O studentă din Cluj propune o idee revoluționară. Dintr-un colț al țării în altul într-o singură oră?

Cătălina Dragomir, studentă în anul III la Facultatea de Electronică din cadrul UTCN, propune o idee revoluționară – Hyperloop România. Hyperloop, o tehnologie nouă, al cărei baze au fost puse în 2013, de către Elon Musk, pare o utopie la prima vedere, însă este un demers ambițios al tinerilor pasionați de transport ecologic.

Cătălina a publicat o lucrare în care explică noul mijloc de transport, format din capsule ce călătoresc într-un mediu aproape vidat. Practic, acest vid permite atingerea unor viteze amețitoare, de peste 1.000 km/h, pentru că este eliminată frecarea cu aerul. Totodată, capsulele „călătoresc” în tuburi aflate la înălțime, susținute de piloni, însoțite de panouri solare care vor furniza energia necesară propulsiei capsulelor și pot transporta 28 de pasageri, potrivit clubferoviar.ro.

Având plecări din două în două minute, capsulele ar putea transporta dintr-o singură stație, pe un singur sens, 840 de pasageri pe oră, care în decursul aceleiași ore ar putea ajunge la destinație – oricare ar fi aceea, din țară. De precizat că, după ideea inițială a lui Musk, în întreaga lume au apărut mai multe start-up-uri care se ocupă cu dezvoltarea acestei tehnologii.

Clujenii investesc în Hyperloop Swisspod

Reamintim, că un fond de investiții înființat recent la Cluj investește în start-up-ul care l-a impresionat pe faimosul antreprenor, inginer și filantrop Elon Musk, CEO Tesla. Something Big, înfiinţat sub conducerea lui Alex Rus, îşi începe activitatea investind în compania elveţiană Hyperloop Swisspod. Swisspod Technologies este un start-up din Elveţia, care vrea să transforme transportul de tip Hyperloop în realitate.

Parteneriatul Swisspod cu fondul Something Big, care va asigura o rundă de finanţare a start-up-ului, vine la scurt timp după ce compania fondată în Elveția de Denis Tudor – român stabilit în Elveția după terminarea facultății – și Cyril Dénéréaz a anunțat că se alătură inițiativei Comisiei Europene de a accelera dezvoltarea unor sisteme sigure de tip Hyperloop în Europa.

În tot acest timp, condițiile de călătorie cu trenul în România sunt: viteze de 20-30 km/oră, condiții inumane (iarna, noaptea, variații între lumină și întuneric, frig, zgomot puternic), lipsa curățeniei, dar și personalul nepoliticos, scrie clubferoviar.ro, care amintește că cel mai mare impact al unei tehnologii ca Hyperloop în România ar fi cel economic.

Care ar fi avantajul economic pentru România?

Având avantajul major al ieșirii la Marea Neagră, România ar putea deveni un actor important pe scena pieței economice, creându-se o legătură facilă între Portul Constanța și frontiera vestică a țării. Asftel, transportul rutier și feroviar greoi ar putea fi înlocuite cu viteze de peste 1.000 km/h, iar drumul dintr-un colț în altul al țării ar dura circa o oră, sporind astfel interesul investitorilor.

„Întreaga investiție în infrastructură ar putea fi amortizată în doi ani numai din profitul produs de transportul cargo. Astfel, România ar reuși să recupereze cele trei decenii în care a stagnat și să atingă, dacă nu chiar să depășească standardele europene de transport. Din punct de vedere social, creșterea vitezei unei călătorii pe distanțe medii poate avea multe implicații”, amintește Cătălina Dragomir.

Ea menționează că, momentan, o rută București – Cluj-Napoca este parcursă în cel puțin nouă ore. În cazul în care acest interval ar fi micșorat la 30 de minute, piața muncii ar „exploda”, creându-se o sumedenie de posibilități pentru a pleca la muncă oriunde în țară. De asemenea, oamenii ar putea locui oriunde doresc, iar elevii din mediul rural vor avea șansa unei educații mai bune.

„Majoritatea angajaților fostei companii CFR vor fi schimbați cu oameni tineri, capabili și dornici de-a face parte dintr-o schimbare. De asemenea, Hyperloop România ar putea contribui la scăderea ratei șomajului din țară și la angajarea persoanelor defavorizate sau a celor care beneficiază de ajutor social. Rata de accidente feroviare va deveni nulă, datorită faptului că Hyperloop presupune un sistem de capsule ce călătoresc în tuburi complet izolate și la înălțime”, spune Cătălina Dragomir.

CITEȘTE ȘI:

Clujenii investesc într-un proiect care l-a impresionat pe Elon Musk, fondatorul SpaceX

Distanța Cluj-Bucureşti, parcursă în 26 de minute. Şi nu este cu avionul! - VIDEO