monitorulcj.ro Menu
Politică

Seplecan dă în judecată Consiliul Judeţean şi vrea să se întoarcă la şefia instituţiei. “Pierd orice şansă de a mai câştiga viitoarele alegeri”

Mihai Seplecan a atacat la Tribunalul Cluj hotărârea de Consiliu Judeţean prin care a fost înlăturat de la şefia instituţiei, dar şi hotărârea prin care Marius Mânzat a fost ales noul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. În plângerea înregistrată la Tribunalul Cluj, Seplecan spune că prin eliberarea sa din funcţie a suferit o pagubă constând în “pierderea credibilităţii în faţa alegătorilor şi pierderea oricărei şanse de a mai câştiga următoarele alegeri”.

În 15 ianuarie, pe rolul Tribunalului Cluj, secţia de Contencios Administrativ, a fost înregistrată o cerere de suspendare a celor două hotărâri de Consiliu Judeţean depusă de Mihai Seplecan în contradictoriu cu Consiliul Judeţean Cluj şi Marius Mânzat, noul preşedinte al instituţiei.

El spune că planează o “îndoială serioasă” în privinţa legalităţii celor două hotărâri adoptate.


“Potrivit prevederilor legale, consiliul judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar în măsura în care este justificată urgenţa adoptării unei hotărâri. Convocarea realizată la iniţiativă a cel puţin unei treimi din consilierii judeţeani trebuie să fie justificată de un caracter urgent al proiectului de hotărâre, motivat corespunzător în referatul de aprobare. În caz contrar, regulile privind procedura de adoptare a actului administrativ sunt încălcate, fiind vorba de un viciu care demonstrează faptul că asupra legalităţii actului planează un dubiu serios”, arată Seplecan în plângere.

El susţine că “în niciun caz” la schimbarea sa din funcţie nu se poate justifica o urgenţă.


“În cadrul şedinţei extraordinare am combătut prin argumente toate motivele invocate. În opinia iniţiatorilor proiectului de hotărâre, eu, în mod continuu, m-aş fi opus demersurilor dorite de către ceilalţi consilieri judeţeni. Trecând peste faptul că în exercitarea mandatului încredinţat de către cetăţeni, consilierii trebuie să acţioneze conform propriei conştinţe şi că opoziţia este un aspect normal într-un sistem democratic, se observă că nemulţumirea acestora nu este legată de acţiuni recente ale mele. Ca atare, dacă au aşteptat un interval atât de îndelungat să propună schimbarea din funcţie, rezultă că în niciun caz nu poate fi vorba de o urgenţă reală. Hotărârea de eliberare din funcţie apare mai degrabă ca fiind ilegală. Pe cale de consecinţă, asupra hotărârii de numire în funcţie a lui Marius Mânzat, de asemenea, planează un dubiu serios cu privire la legalitate”, mai spune Seplecan.

În plângere, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj mai arată că prin eliberarea din funcţie “a unei persoane cunoscute în domeniul politicii locale este o împrejurare care produce o pierdere ireparabilă a încrederii alegătorilor”.


În aceeaşi plângere, Seplecan atacă jurnaliştii din presa locală despre care spune că “au ignorat răspunsurile sale la tot ce i se reproşa, presa preferând să preia conţinutul hotărârilor fără a pune în discuţie legalitatea lor”.

“Deşi teoretic acţiunea în anulare ar produce aceleaşi efecte, o atare acţiune nu ar fi susceptibilă să înlăture paguba iminentă deoarece până la momentul în care instanţa de contencios administrativ ar soluţiona cererea de anulare a celor două hotărâri, eu îmi voi pierde credibilitatea în întregime în faţa alegătorilor. În plus, noile alegeri din 2016 pentru funcţiile din administraţia public locală vor avea loc cu siguranţă înainte de soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare, caz în care prejudiciul va fi în mod definitiv unul ireparabil. Paguba iminentă, pe lângă pierderea funcţiei şi imposibilitatea exercitării pe perioada anterioară anulării actelor, constă şi în pierderea oricărei şanse de a mai câştiga următoarele alegeri”, mai spune Seplecan.


Demersul în instanţă al lui Mihai Seplecan vine după ce prefectul Clujului, Gheorghe Vuşcan, nu a atacat decizia privind schimbarea sa din funcţie. Prefectul Gheorghe Vușcan declara în urmă cu două săptămâni că cele două hotărâri rămân în vigoare, după ce a fost analizată legalitatea lor.