Care sunt deciziile pe care le-a luat Emil Boc pentru menținerea stabilității economice

Acesta a evitat însă indicarea unui termen clar în care este dispus să se retragă din funcţie dacă obiectivele vor fi ratate.

Monitorul de Cluj prezintă o sinteză a deciziilor economice luate de premier, de-a lungul celor 3 ani de conducere a Executivului. Măsurile pot fi încadrate în două mari categorii, cele de reducere a deficitului bugetar şi cele de stimulare economică. Din păcate, atât ca procent, cât şi ca impact predomină primele. Marea austeritatePrimele măsuri economice care au ieşit în evidenţă au fost cele de austeritate prescrise de FMI (Fondul Monetar Internaţional). Boc a îngheţat, în vara lui 2010, pensiile, a tăiat cu 25% salariile din sectorul public şi a crescut TVA-ul cu cinci procente, de la 19% la 24%.Măsurile menite să ţină în frâu deficitul bugetar au fost motivate atunci de premier printr-un atac la guvernarea precedentă. Austeritatea a fost pusă pe seama cheltuielilor fără acoperire cu salariile şi pensiile care au început cu 2007, potrivit spuselor primului-ministru şi mai ales din cauza anului 2008, când cheltuielile publice cu salariile şi pensiile au depăsit cu foarte mult posibilităţile ţării.O altă metodă de scădere a cheltuielilor bugetare utilizată de Guvern a fost reducerea numărului de bugetari. Câteva mii de poliţişti, jandarmi şi angajaţi ISU au fost disponibilizaţi anul acesta.Planul de restructurare a aparatului de stat va continua şi anul viitor, conform declaraţiilor premierului de ieri. Despre reducerile de personal care vizează 120.000 de salariaţi în 2012, acesta precizează că este vorba „despre o politică sănătoasă, care aduce locuri de muncă şi investiţii”.Şeful Executivului a accentuat că se va continua politica de a ocupa un singur loc de muncă din şapte care se eliberează si va continua, de asemenea, finalizarea proceselor de restructurare la anumite ministere, procese care sunt încă în derulare.Măsurile de stimulare economicăSprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou-create prin scutirea de la plata Contribuţiei de Asigurări Sociale, oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească sau amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico – financiară au fost câteva decizii prin care s-a dorit relansarea economiei.Rezultatele sunt totuşi modeste. România va înregistra în 2011 o creştere a Produsului Intern Brut de 1,7%, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în 2012 până la 2,1%, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană.