-şi restrânge activitatea sau chiar de a părăsi piaţa locală. Spre exemplu, atât RBS Bank, cât şi ATE Bank şi-au anunţat intenţia de a lichida afacerile din România. Tendinţa de retragere sau de reorientare spre alte pieţe se întâlneşte şi la alte bănci, care, din fericire, nu ne-au cuprins şi pe noi în planurile de mutare. Astfel, Volksbank a vândut aproape toate diviziile pe care le deţinea în ţări din afara Austriei, însă nu şi pe cea din România, iar recent, acţionarii majoritari ai Bancpost au părăsit piaţa din Polonia. Teste de stres pentru bănci La jumătatea lunii iulie, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a derulat teste de stres în cadrul băncilor din UE.Rezultatele testelor de stres comunicate de Erste Group, acţionar majoritar al BCR, cea mai importantă bancă de pe piaţa din România după valoarea activelor, arată că, pentru a atinge gradul de capitalizare de 9% trebuie să mai atragă fonduri de 59 milioane de euro.Instituţiile financiare care au picat testele europene de stres sunt Oesterreichische Volksbanken AG din Austria, băncile greceşti EFG Eurobank Ergasias SA, ATE Bank (Agricultural Bank of Greece), bănci care sunt prezente şi pe piaţa locală. Totodată, au picat testul mai multe bănci spaniole. Este vorba despre Banco Pastor SA, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Banco Grupo Caja3, Catalunya Caixa şi Unnim. În prezent, ABE pregăteşte noi teste de stres pentru bănci.