Ce opinii au stârnit la Cluj-Napoca concluziile întâlnirii cu FMI?

Prudenţa guvernamentală este privită cu ochi buni, însă trebuie însoţită şi de măsuri de creştere a economiei.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică, după întâlnirea pe care a avut-o la Palatul Cotroceni cu reprezentanţii FMI (Fondul Monetar Internaţional), CE (Comisia europeană) şi BM (Banca Mondială), că principalul subiect a fost bugetul de stat pentru 2012. Discuţiile cu FMI au stabilit şi motto-ul în ceea ce priveşte bugetul – „prudenţă, prudenţă şi iar prudenţă”. Totodată, şeful delegaţiei la Bucureşti, Jeffrey Franks, a declarat că scăderea inflaţiei peste aşteptări este vestea cea mai bună de la ultima vizită în România a reprezentanţilor FMI.

O fi prudenţa soluţia pentru stabilitate economică?

Toţi cei trei economişti chestionaţi de Monitorul de Cluj sunt de acord cu „motto-ul pudenţei”, însă nu văd măsura ca fiind suficientă pentru relansarea economică.

„Orice soluţie prin care se reduc cheltuielile bugetare e bine venită deoarece acestea sunt încă supradimensionate, sperăm ca măsurile să reziste până la sfârşit având în vedere că anul viitor e unul electoral”, a spus Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. „E o decizie bună ca în continuare să se reducă cheltuielile bugetare. De altfel, o creştere a acestora e imposibilă momentan deoarece perspectiva în zona euro nu e foarte roz şi orice recesiune va duce la scădere economică”, consideră şi Mihai Mândruţiu, analist financiar.

Gheorghe Popescu, profesor al Facultăţii de  Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, atrage atenţia şi asupra importanţei stimulării consumului prin creşterea investiţiilor. „Măsurile luate până acum au ca rezultat doar menţinerea deficitului bugetar în limite rezonabile, însă pentru creştere economică trebuie măsuri de susţinere a investiţiilor”, spune economistul.

Inflaţia, o veste bună. Pentru cât timp?

Jeffrey Franks a afirmat, la începutul întâlnirii de la Cotroceni, că oficialii organismelor internaţionale se aşteptau ca inflaţia să scadă în ultima parte a anului 2011, însă aşteptările lor au fost depăşite.

„E surprinzător într-adevăr nivelul scăzut al inflaţiei, dar trebuie să vedem dacă se va menţine şi în lunile următoare. Inflaţia a fost influenţată semnificativ, temporar, de altfel, şi de producţia agricolă de excepţie, însă perspectivele de menţinere a valorii ratei şi pe viitor sunt mici, deoarece leul are tendinţe de depreciere”, spune Mihai Mândruţiu.

Preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflaţia anuală a coborât la 3,45%, cel mai redus nivel după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an.

Rata anuală înregistrată în România este apropiată de media UE, de 3,3%.