Daniel Buda, președintele PNL Cluj, spune că a existat “un cumul de factori” ce a dus la înfrângerea PNL în Cluj-Napoca și județ. Alianţa USR PLUS a zdrobit PNL în Cluj-Napoca, obţinând 42,3% (79.095 voturi), faţă de 25,49% (47.672 voturi) cât au scos liberalii.
Liberalii vor avea zece eurodeputaţi, PSD şi USR câte opt, iar UDMR, ProRomânia şi PMP câte doi, potrivit ultimelor rezultate parţiale anunţate de BEC. Lista europarlamentarilor nu este efinitivă decât după validarea alegerilor de Biroul Electoral Central.
La referendumul pentru Justiţie, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central până marţi, la ora 10,30, un număr de 4.504.968 de persoane au votat „Da” la întrebarea nr. 1 şi 4.361.191 au spus "Da" la întrebarea nr. 2.
La o zi după închiderea urnelor, situația votului istoric de duminică a devenit clară. PSD este în picaj cu peste 20 de procente, PNL a câștigat alegerile europarlamentare, iar alianța USR-PLUS se bucură de o creștere enormă în popularitate. Care au fost însă preferințele clujenilor?
Senatorul USR Cluj Mihai Goţiu a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că votul electronic şi cel prin corespondenţă sunt necesare nu doar pentru românii din Diaspora, care la ultimele scrutinuri au stat ore în şir la coadă pentru a-şi exprima opţiunea, ci şi pentru tinerii din ţară care se află la studii în alt oraş decât cel de domiciliu.
Nu fac politică și nici nu voi face vreodată – cum le spun tuturor celor care mă invită, sunt prea tânăr să fiu de stânga și prea bătrân să fiu de dreapta – dar nu pot să nu remarc un moment emoționant, și anume că ne-au crescut copiii: ieri, 26 mai, a început transferul puterii de la generația celor născuți după 1966, cunoscuți ca Decrețeii, la copiii lor, cei născuți după 1980, supranumiți Milenialii.
PNL a pierdut alegerile europarlamentare în favoarea Alianţei 2020 USR PLUS atât la nivelul judeţului Cluj, cât şi în Cluj-Napoca, în condiţiile în care liberalii deţin majoritatea în Consiliul Local şi în cel Judeţean, dar şi posturile de primar şi şef al Consiliului Judeţean, prin Emil Boc şi Alin Tişe.
