Diabetul zaharat, o boală periculoasă în pandemie. Dr. Gabriela Roman, profesor la UMF Cluj: „Risc de deces de 3-7 ori mai mare la persoanele cu diabet”

 

 

Gabriela Roman, doctor și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” (UMF Cluj), a explicat complexitatea diabetului zaharat, cauzele și modul de prevenție ale acestei boli, dar și riscurile la care au fost puși oamenii diagnosticați cu diabet pe timpul pandemiei de COVID-19. 

 

Odată cu apariția virusului Sars-Cov-2, persoanele diagnosticate cu diabet zaharat au fost puse în pericol. Aceste persoane sunt mai predispuse să aibă simptome grave la infectarea cu COVID-19, lucru care a dus la o rată de deces destul de ridicată. 

Cum apare diabetul zaharat și cum îl putem evita?

Diabetul zaharat (DZ) este o boală multifactorială, complexă, care în evoluție poate genera complicații cronice. Cele mai frecvente tipuri de diabet sunt: diabet zaharat de tip 1 și diabet zaharat de tip 2. 

Diabetul zaharat tip 1 apare cel mai frecvent la copii și tineri și nu poate fi prevenit. 

„Diabetul zaharat tip 1 este o boală autoimună, în care pe o predispoziție genetică se suprapun mecanisme autoimune, cu producere de auto-anticorpi împotriva celulelor beta din pancreas, ce secretă insulină. Prin distrugerea autoimună a acestor celule, rezultă imposibilitatea de a mai secreta insulină, ceea ce duce la hiperglicemii și la necesitatea administrării insulinei din exterior, prin injecții multiple sau pompa de insulină. În general acest tip de diabet apare la copii și tineri, dar nu sunt excluse nici persoanele ma în vârstă. Diabetul zaharat tip 1 nu poate fi prevenit”, a explicat profesorul universitar al UMF Cluj. 

Pe de altă parte diabetul zaharat de tip 2 apare în urma unui stil de viață nesănătos. Diabetul zaharat tip 2 poate fi prevenit printr-un stil de viață sănătos: menținerea unei greutăți corporale optime, alimentație sănătoasă, activitate fizică zilnică, lipsa fumatului și a alcolului, sau consum moderat de alcool, control medical periodic, explică doctorul Gabriela Roman.

„Diabetul zaharat de tip 2 rezultă din combinarea unei predispoziții genetice cu un stil de viață nesănătos, alimentație în exces, lipsa activității fizice, ceea ce duce la acumulare de ţesut gras, obezitate, insulinorezistență, asociat de cele mai multe ori cu stare pro-inflamatorie și stres oxidativ. Diabetul zaharat tip 2 este o boală evolutivă, cu alterarea progresivă a funcției beta-celulare, ceea ce impune o continuă ajustare a intervenției terapeutice. Disfuncţia beta-celulară determină alterarea valorilor glicemice de diverse grade, de la valori de prediabet la hiperglicemii severe. De aceea este foarte important ca periodic, mai ales persoanele cu risc crescut de diabet, să-și măsoare glicemia pentru a dignostica cât mai precoce boala: persoane care au rude cu diabet, cele cu obezitate, cele care au hipertensiune arterială sau dislipidemii, cele cu boli cardiace, femeile care au avut diabet în timpul sarcinii”, a declarat Gabriela Roman pentru monitorulcj.ro. 

Diabetul zaharat poate duce la orbire

În cazul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat pot să apară o serie de complicații cronice. O „complicație aparte” este insuficiența cardiacă, iar printre cele mai frecvente se numără următoarele:

„Cele mai frecvente complicații cronice ale diabetului zaharat sunt cele datorate afectării vasculare arteriale, atât ale arterelor mari (macrovasculare), generatoare de boli cardiovasculare, cerebrovasculare și arteriopatia obstructivă a membrelor inferioare, cât și a vaselor mici (microvasculare), cu afectare renală (nefropatia diabetică și boala cronică de rinichi), oculară (retinopatia diabetică) și a nervilor, mai frecvent periferici (neuropatia diabetică).  Aceste complicații sunt frecvente și au la bază mecanisme complexe: hiperglicemia, inflamația cronică subclinică, stresul oxidativ, alterarea profilului lipidic, ateroscleroza, obezitatea (în cazul diabetului zaharat de tip 2), insulinorezistența, etc. O complicație aparte este insuficiența cardiacă, cu evoluție nefastă, dar cu posibilități de prevenție și control.”

În timp ce în cazul DZ 2, complicațiile pot să fie prezente încă de la momentul diagnosticului, în cazul DZ 1 acestea apar, în general, după o perioadă de evoluție a bolii:

„În diabetul zaharat tip 2, complicațiile macrovasculare pot fi prezente încă de la diagnosticul diabetului, dovada faptului că acesta are o evoluție progresivă, de multe ori asimptomatică, dar cu asocierea altor patologii (hipertensiunea arterială, dislipidemii, obezitate), toate având cauze comune: stilul de viață nesănătos, predispoziție genetică. În diabetul zaharat tip 1, în general, complicațiile apar după o perioadă de evoluție a bolii, sunt datorate hiperglicemiei constante, alături de  o predipoziție genetică. Important este ca intervenția terapeutică să fie făcută la modul optim, cât mai precoce și constant, pentru a preveni dezvoltarea complicațiilor. Din păcate, odată ce aceste complicații au apărut, ele pot evolua spre agravare, determinând infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, amputații la nivelul piciorului, insuficiența renală, orbire”, susține medicul. 

Persoanele care suferă de diabet, la risc în pandemia de COVID-19

Și în această perioadă a pandemiei de COVID-19, diabetul zaharat și-a dovedit agresivitatea, prin  creșterea severității bolii și a numărului de decese, susține medicul. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, rata de mortalitate a pacienților cu COVID-19 și alte comorbidități este de 13,2% în cazul bolilor cardiovasculare, de 9.2% în cazul diabetului zaharat și de 8.4% în cazul hipertensiunii arteriale, comparativ cu o rată de mortalitate de 1.4% în cazul celor fără alte asocieri morbide. 

Severitatea infecției cu COVID-19 și riscul de mortalitate cresc în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat:

„Nu sunt dovezi clare care să susțină faptul că diabetul zaharat are o susceptibilitate mai mare în a contracta infecția. Dar, severitatea infecției și riscul de mortalitate sunt mai mari în prezența DZ. Riscul de deces este de 3-7 ori mai mare la persoanele cu diabet zaharat necontrolat anterior și mai ales în timpul infecției cu COVD-19. Pacienții cu DZ și COVID-19, au forme mai severe de pneumonie, leziun la nivelul organelor, factori inflamatori și hipercoalgulabilitate, cu progresie spre un prognostic nefast. Atât prezența anterioară a diabetului zaharat cât și hiperglicemia în timpul spitalizării pentru COVID-19 au asociat o rată de mortalitate de 29%, de patru ori mai mare decât la cei fără DZ și cu normoglicemii. Pacienții cu diabet zaharat au un risc mai mare pentru «furtuna inflamatorie-citokinică» ce determină deteriorarea rapidă. Hiperglicemia prezentă în timpul spitalizării pentru COVID-19, chiar și în cazul persoanelor fără DZ anterior, se asociază cu un risc crescut de internare pe secțiile de terapie intensivă și un prognostic nefavorabil. Prezența complicațiilor cronice ale diabetului cresc rata de mortalitate”, a explicat prof. dr. Gabriela Roman.

Medicul Gabriela Roman punctează astfel că un lucru extrem de important este controlul glicemic, iar vaccinarea anti-COVID-19 este esențială pentru persoanele cu diabet zaharat, fiind singura modalitate de a reduce riscul.  

Telemedicina, de mare ajutor în pandemie

Chiar și în pandemie, controalele medicale periodice trebuie realizate obligatoriu, în special în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat. Telemedicina a fost de mare ajutor în acest sens, în această perioadă. 

„Nu doar infecția directă și prezența COVID-19 la persoanele cu diabet zaharat reprezintă un risc pentru starea de sănătate a acestora, ci și modul în care controlul DZ este gestionat în această perioadă. Asistența medicală a persoanelor cu diabet zaharat, limitarea vizitelor la medic, conducerea tratamentului și eliberarea medicației, au fost semnificativ diminuate, cel puțin în prima perioadă. Aceste aspecte se datorează, pe de o parte, restricțiilor de circulație, limitării activității medicale prin adresarea doar a urgențelor mediale și recomandărilor de distanțare socială și pe de altă parte, temerii persoanelor cu diabet zaharat de a se expune riscului infectării prin prezentarea la spitale sau cabinete medicale. 

Cum diabetul zaharat este o boală cronică, continuitatea controalelor medicale periodice și prescrierea medicației sunt obligatorii. Deși în această perioadă, telemedicina, consulturile telefonice sau prin email au permis continuarea contactului cu persoanele cu diabet zaharat, aceste metode nu pot răspunde tuturor nevoilor. Activitatea medicilor diabetologi nu a fost întreruptă și ori de câte ori a fost posibil, alături de telemedicină au fost și sunt realizate consulturile la cabinet, inclusiv screeningul complicațiilor”, a mai spus dr. Gabriela Roman. 

Doctorul diabetolog Gabriela Roman a explicat și ce s-a întâmplat cu tratamentul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat, în situațiile în care ele s-au infectat cu COVID-19. 

„Controlul glicemic, indiferent de prezența sau nu a infecției cu SARS-Cov 2, este extrem de important, iar medicația trebuie adaptată fiecărei persoane, în funcție de obiectivele terapeutice, de comorbidități și de complicațiile cronice. În general, medicația adresată controlului glicemic este compatibilă cu prezența COVID-19. În timpul infecției cu SARS-Cov 2, în cazurile ușoare, necomplicate, se poate menține medicația uzuală, dacă valorile glicemice sunt controlate. În cazurile mai severe ale infecției, sau care necesită terapie intensivă, în prezența hiperglicemiilor, se recomandă insulina, pe lângă terapia specifică pentru COVID-19.  Practic, aplicarea măsurilor de protecție și prevenție a infecției, toate tratamentele adresate diabetului zaharat și complicațiilor sale, vaccinarea, pot și trebuie să fie aplicate, dată fiind gravitatea acestora și riscul vital”, a mai spus profesorul universitar al UMF Cluj.

CITEȘTE ȘI:

Nadim Al Hajjar, chirurg și profesor la UMF Cluj: „În sala de operație, detaliile fac diferența“

 

Vizita la stomatolog, în siguranță în „era vaccinării”. Decan al Facultății de Medicină Dentară: „Teama de a merge la medic a dus la o stare de sănătate orală problematică”