Metroul din Cluj, VALIDAT de Guvernul Orban. Ministrul Transporturilor: „Un moment istoric!”

Guvernul Orban a lansat proiectul de realizare a metroului clujean. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode.

„Am fost onorat să prezint în ședința de Guvern de aseară (luni – n.r.), în fața prim-ministrului Ludovic Orban și a colegilor din Cabinet, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Tren Metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – Etapa I a Sistemului de Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou», județul Cluj”, se arată într-o postare pe Facebook a ministrului Lucian Bode.

Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 1 miliard de euro, iar finanțarea va fi asigurată conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii, după caz din fonduri externe nerambursabile (POIM 2014-2020, PNRR 2021-2027, POT 2021-2027), bugetele locale ale celor două unități administrativ-teritoriale (UAT), Cluj-Napoca și Florești, precum și din alte surse legal constituite.

Metroul din Cluj va avea 14 stații și o lungime de 14,4 km

Din punct de vedere tehnic, proiectul noii linii are o lungime de 14,4 km și 14 stații de metrou care vor deservi municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești. Noua magistrală de metrou pregătește viitorul Clujului și, totodată, dezvoltarea zonelor limitrofe Gilău și Florești, spune ministrul, care amintește că proiectul de metrou are inclusă și conexiunea cu viitorul Spital Regional de Urgență, iar prin integrarea cu viitorul tren metropolitan va asigura conectivitatea cu Gara CFR și cu Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

După aprobarea Hotărârii de Guvern, se va realiza studiul de fezabilitate ce va stabili indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Valoarea totală a proiectului privind studiile de prefezabilitate, de fezabilitate și Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este de 33,4 milioane de lei (asigurate prin bugetele ale UAT Cluj-Napoca și Florești), din care studiul de prefezabilitate are valoarea de 11,1 milioane lei.

Studiul de prefezabilitate pentru metrou, realizat în 6 luni

Realizarea studiului de prefezabilitate a fost demarată în data de 30 aprilie 2020, iar în 6 luni, acest document a fost realizat și predat. În 27 octombrie, respectiv 29 octombrie, atât Consiliul Local Cluj-Napoca, cât și Consiliul Local Florești au aprobat acest studiu de prefezabilitate.

„Fără doar și poate, acesta este un moment istoric, în condițiile în care pentru prima dată în România, lansăm un proiect de metrou în afara Bucureștiului. Astfel, odată cu darea în funcțiune, în București, a Magistralei 5 de metrou, anul 2020 confirmă angajamentul Guvernului Ludovic Orban pentru o dezvoltare fără precedent a investițiilor în infrastructura de transport, dar și pentru proiecte de mobilitate urbană cu tehnologii moderne ce respectă condiționalitățile actuale în domeniul mediului”, a precizat Lucian Bode.

„Doresc să felicit pe această cale Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru inițiativă si determinare și, totodată, să o asigur de tot sprijinul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor în ceea ce reprezintă, practic, o nouă abordare față de infrastructura de transport, și anume implicarea administrației locale în pregătirea, implementarea și operarea acestui tip de proiecte”, a dat asigurări ministrul.

Într-un final, Lucian Bode „afirmă cu încredere” că acest proiect este unul „deschizător de drumuri” pentru alte mari municipii și zone metropolitane cu o populație de peste 300.000 de locuitori, care au atât nevoia, cât și capacitatea de a implementa astfel de proiecte, referindu-se la municipii precum Timișoara, Iași, Brașov, Constanța sau Sibiu.

CITEȘTE ȘI:

Metroul din Cluj, BLOCAT în hârtii? Specialiștii explică cum ar putea RATA Primăria finanțarea europeană