Raport EFOR despre bani şi politică: Achiziţii publice trucate, contracte fictive şi abuzuri

Expert Forum a identificat şi câteva dintre mecanismele folosite de partide pentru a face rost ilegal de bani.

În raportul EFOR, prezentat public în urmă cu câteva zile, se regăsesc informaţii despre firmele care au luat bani de la stat şi sumele respective, "inclusiv nume sonore bine conectate politic ca Ţel Drum, UTI Group, Vega 93, Delta ACM 93, Romenergo, Spedition UMB, precum şi reţelele de interese din jurul acestora".

Autorii raportului au analizat "în ce măsură fondurile naţionale şi europene pentru infrastructura sunt politizate sau alocate într-un mod clientelar", bazându-se pe informaţiile furnizate de "zeci de mii de achiziţii şi decizii de alocare a fondurilor din programele operaţionale Regional, Transport şi Mediu, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (alocări pentru perioada de programare 2007-2013), precum şi proiectele finanţate din bani româneşti prin Compania Naţională de Investiţii şi Programul Naţional de Dezvoltare Locală din perioada 2007-2016".

O componentă semnificativă de finanţare ilegală

Alte concluzii ale raportului EFORsunt:

- Deşi firmele donează legal către partide, iar sumele se înregistrează în Monitorul Oficial, există o componentă semnificativă de finanţare ilegală a partidelor politice şi campaniilor electorale, prin achiziţii publice trucate, contracte fictive sau supraevaluate, abuz de resurse publice şi numiri clientelare, care pot facilita achiziţiile trucate; 1.724 de companii au donat între 2006 şi 2015 către partide, 616 au câştigat achiziţii publice, iar 303 au semnat contracte cu bani europeni
- deşi legea nu permite, companiile care au contracte cu statul donează către partidele politice cu mai puţin de 12 luni înainte de ziua alegerilor
- piaţa este dominată de companii mari, care au capacitate şi resurse; cu toate acestea, istoric vorbind, mare parte dintre ele au crescut datorită legăturilor politice
- în privinţa banilor româneşti există indicii conform cărora distribuţia fondurilor este direct legată de culoarea politică a partidului de la putere

Cele mai frecvente condamnări, legate de fraude

"Cu privire la condamnări, cele mai frecvente sunt legate de fraude cu fonduri europene şi folosirea abuzivă a funcţiei de conducere într-un partid; din decizii ale instanţelor de judecată în cazuri precum Adrian Năstase, Sorin Frunzaverde sau Florin Popescu reiese cât de puternici sunt liderii politici de la nivel de judeţ sau de la nivel naţional şi cum folosesc ei întregul sistem instituţional pentru a se mobiliza pentru alegeri (primari, companii, şefi de deconcentrate etc) sub ameninţarea privării de fonduri sau pierderii poziţiei publice", mai arăta sursa citată.

De asemenea, autorii raportului scriu despre conflictele de interese înregistrate, dar şi despre faptul că "bazele de date produse de diferite instituţii româneşti (SEAP, fonduri-ue.ro etc) nu comunică între ele şi conţin erori semnificative", prin urmare "datele privind finanţarea partidelor sau acţionariatul firmelor sunt dificil de obţinut sau implica cheltuieli ridicate".

Mecanismele de clientelism, fraudă şi potenţială finanţare ilegală

Câteva dintre mecanismele de clientelism, fraudă şi potenţială finanţare ilegală identificate:

- plătirea unui comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului de către o companie către decident pentru a câştiga o achiziţie publică; în anumite cazuri o parte din bani merg de la decident (preşedinte consiliu judeţean, ministru etc) către partid
- solicitarea de mită de către decidenţi (ex. primar, consilier judeţean) pentru aprobarea unor plăti pentru lucrări deja executate de către companii
- folosirea de contracte false sau supra-evaluate de consultanţă pentru mascarea finanţării ilegale a campaniei
- lucrări fictive sau executate parţial, din care se sustrag bani
- obţinerea de fonduri în situaţii de conflict de interese
- decidentul este acţionar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă şi foloseşte funcţia publică pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei
- existenţa unor firme din a căror conducere fac parte persoane cu putere de decizie care lucrează sau au lucrat la instituţii publice precum CNADNR sau MDRAP - instituţii care gestionează fonduri şi realizează achizitiisolicitarea de la companii de diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanţă sau publicitate, produse alimentare etc)
- determinarea unor factori de decizie locali (primari, spre exemplu) de către un preşedinte de consiliu judeţean sau alt lider politic de a aduce voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Naţional de Dezvoltare Locală)
- obţinerea de fonduri în mod ilegal sub pretextul organizării unor evenimente, prin plata unor taxe de participare
- supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, deşi nu există justificare pentru lucrări sau servicii (consultanta, studii de fezabilitate etc)
- numirea unor persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câştigarea de contracte din achiziţii publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid