Politică
Curtea Constituţională a decis că majorările salariale din educaţie şi sănătate, adoptate de Parlament, sunt constituţionale
Curtea Constituţională a decis miercuri că majorăriile salariale sunt constituţionale, în timp ce o decizie pe legea privind reducererea a 102 taxe va fi luată abia vineri.
Majorările salariale din Educaţie şi Sănătate sunt constituţionale, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atât de Guvernul României, cât şi de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse târziu.
Premierul Dacian Cioloş a declarat în luna noiembrie că acţiunea priveşte legea şi nu ordonanţa în sine.
Comisiile reunite de buget şi muncă din Camera Deputaţilor au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.
Ei au introdus în lege şi alte categorii de beneficiari. Astfel, în sistemul gradaţiilor de merit va fi inclus, alături de personalul didactic de predare, şi personalul de predare şi cercetare din universităţi, cel auxiliar din învăţământ şi asimilat acestuia, în care este inclus şi personalul din Bibliotecile Centrale Universitare, în urma unui amendament propus de preşedintele Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater", Anton Hadăr.
Miercuri, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în legătură cu Legea celor 102 taxe şi impozite a lui Liviu Dragnea. O decizie în acest sens va fi luată vineri.
Impactul bugetar anunţat de ministerul Finanţelor va fi de 4,8 miliarde de lei, dar economiştii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majorarea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.
„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat - un deficit bugetar de 5,5% din PIB, la o creştere economică de peste 8% - a fost expresia unei iresponsabilităţi totale”, comentează economistul Ionuţ Dumitru.
Economistul Aurelian Dochia adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 - 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.
Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”. Legea a fost elaborată tocmai pentru a preîntâmpina excesul din anii electorali 2008 – 2009. Însă încălcarea legilor se poate rezolva uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.