Apă „otrăvită” cu nitrați și e-coli. Ce au descoperit autoritățile după primul caz de “boală albastră” înregistrat la Cluj în 2018

În ceea ce privește apa din puţuri, din cauza unor factori ce ţin de lipsa unei minime igienizări, în special la sate, unde WC-urile şi grajdurile de animale sunt în curte la doi paşi de fântâni, apa poate fi infectată.

Concentraţia mare de nitraţi o transformă într-o adevărată "licoare a morţii" care poate provoca „boala albastră”, letală în cazul pruncilor.

Folosirea apei a cărei componenţă a fost modificată din cauza nitraților poate fi letală, în special pentru copiii cu vârste fragede. La puţin timp după ce au consumat apă infestată, copiii se învinețesc, de la aspectul albăstrui pe care îl capătă pielea venind şi numele de "boala albastră".

Potrivit Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, boala a fost înregistrată în comuna Viișoara, iar analizele de laborator au scos în evidență faptul că apa din fântână era contaminată cu bacterii, e-coli, iar concentrația maximă admisă pentru nitrați era depășită.

“În anul 2018 a fost înregistrat un caz de methemoglobinemie acută infantilă generat de apa de fântână la un sugar în vârstă de 4 luni, cu alimentație artificială, din comuna Viișoara, cazul fiind internat în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj și externat în stare ameliorată. În urma expertizării apei din sursa incriminată (fântână particulară), s-au înregistrat valori ușor peste concentrația maximă admisă pentru parametrul nitrați și neconformități pentru parametrii microbiologici: bacterii coliforme totale și E.Coli. S-a transmis Primăriei măsura de informare a populației asupra interdicției utilizării apei din sursa incriminată, în scop potabil, la prepararea prin fierbere a alimentelor precum și la prepararea laptelui destinat alimentației sugarilor. În județul Cluj nu au fost înregistrate epidemii cu implicarea factorului hidric”, spune Mihai Moisescu, director DSP Cluj.

Reprezentanții DSP Cluj susțin însă că în ceea ce privește fântânile și alte sisteme de alimentare în mediul rural sarcina de a verifica calitatea apei revine primăriilor.

“Direcția de Sănătate Publică Cluj efectuează monitorizarea calității apei furnizate în sistem centralizat de către producătorii și distribuitorii de apă potabilă, Compania de Apă Someș SA și Compania de Apă Arieș SA, care asigură conformarea la parametrii de calitate și finanțarea monitorizării. Programul de monitorizare se stabilește de către DSP la începutul fiecărui an în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerințele de calitate și nu creează riscuri pentru sănătatea publică. Pentru sursele publice care asigură aprovizionarea cu apă a populației din rural sisteme locale de alimentare cu apă, fântâni, izvoare, în conformitate cu prevederile Legii 458/2002 și a HG.974/2004, care transpun în legislația noastră prevederile Directivei Cadru a Apei Potabile 98/83/CEE, primăriilor Ie revine sarcina de a verifica calitatea apei utilizată în scop potabil provenită din aceste instalații prin laboratorul DSP Cluj. Direcția de Sănătate Publică transmite rezultatele acestei verificări și face recomandările ce se impun în scopul protejării sănătății populației care se alimentează din aceste surse, primăriile luând toate măsurile necesare pentru asigurarea calității apei. Pentru fântânile și instalațiile individuale de apă de folosință familială, calitatea apei este verificată la cererea proprietarului, costurile de prelevare și analiză fiind suportate de către solicitant”, a mai precizat Moisescu.

Situația privind cazurile de îmbolnăvire de methemoglobinemie acută infantilă la nivelul județului Cluj, potrivit DSP Cluj:

2010 -1
2011 - 0
2012 - 1
2013 - 0
2014 - 0
2015 - 0
2016 - 1
2017 - 0

Mai multe detalii despre acest subiect aici.