Piloții – membri și nemembri ai Sindicatului Piloților de Linie din România (SPLR) – și-au mandatat reprezentanții pentru a participa la negocierile noului Contract Colectiv de Muncă și, pentru a ajuta la redresarea companiei, au fost de acord să păstreze actuala grilă de salarizare încă doi ani de acum înainte.

 

Printre măsurile decise a fi luate de SPLR în următoarea perioadă se numără și sesizarea DNA pentru anchetarea modului în care diverse persoane din conducerea Tarom au încheiat contractele păguboase. Sesizarea, susțin surse din interiorul SPLR, cuprinde și directorii generali (printre care fosta directoare Mădălina Mezei) care au refuzat introducerea grilei de salarizare stabilită cu peste patru ani în urmă în baza unui acord scris și semnat cu SPLR.

Angajații Tarom își cer sporurile

Piloții vor să facă front comun cu sindicatele însoțitorilor de bord și al personalului tehnic, pentru a negocia cu conducerea respectarea unitară a legilor și hotărârilor judecătorești referitoare la acordarea sporurilor. Piloții spun că Tarom a bugetat anual banii pentru sporurile prevăzute de lege, nu i-a acordat și i-a „redistribuit” la sursă. Asta în ciuda unor hotărâri judecătorești definitive ce prevăd acordarea acestor sporuri!

Pe de altă parte, piloții solicită declanșarea acțiunilor juridice de modificare a prevederii baremului minim anual de 350 de ore de zbor. În cazul unui forjor, de exemplu, nu este prevăzut un număr minim de ore de lucru și, în plus, piloților li se retine un CAS de 33%, cu 10% în plus față de restul angajaților din România, argumentează reprezentanții piloților.

Și vor mai puțini șefi

Demiterea și eliminarea funcțiilor de conducere neprevăzute în schema obligatorie de existență și autorizare a unei companii aeriene (legal în număr de doar cinci: general, de zbor, tehnic, financiar și contabil) este o altă doleanță a piloților.

În acest moment, sindicaliștii susțin că au identificat persoane „aduse politic” în companie, în funcții de conducere, remunerate cu salarii de 26.000 de lei, dar care nu au nicio experiență în aviație, cum ar fi directoarea de resurse umane Claudia Crăița, a cărei experiență profesională a fost dobândită la o fabrică de mezeluri și la o instituție bancară. Iar sindicaliștii o acuză pe directoarea Crăița că ar fi vinovată de apariția în presă a informațiilor despre veniturile piloților Tarom, date protejate de regulamentul GDPR, și spun că ea nu a fost sancționată pentru asta.

De asemenea, piloții vor să își vadă șefii intrați și ei în șomaj tehnic, indiferent de poziția deținută în companie, și pe aceeași perioade ca și angajații de rând, pentru a se evita tratamentul diferențiat.

Unde-s banii din posturile neocupate?

Piloții au decis să ceară companiei să le comunice modul în care a gestionat economia de 1,2 milioane de euro anual – iar perioada luată în calcul ar fi de opt ani – obținută prin oprirea angajărilor de piloți, decizie care încalcă prevederile din Codul Muncii, care fixează maxim cinci zile de muncă pe săptămâna și o singură perioadă de 14 zile de lucru continuu anual. Anterior, Tarom a motivat măsura prin existența unui ordin al ministrului Transporturilor ce permite posibilitatea de a se zbura opt zile consecutive cu două zile de pauză în cicluri nelimitate.

Piloții cer informarea ministrului Transporturilor

Reprezentanții piloților Tarom au cerut informarea ministrului Transporturilor, a prim-ministrului și a Parlamentului, precum și a opiniei publice, cu privire la modul în care compania Tarom a fost adusă de la profit la pierdere, despre numirea unor directori generali care nu aveau decât liceul și a căror experiență în Aviație era egală cu zero.

Piloții au cerut sesizarea DNA și pentru a fi verificat modul în care se anulează curse profitabile pentru Tarom, care sunt preluate de concurență. Piloții au subliniat că, spre exemplu, WizzAir ar ajuns la 86% din volumul de activitate al anului trecut.

Conducerea nu i-a auzit!

Piloții au cerut ca la adunarea de joi, 3 septembrie 2020, să fie chemați directorul general și cel comercial, dar aceștia nu s-au prezentat. Aceleași surse susțin că directorul comercial era „întâmplător” în prima zi de concediu, iar directorul general nu era în sediul companiei.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemie, ședința s-a ținut în parcarea de la intrarea în sediul companiei Tarom, același loc în care directoarea demisă Mădălina Mezei organizase anul trecut „conferința de presă” care, acuză sindicatul piloților, ar fi produs pagube greu calculabile companiei, mai ales în ceea ce privește imaginea publică externă.

„Safety first!”. Zboruri cu trei piloți în cabină.

Piloții au cerut înaintarea către conducerea Tarom a propunerii ca până la finalul pandemiei toate zborurile să se execute cu trei piloți în cabină. De la declanșarea pandemiei, piloții comandanți au executat o medie de trei curse lunar, iar copiloții doar una, insuficiente pentru menținerea antrenamentului, spun piloții. Ei subliniază că se apropie perioada cu vreme rea și condiții de operare dificile, simulatoarele de zbor abia acum au început să se deschidă, iar accesul în țările respective a fost și este încă restricționat pentru cetățenii români, astfel încât doar executarea zborurilor cu trei piloți ar putea asigura menținerea antrenamentului și reducerea gradului de risc.