New York Times laudă condițiile de business din România

„Sunt foarte optimist în privinţa a ceea ce pot face în România micile companii nou-înfiinţate”, a declarat, într-un interviu telefonic, preşedintele Microsoft Europa, Jan Muehlfeit, pentru cotidianului New York Times (NYT), citat de Mediafax.Baza locală de talent în IT este unul din principalele motive pentru care Microsoft a investit în România, a adăugat el.„Beneficiind de tehnologia «cloud computing», poţi deveni o companie globală foarte rapid”, a spus Muehlfeit, referindu-se la serviciile şi aplicaţiile care sunt oferite sectorului de afaceri prin internet de Microsoft, dar şi de companii mici.Stocarea de date sau accesarea online de programe pentru care clientul plăteşte în funcţie de gradul de utilizare, precum şi alte forme de cloud computing, prezintă oportunităţi de externalizare a unor activităţi în domeniul IT.Compania Microsoft este prezentă în România din 1996. În urmă cu cinci ani a deschis un centru tehnic despre care afirmă că este cel mai mare de acest tip din Europa, potrivit NYT. Centrul funcţionează acum ca partener pentru compniile mici, precum dezvoltatorii de software, aflându-se în centrul unei reţele de peste 4.000 de companii IT, a spus Muehlfeit.Parte a operaţiunilor din România, Microsoft oferă tehnologie gratis, ajută companiile să ia legătura cu investitorii şi susţine iniţiativele de marketing prin programul BizSpark, destinat companiilor mici nou-înfiinţate. În schimb, companiile partenere au dezvoltat noi aplicaţii pentru platforma Microsoft.Companiile private, dispreţuite şi interzise de fostul regim comunist, au reapărut în România doar de două decenii, odată cu instalarea unui regim democratic. Ţara, la fel ca vecinii săi, depinde puternic de investiţiile străine pentru a se reconstrui din ruinele fostei economii centralizate de stat, scrie NYT.În încercarea de a prinde din urmă competitorii din Vest, o nouă generaţie de antreprenori trebuie, încă, să facă faţă unei culturi a mediului de afaceri rămasă în urmă.Totuşi, România are o serie de avantaje faţă de vecinii din Vest, consideră publicaţia americană.Profesioniştii din IT dau exemplu baza largă de tineri pregătiţi şi infrastructura broadband dezvoltată, împreună cu salariile mici şi apetitul antreprenorial. Companii precum Intel, Oracle sau Microsoft sunt prezente în România, cu investiţii în call center-uri, dezvoltare software şi servicii.Companiile mici proaspăt înfiinţate din România s-au numărat, recent, printre cele mai promiţătoare din Europa pe acest segment. Cotidianul britanic The Telegraph a relizat, împreună cu blogul TechCrunch, un top 100 pe acest an al noilor companii din sectorul IT European. Lista a inclus trei companii din România.UberVu, o paltformă de agregare şi monitorizare pentru reţelele de socializare, a fost una dintre companiile româneşti selectate de cotidianul britanic. Înfiinţată în 2008, compania are acum birouri atât în Marea Britanie, cât şi în România, respectiv clienţi şi investitori internaţionali.Dragoş Ilinca, cofondator al uberVu, a afirmat că finanţarea iniţială a venit din Marea Britanie.„Ceea ce a fost dificil de făcut în România a fost găsirea capitalului necesar pentru dezvoltarea unui produs şi scoaterea acestuia pe piaţă. Asta era la începutul anului 2008, când toată lumea investea în imobiliare, sector care genera profituri nebune”, a spus el.Odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare, unii investitori şi-au mutat atenţia în alte domenii, iar investiţiile au devenit mai uşor accesibile, a adăugat Ilinca. Era însă prea târziu pentru uberVu, întrucât compania reuşise să atragă o primă parte a fondurilor necesare în Marea Britanie, dar a reprezentat o oportunitate pentru antreprenorii din România.Pentru companiile mici din sectorul tehnologic care vor mai multe opţiuni de finanţare sau să se extindă, Europa de Vest oferă încă un mediu mai favorabil. Totuşi, există un rol pentru companii precum uberVu şi în România, afirmă el.„Dacă vrem să ajutăm România să ajungă într-o situaţie economică şi socială mai bună, calea este antreprenoriatul şi crearea de produse şi servicii româneşti cu valoare ridicată”, a declarat Ilinca.Marius Ghenea a condus afaceri de mici dimensiuni în România de la începutul anilor '90 şi este implicat în programul School for Startups, destinat pregătirii de antreprenori, scrie NYT. Una dintre problemele României este lipsa unor modele în afaceri, consideră Ghenea.„Când sunt întrebaţi, mulţi tineri indică mai degrabă modele antreprenoriale internaţionale, precum Steve Jobs sau Bill Gates, şi mai puţin un model local. Succesul antreprenorial încă nu este respectat în România aşa cum ar trebui, din motive culturale care vor fi depăşite complet de generaţia tânără, născută după 1989”, a spus el.Bazată pe o curriculă britanică, School for Startups are 200 de studenţi în acest an, în Bucureşti şi Cluj. Pentru anul următor, a început să accepte studenţi şi din ţările străine. Fondatorii programului speră ca România să devină un centru regional pentru dezvoltarea antreprenorială.Karen E. Wilson, membru al fundaţiei americane Kauffman, a vizitat România în toamnă. Fundaţia Kauffman susţine iniţiative globale precum Startup Weekend and Global Entrepreneurship Week, în cadrul căreia au loc evenimente la nivel local.„Am fost uimită de cât de multe se întâmplă în această regiune acum. Oamenii îşi dau seama că există multe oportunităţi prin antreprenoriat şi inovaţie”, a spus Wilson.Startup Weekend, un eveniment de 54 de ore, este programat pe 11-13 noiembrie la Bucureşti. Pe parcursul unui weekend de discuţii, participanţii vor încerca să-şi dezvolte ideile de afaceri.Cu două zile înainte, pe 9-10 noiembrie, la Bucureşti va avea loc şi conferinţa How to Web, care va reuni antreprenori de succes şi specialişti pentru discuţii legate de inovare, direcţii de dezvoltare pe internet, analiza afacerilor şi tehnologii avansate.La ambele conferinţe, un aspect important va fi depăşirea decalajului cultural dintre inovaţie şi antreprenoriat.Cursurile de antreprenoriat sunt obligatorii la liceele româneşti şi la un număr tot mai mare de universităţi, a afirmat Lucian Gramescu, manager la organizaţia nonprofit Junior Achievement Romania, care predă cursuri de antreprenoriat tinerilor. Acestea se concentrează, însă, mai mult pe partea de teorie a înfiinţării unei afaceri decât pe cea practică, a spus el.„Cursurile nu sunt distractive şi nu sunt atractive pentru studenţi. Pentru mulţi dintre ei este doar un alt curs la şcoală şi nu o invitaţie de a începe o afacere”, a adăugat Gramescu. O altă problemă este educarea oamenilor pentru a comunica cu investitorii: „Există bani, trebuie doar să-i înveţi pe oameni cum să-i ceară”.