Politică
Înghițirea UNPR de către PMP, nicio pagubă la Cluj
Pentru scena politică de la Cluj, și mai ales pentru electoratul clujean, fuziunea prin absorbție dintre UNPR și PMP nu înseamnă mare lucru, subliniază analiștii politici, atâta timp cât cele două partide nu s-au remarcat decât prin liderii săi. La Cluj, discuțiile privind fuziunea vor continua în următoarele săptămâni, însă reprezentanții UNPR nu sunt foarte încântați.
Dimitriu: “Niciodată nu m-am uitat spre dreapta”
Liderul acestora Ștefan Dimitriu spune că el nu s-a uitat niciodată înspre dreapta. “Eu știu doar ce am văzut la televizor. Membrii UNPR vor opta dacă merg sau nu la PMP. Eu niciodată nu am fost de dreapta și voi avea o opțiune și eu”, a spus Dimitriu. De cealaltă parte, PMP își va îngroșa rândurile, în perspectiva alegerilor parlamentare, unde veșnicul deputat Adrian Gurzău intenționează să candideze din nou, însă nici pentru acest partid fuziunea nu va aduce ceva în plus, arată unii analiști politici.
Jiglău: “UNPR și PMP nu au contat electoral niciodată”
Politologul George Jiglău subliniază însă că UNPR și PMP sunt oricum două partide fără identitate, care au depins mereu de lideri, iar pentru Cluj această fuziune nu va aduce schimbări. “Electoral, aceste două partide nu au contat niciodată, poate PMP puțin mai mult decât UNPR. La Cluj, mai mult, nu există, iar PMP va însemna pe viitor ce a însemnat și până acum. PMP înseamnă Băsescu, a însemnat Udrea, dar ce s-ar întâmpla dacă l-ai lua pe Băsescu de acolo. La Cluj înseamnă Adrian Gurzău și atât. Eu cred că est irelevantă această fuziune”, a declarat George Jiglău.
UNPR, partidul “intereselor naționale”
UNPR, partid care s-a format din parlamentari traseişti, a intrat în Parlament fără a trece testul alegerilor pe cont propriu, jucând fie cu partide de dreapta, fie cu PSD, sub pretextul "interesului naţional", mereu la guvernare, îşi încheie existenţa după 6 ani fiind "absorbit" de partidul lui Traian Băsescu.”
Practic, prin decizia de a fuziona prin absorbţie cu PMP, decizie anunţată marţi de Traian Băsescu, UNPR dispare de pe scena politică, la şase ani de la înfiinţare. Opţiunea de a se întoarce la primul partener politic, Traian Băsescu, vine ca soluţie pentru ambele partide, după alegerile locale şi în perspectiva alegerilor parlamentare.
UNPR a gravitat în cei şase ani în jurul lui Gabriel Oprea, personaj controversat care în prezent este urmărit penal în două dosare, acuzat de plagiat şi care a renunţat recent la şefia partidului şi a anunţat că nu va mai candida la alegerile parlamentare.