Se spune ca statul in fata monitorului dauneaza grav vederii, provocind o diminuare treptata a capacitatii vizuale la persoanele care utilizeaza des computerul. Cercetatori de la Universitatea din Rochester, SUA, sustin, insa, contrariul. Ei au precizat ca, in urma ultimului studiu pe care l-au condus, s-a constat ca persoanele care petrec citeva ore pe zi in fata monitorului, delectindu-se cu un joc video de actiune, au inregistrat o imbunatatire a vederii cu aproximativ 20 de procente. In cadrul studiului - care s-a desfasurat pe parcursul unei luni - s-au folosit teste de examinare a vederii precum cele utilizate in clinicile de oftalmologie.  „Jocurile video de actiune schimba felul in care creierul nostru proceseaza informatia vizuala. Dupa doar 30 de ore, subiectii studiului au inregistrat o imbunatatire substantiala a vederii, putind distinge mult mai bine literele si semnele de pe panoul-test", a declarat prof. Daphne Bavelier. (Associated Press, Rompres)Distonia cervicala tratata prin stimulare cerebralaStimularea cerebrala profunda (deep brain stimulation - DBS) bilaterala avind ca tinta globus pallidus da rezultate favorabile in cazul pacientilor cu distonie cervicala persistenta, relateaza cercetatori canadieni si americani in numarul din 6 februarie al revistei Neurology. „DBS devine o optiune terapeutica din ce in ce mai importanta pentru tulburarile functiei motorii, cum ar fi si distonia", a declarat pentru Reuters Health dr. Elena Moro. Dr. Moro de la Toronto Western Hospital si colegii ei au urmarit 10 pacienti cu distonie cervicala, denumita si torticolis spasmodic. Acestia ori nu au beneficiat in mod semnificativ de terapiile standard, ori au prezentat efecte adverse intolerabile la acestea, inclusiv la toxina botulinica de tip A. Totodata, boala a cauzat o dizabilitate marcata asociata cu dureri. S-a efectuat implantarea bilaterala a unor electrozi cuadripolari in regiunea senzorio-motorie din globus pallidus internus posteroventral. Dupa citeva zile, s-au implantat si generatorii de impulsuri in regiunea subclaviculara. Pentru ajustarea si programarea optima a apartelor s-a folosit Toronto Western Spasmodic Torticollis Rating Scale (TWSTRS) si relatarile pacientilor. Pacientii au fost urmariti pe o perioada medie de 32 de luni. Scorul TWSTRS total s-a imbunatatit cu 56,8% la 6 luni si cu 54,4% la ultima reevaluare. Scorul de durere s-a imbunatatit in acel moment cu 50,4%.Toti pacientii au raspuns la terapia aplicata, iar sase dintre ei au relatat o ameliorare de 55% sau mai mult. Ceilalti patru au descris o ameliorare de 20-46%.  „Aceste rezultate confirma ca nu numai ca DBS amelioreaza severitatea si dizabilitatea cauzata de distonie - inclusiv durerea - dar si faptul ca imbunatatirea atinsa se mentine pe o perioada lunga", concluzioneaza dr. Moro.

Saptamina trecuta a fost anuntat un pas important in cadrul strategiei companiei Ranbaxy de a transforma Terapia Ranbaxy intr-un centru regional strategic al operatiunilor sale in Europa, o data cu obtinerea Autorizatiei de Fabricatie si Import in conformitate cu normele si standardele Uniunii Europene.Unda verde pentru seriiCa rezultat al inspectiei realizate la inceputul lunii februarie de catre Agentia Nationala a Medicamentului (ANM), Terapia Ranbaxy a primit unda verde pentru eliberarea, respectiv testarea de serii pentru produse farmaceutice fabricate in afara Uniunii Europene.„Autoritatea competenta a recunoscut si apreciat valoarea si buna calitate a sistemelor si proceselor din unitatea noastra de productie din Cluj, precum si calitatea transferului de tehnologie", a spus Dragos Damian, CEO Terapia Ranbaxy. „Astfel, Terapia Ranbaxy devine prima companie de pe piata farmaceutica romaneasca autorizata sa elibereze si sa testeze serii, avind al patrulea laborator de acest gen din tara", a adaugat Dragos Damian.  Conform acestuia, ANM a subliniat profesionalismul si angajamentul de care au dat dovada membrii echipei Terapia Ranbaxy implicati in acest proces.Cu un pas inainte„Atunci cind vine vorba despre sistemul de calitate, compania noastra se dovedeste, din nou, un initiator si un pionier pe piata", a precizat Cornelia Pop, Manager al departamentului de Asigurarea Calitatii al Terapia Ranbaxy. Rememorind un moment similar din istoria companiei si al industriei, ea a adaugat: „In decembrie 1999 Terapia a obtinut primul Certificat GMP emis in Romania pentru produse farmaceutice de uz uman, de catre ANM".Aceasta autorizare este un eveniment major in evolutia companiei de aliniere a calitatii sistemelor din Terapia Ranbaxy cu normele Europene si in armonie cu sistemele companiei-mama: Ranbaxy. „Este primul si cel mai important pas in procesul prin care cream in unitatea noastra de productie din Cluj o platforma puternica pentru extinderea in Uniunea Europeana", a spus Damian.  Parcurs sanatosIn iunie, anul trecut, Ranbaxy Laboratories Ltd. a anuntat finalizarea procesului de achizitie de catre Ranbaxy Netherlands BV a 96,7%  din compania romaneasca de produse generice Terapia SA. Operatiunile combinate ale Terapia Ranbaxy au pus bazele celei mai mari companii de produse generice din Romania. Numele comercial al companiei este Terapia Ranbaxy. Cu o cota de piata de 5.6%, Terapia Ranbaxy a inregistrat in anul 2006 o crestere de aproximativ 50% fata de 2005. La nivel comercial, pentru anul 2007, compania isi propune lansarea a peste 40 de produse noi. In luna noiembrie a anului trecut, Terapia Ranbaxy a anuntat finalizarea investitiei intr-un nou centru logistic la Otopeni - Bucuresti. Obiectivul investitiei este acela de a mari capacitatea de depozitare a companiei pentru toate produsele in portofoliul Terapia Ranbaxy dar si  de oferirea de servicii de antrepozit pentru produsele Ranbaxy importante din India. Echilibru indian pentru provocarile europeneInfiintata in 1921, Terapia are un nume de marca puternic si a inregistrat constant cresteri si profitabilitate. Compania este foarte bine plasata pentru a beneficia de cresterea pe care Romania o va avea in urmatorii ani, deoarece cheltuielile alocate ingrijirii medicale se vor ridica la nivelul tarilor Europei Centrale.Ranbaxy Laboratories Limited este o companie internationala de produse farmaceutice integrata, bazata pe cercetare, cu sediul central in India. Accentul permanent pus de catre Ranbaxy pe cercetare-dezvoltare a dus la obtinerea de aprobari in diferite piete si la un progres semnificativ in Cercetarea si Dezvoltarea de Produse Noi. Incursiunea companiei in domeniul Sistemelor Noi de Dezvoltare a Medicamentelor a condus la crearea de tehnologii platforma care au generat un numar de produse aflate in dezvoltare. Compania isi deserveste clientii din peste 125 de tari si are un portofoliu extins de filiale, sucursale si aliante, operatiuni locale in 49 de tari si operatiuni de productie in 9 tari.

Dar oare ce este esecul chirurgical? L-au definit inalt domniile voastre? In gindul vostru oare orice deces perioperator se constituie intr-un esec sau prin esec se considera doar cazul culpei medicale, a erorii chirurgicale? Intrebari de bun simt care sint generate doar de o initiativa luata din imparatia Diavolului si acoperita cu frumoasa fraza a transparentei.Domnilor guvernanti! Ginditi perfectiunea actului chirurgical care trebuie sa fie fara greseala, chirurgul fiind in viziunea genialitatii voastre persoana care nu are acces la greseala, nici macar la aceea care nu depinde de el si tine de complexul conjunctural care imbraca fiecare interventie chirurgicala. Oare cind o sa inteleaga Responsabilul ca actul chirurgical nu inseamna doar chirurgul? Chirurgul este omul care coordoneaza un complex uman si material, iar responsabilizarea individuala a acestuia este o eroare conceptuala atita vreme cit reusita sau nereusita gestului chirurgical depinde, in primul rind, de dotarea materiala a serviciului respectiv, dotare materiala care inseamna cladire, echipamente medicale si acces la terapie medicamentoasa performanta. Si apoi, draga omule din virf, nu crezi ca ceri prea mult de la chirurgi, atita vreme cit le dai ca recompensa in gest de pomana citeva sute de euro pe luna, si mai ales, ai grija sa-i terfelesti mereu atunci cind reforma merge impiedecat?Afiseaza deci decesele intraspitalicesti, pe toate, si nu doar cele chirurgicale, pe site-ul ministerial, deoarece toate acestea sint oglinda organizarii si a performantei sistemului de sanatate din tara noastra.Este rusinos sa se gindeasca in acest fel. Se doreste oare in continuare compromiterea chirurgilor din Romania pentru a se gasi o scuza incapacitatii sistemului de a-si gestiona corect menirea?Oare cind eminentii contabili esuati profesional in sistemul de sanatate vor scapa de sentimentele umane de invidie si de complexe fata de corpul medical? Oare cind vor intelege acestia ca o viata este altceva decit o cifra si ca viata este mai importanta decit cifra, plecind de la realitatea ca omul face cifra si nu invers?Oare nu este destul batjocorit acest grup profesional de elita format din chirurgi de diferite specialitati prin salarizarea total indecenta si lipsita de cel mai elementar semn de stimulare? Oare nimeni nu a are in gind perspectiva de peste putina vreme cind eminentele „locomotive" aflate prin credinta si devotiune in fruntea specialitatilor chirurgicale se vor retrage din activitate si cind locurile vacantate vor fi ocupate de ce a mai ramas pe-acasa, fiind bine cunoscut exodul tinerilor medici plini de capacitate si perspectiva spre tarile normale unde natiunile respective apreciaza corect munca fiecarui medic, chiar daca este chiurg.Din ceea ce se intimpla prin mintile unora si altora se pare ca inca nimeni nu se gindeste ca un chirurg este si el un om plin de sentimente si sensibilitati si care traieste adesea drame interioare pe care nimeni nu i le poate vindeca. Intr-o viata fiecare om simte durerea pierderii unei persoane apropiate, dragi si importante pentru existenta lui. Dar drama sufleteasca a unui chirurg este de necuprins atunci cind stie ca are capacitatea, abilitatea si instructia necesara de a salva pe omul drag si este pus in fata neputintei de a nu avea suportul tehnologic necesar si atit de facil in alte tari invecinate. Da, Domnilor. Se pierd vieti in continuare din lipsuri tehnologice si asta se intimpla dupa aproape 20 de ani de democratie si libertate. Da, Domnilor. Inca tara are un grup de elita, de exceptie, format de marea masa a chirurgilor care, in ciuda proastelor conditii in care sint obligati sa lucreze si pentru o remunerare mizera, incearca sa tina steagul performantei ancorat in competitia internationala.Chirurgii formeaza grupul profesional de elita si motivat mai mult prin resursa interioara conceptuala si de mentalitate si care incearca, in ciuda tuturor lipsurilor prezente si trecute, sa execute ca tip de interventi chirurgicale aproape tot ce se face pe plan mondial, limitele fiind impuse de lipsuri tehnologice si nu de lipsuri de instructie, stiinta sau pricepere.Este vremea ca natiunea sa recunoasca meritele acestui grup de elita care mentine performanta profesionala la indicatori similari celor mai dezvoltate tari din lume.Este vremea de a se renunta la prigonirea celor care sint devotati misiunii asumate si de a se produce institutional recunoasteri si reparatii morale acestui hulit si foarte necesar grup de performanti, chirurgii Romaniei. Dr. Dan Nicolau, Sef Sectie Clinica de Chirurgie Toracica Cluj, Regent al ESTS

Rece-caldCum ar putea fi zapada si frigul, coautori ai unui intreg cortegiu de boli care abunda in sezonul rece - factori de vindecare? Simplu, dozindu-i corect, asa incit sa creasca rezistenta organismului. Expunerea controlata la frig, procedurile efectuate o perioada corespunzatoare de timp cu zapada sint mijloace exceptionale de calire si revigorare, care pot creste imunitatea la boli, cu conditia sa stim cum si cind sa apelam la ele. Apoi, zapada, prin efectul sau termic, este un puternic antiinflamator, calmant al usturimii si al mincarimilor, vasoconstrictor si tonic pentru piele. In alternanta cu caldura si cu efortul fizic, zapada este un excelent reglator al circulatiei periferice, precum si un stimulent imunitar redutabil. Calcatul pe zapadaMetoda este foarte simpla: cu picioarele goale pasim vreme de 30-40 de secunde prin zapada, dupa care, incaltati, vom merge citeva sute de metri in pas alert, rulind bine talpa pe sol, pentru a pune singele in miscare. Primul efect il vom simti in maximum 10 minute: picioarele se vor incalzi foarte tare si o caldura se va raspindi in tot corpul, concomitent cu o senzatie de inviorare si de tonus fizic. Repetind de 2-3 ori pe saptamina aceasta procedura, a carei durata o vom mari progresiv la 3 minute (dar nu mai mult!), vor aparea si efectele terapeutice specifice. Calcatul prin zapada este o excelenta metoda de prevenire a cistitelor si infectiilor urinare (inclusiv formele recidivante sau cronicizate), a anexitelor si metro-anexitelor, a puseelor reumatice, a insuficientei circulatorii la nivelul talpilor, a bolilor vasculare la nivelul picioarelor. Procedura mai este indicata si pentru prevenirea crizelor de sciatica, a circeilor, a deranjamentelor digestive care apar din cauza frigului.Frecatul miinilor cu zapadaSe freaca miinile cu zapada vreme de 1-2 minute, dupa care se pun manusi calduroase si se fac miscari cu degetele si incheieturile miinii pentru punerea in miscare a singelui. In citeva minute, palmele si degetele se vor incalzi puternic si isi vor recapata sensibilitatea partial pierduta in contact cu zapada rece. Este un tratament pentru imbunatatirea circulatiei si cresterea rezistentei la frig la nivelul miinilor, pentru imbunatatirea reflexelor, prevenirea degeraturilor. De asemenea, mareste imunitatea la nivelul pielii palmelor, fiind un bun adjuvant in combaterea anumitor infectii si eczeme, mai ales daca, dupa revenirea de la frig, se face tratamentul specific, care va avea o eficienta mult mai mare. Compresele cu zapada si gheataSint recomandate in special pentru punerea in valoare a efectelor calmante, antiinflamatoare si anestezice ale zapezii si ghetii, la nivelul pielii. Modul de aplicare este simplu: o mina de zapada sau o bucata de gheata se pune pe zona afectata (eventual pe o folie de nailon), unde se tine 5-10 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa zona sa se usuce. Daca este necesar, procedura se aplica dupa 10 minute din nou. Este recomandata pentru combaterea starilor de mincarime sau usturime, care apar in cazul unor afectiuni ale pielii, cum ar fi herpesul, erizipelul, diferite eczeme infectioase. De asemenea, este recomandata in cazul contuziilor (vinatailor), pentru a le limita extinderea, a entorselor (cind se tine zapada sau gheata intr-o punga de plastic, vreme de minimum o ora, pe zona afectata).Aplicatiile cu zapada direct pe piele nu se vor face niciodata in aer liber in zilele foarte geroase, mai ales daca este si vint, intrucit pericolul de a face degeraturi este foarte mare.

Programele nationale de sanatate se finanteaza de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si din transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sanatatii Publice catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Bugetul alocat pentru derularea acestora este de peste 3.000.000 mii lei.Programele nationale au fost structurate pe doua mari categorii: Programul de prevenire si control al bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei si programul national de sanatate cu scop curativ finantat din bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate. Primul va avea 8 programe, fiecare dintre acestea continind unul sau mai multe subprograme: programul national de profilaxie, programul national de sanatate mintala, programul national de diabet si alte boli de nutritie, programul national de transplant de organe, tesuturi si celule, programul national de tratament in strainatate, programul national de asistenta comunitara, programul national al rezervei ministerul sanatatii publice, programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primaraProgramul national de sanatate cu scop curativ este si el structurat pe subprograme de sanatate, dupa cum urmeaza: • Tratamentul persoanelor cu infectie HIV/SIDA si tratamentul postexpunere;• Tratamentul bolnavilor cu tuberculoza;• Tratamentul bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculara si prin cardiologie interventionala si electrofiziologie;• Tratamentul bolnavilor cu afectiuni oncologice;• Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroza multipla, surditate congenitala;• Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat;• Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie si tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie;• Tratamentul bolnavilor cu osteoporoza si tratamentul bolnavilor cu gusa datorata carentei de iod si proliferarii maligne;• Tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afectiuni articulare preexistente sau dobandite si prin implant segmentar a diformitatilor de coloana;• Tratamentul de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica;• Tratamentul bolnavilor cu mucoviscidoza.In anul 2007, programele nationale de sanatate sint elaborate si derulate in mod distinct sau in comun de catre Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, dupa caz.

Obezitatea nu e moftCei care au suferit diferite interventii chirurgicale asupra scheletului osos, sint doar citiva dintre ei. In plus, cei care sufera de obezitate si care sint numerosi au si ei nevoie tot de un nutritionist. Obezitatea e o boala, nu un moft, cum s-ar crede. Numarul redus al medicilor care practica si au un contract incheiat cu Casa de Asigurari face ca pacientii care nu sufera de diabet sa fie obligati sa apeleze la medicina practicata in sistem privat.Nutritionisti in numar redus„Sufar de displazie congenitala la sold, bilaterala, operata, cu scurtarea membrului inferior drept cu aproximativ 2 centimetri. Medicii de la Ortopedie au numit afectiunea mea si coxa valga membru inferior drept. Trebuie sa slabesc si medicul de familie m-a trimits la un nutritionist. Din pacate, odata ajunsa acolo mi s-a spus ca pot fi tratata doar la un cabinet privat pentru ca in prezent Casa de Asigurari nu acopera cheltuielile pentru cei ca mine", ne-a relatat una dintre cititoarele noastre, Alina S.. In cazul in care nu slabeste riscurile ca boala ei sa o imobilizeze definitiv la pat sint mari, dupa cum spun medicii, iar Alina este un om in floarea virstei. Ea spune ca are mare nevoie de un nutritionist pentru a putea atinge greutatea ideala in cit mai scurt timp, lucru care i-ar putea permite sa duca o viata cit mai apropiata de normalitate si sa-si continue tratamentul, obezitatea accelerind evolutia bolii.Ce spun medicii„Din ceea ce stiu eu, medicii nutritionisti pot trata in acest moment diabetul si complicatiile lui", spune medicul nutritionist Dana Simu. Parerea ei este sustinuta si de medicul nutritionist Anca Cerghizan. „Nu pot face estimari legate de numarul de clujeni care sufera de obezitate. Statisticile care exista spun ca aproximativ 50% din populatia adulta a Romaniei sufera de aceasta afectiune. Sint oameni care au nevoie de medic pentru consultatie, dieta si inclusiv pentru schimbarea modului de viata. Dar sint foarte multi bolnavi de diabet. Conform contractului incheiat cu Casa de Asigurari putem trata 28 de persoane pe zi", spune Anca Cerghizan. Ea mai spune ca in conditiile in care exista 18.000 de pacienti suferinzi de diabet in judetul Cluj si doar 6-7 medici nutritionisti care pot sa-i ajute, in conditiile contractului incheiat cu CAS este imposibil ca un pacient nediabetic sa reuseasca sa beneficieze de servicii platite de Casa de Asigurari, in acest caz de consultatii. „Pentru situatiile de tratament ambulator ramin cabinetele private o optiune, insa doar Casa de Asigurari ar putea spune care este solutia perfect legala in acest caz", mai spune Anca Cerghizan, raspunzind intrebarii cititoarei noastre.  Ea crede ca in conditiile in care un ordin transmis medicilor in luna ianuarie a reglementat faptul ca medicii de familie trebuie sa preia si sa efectueze consultatiile intermediare ale diabeticilor, in maxim 6 luni volumul de munca al medicilor nutritionisti se va reduce la jumatate. „Practic atunci ar mai ramine loc pe liste si pentru pacienti care au alte afectiuni, cum ar fi si cei care sufera de lipidologie, iar consultatiile ar fi acoperite de Casa, pentru ca am reusi sa ne incadram in limitele contractului incheiat cu aceasta", a conchis Anca Cerghizan.

Accesind si votind la http:// www.petitiononline.com/coalitia/petition.html, cei interesati de evolutia fenomenului cultural romanesc pot sprijini memoriul pe care initiatorii acestuia vor sa il inainteze miercuri, 28 februarie, la nivelul Guvernului Romaniei si al Ministerului Finantelor Publice. Grupul de initiativa este format din „organizatii culturale independente, artisti si institutii publice", dupa cum precizeaza reprezentantii Fundatiei Altart din Cluj-Napoca, participanti la actiune. Demersul vizeaza modificarea cadrului legislativ care reglementeaza finantarea sectorului cultural. „Romania este membra a Uniunii Europene, acest lucru fiind posibil si datorita prezentei culturii romanesti pe scena culturala europeana si dezvoltarii in ultimii ani a unor proiecte culturale prestigioase in toate domeniile artistice - teatru, film, dans, arte vizuale, muzica", se arata in petitie. Semnatarii acesteia atrag, insa, atentia ca deficientele legislative semnalate „vor afecta si sistemele de finantare publica ce vor fi pe viitor reglementate pentru alte domenii", cuprinzind „sectorul neguvernamental in ansamblul sau, dincolo de specificitatile actiunii culturale". Sint semnalate, astfel, lipsa unor reglementari clare in privinta finantarilor nerambursabile, precum si restrictii la avansuri pentru finantarile nerambursabile din fondurile publice. De asemenea, mai este semnalata „lipsa mecanismelor legale care sa permita institutiilor publice din Romania acordarea de finantari multianuale" sau „lipsa cadrului legal care sa permita derularea de contracte de finantare nerambursabila de catre persoane fizice".

Concertul formatiei Grimus in clubul clujean Autograf va avea loc in aceasta seara, de la ora 21. Istoria trupei Grimus porneste de la inceputul anului 2005, dupa cum se arata pe site-ul formatiei, cind trei membri ai trupei Reverse (Vali Rauca, Cristi Csapo si Paul Patras), alaturi de Dorin Tifrea la clape, Bogdan Mezofi (voce) si Cristi Botan (tobe) se reunesc pentru a cinta la un bal al arhitecturii. Compun sase piese cu care evolueaza la eveniment in 10 martie 2005, alaturi de trupele Hangar, Godmode si Luna Amara. Mai cinta la Bistrita si Cluj, dupa care, la inceputul lui 2006, cinta in deschidere la un concert Kumm in fostul Music Pub. Managementul trupei este preluat de compania Underdog, condus de Richard Constantinidi si Ernesto Bianchi. Au luat parte la Stufstock si Finfest 2006, cintari in deschiderea unor concerte Luna Amara si Omul cu Sobolani si la evenimente studentesti, Festivalul International de Film Transilvania (TIFF), intruniri de motociclisti, festivaluri (Stimultan, Fan Fest, Stufstock). Pe parcurs au loc si schimbari in componenta, astfel ca noul basist de la Grimus este Istvan Kovacs. Pretul biletelor de intrare la concertul din clubul Autograf din aceasta seara este de 8 RON. Programul clujenilor contine concerte in Club El Comandante din Bucuresti, in 29 martie, si la Constanta, in 30 martie.

Fara VIP-uri la proba de saniuteCea de-a sasea editie a Serbarilor Zapezii de la Baisoara a surprins zona cu un strat subtire de zapada, fara belsugul care troienea muntii si brazii la editiile precedente. Si numarul celor care s-au aventurat pe munte pentru a lua parte la manifestarile festivalului s-a redus simtitor. Concursurile sportive care se afla in centrul manifestarii au reunit, insa, echipe de schi alpin ale palatelor si cluburilor copiilor din intreaga tara care s-au intrecut de dimineata pina seara la aceleasi probe din fiecare an, respectiv slalom, stafeta buclucasa, fanioane cu baloane, trenuletul zapezii si sanie. In afara prezentei la Baisoara din ajunul manifestarilor a lui Mihail Hardau, ministrul Educatiei si Cercetarii, care a inaugurat oficial editia din acest an a serbarilor, acestea nu au mai avut parte de prezenta oficialitatilor, proba de saniute pentru VIP-uri fiind astfel compromisa. Au mai avut loc o campanie antidrog, un mini-carnaval pe pirtie, precum si o demonstratie militara.Program si artisti „traditionali" la serbariLa orele dupa-amiezii, scena amplasata in preajma pirtiei de sanii a oferit putinilor spectatori zgribuliti aflati in fata acesteia ceremonia acordarii premiilor cistigate de cei mai buni concurenti la probele sportive, urmate de traditionalele recitaluri de muzica populara si dans modern. Au luat parte ansamblul folcloric „Doina" si ansamblurile de dans modern ale Palatului Copiilor din Cluj-Napoca, precum si solistii Andrea Faur si Florian Rusan, urmati de Semnal M si obisnuitele focuri de artificii, foc de tabara si discoteca in aer liber. Premii pentru micii sportivi clujeniMicii sportivi care au reprezentat Clujul la probele de schi alpin au reusit sa obtina locul I la proba de slalom fete si o alta echipa clujeana a primit mentiune la aceeasi proba. De asemenea, echipa Cluj I a mai obtinut diploma si premii pentru situarea pe locul II la proba de fanioane cu „baloane". Pe primele locuri la celelalte probe s-au situat echipele din Covasna, Bistrita-Nasaud, Arges, Brasov sau Maramures.

• Egal cu AriesulIn ultimul test inainte de inceperea campionatului, „U" Cluj a remizat in deplasare cu Ariesul Turda, golurile clujene fiind inscrise de atacantii Negrean ('15) si Goga ('22). Tehnicianul Adrian Falub a inceput partida cu urmatorul „11": Moldovan - Ungurusan, Cordos, Park, Kim - Ghindaru, Muresan, Savu - Negrean, Sabo, Goga. In repriza a doua a jocului au intrat: Szolomajer, Iodi, Somcherechi, Suller, Bus, Dolha, Villand, Viscan, Popescu, Borza si Vadana. (C. S.)• Infrinti la DejVoleibalistii Universitatii Cluj nu au reusit sa repete rezultatul bun de acasa impotriva echipei Unirea Dej si s-au vazut infrinti cu 3-0. Cu toate acestea, Ovidiu Vasu, directorul tehnic al formatiei clujene, s-a declarat multumit de prestatia echipei: „Avantajul terenului propriu a fost decisiv. Baietii au jucat foarte bine si am pierdut pe final fiecare set, la 22, 23 si 20. Noua ne-a lipsit si Razvan Lotei, un voleibalist foarte important", a concluzionat oficialul Universitatii. (C. S.)

Handbalistii de la Hasit „U" Agronomia au mai adaugat simbata o infringere la pasivul care-i face in acest moment ca si retrogradati. Fara Burca, Besutiu si Boizesan, clujenii au fost victime sigure in fata unui Dinamo care n-a renuntat la pretentiile sale la titlul national. Antrenorul clujean Liviu Jurca a folosit cu predilectie jucatori tineri, care au facut eforturi laudabile sa limiteze proportiile scorului. Bucurestenii s-au impus in final cu 31-21 (15-8), golurile echipei clujene fiind marcate de: Lazar (6), Petraru (5), Stef (4), Pavel (2), Ani (2) si Samoila (2). Au arbitrat hunedorenii V. Mokany si L. Pop, observator FRH fiind D. Dordea. Iata si celelalte rezultate de simbata: Poli Iasi - CSM Medgidia 23-27, Pandurii Tirgu Jiu - Uztel Ploiesti 22-23, Bucovina Suceava - Steaua MFA 28-32, HC Minaur Baia Mare - HCM CSM Bistrita 34-30. In devans: UCM Resita - HCM Brasov 40-34 si HCM Constanta - U Poli Izometal Timisoara 37-31. (T.-J. L.)Clasament 1. HCM Constanta            18            16            1            1            550-454                  33 2. Steaua MFA    18            15            0            3            613-511                  30 3. Dinamo-Baumit  18            14            1            3            629-519                  29 4. UCM Resita   18            10            4            4            600-542                  24 5. Uztel Ploiesti 18            11            1            6            511-497                  23 6. Izometal Timisoara            18            9            2            7            526-504                  20 7. HC Minaur B. Mare            18            9            0            9            572-567                  18 8. Pandurii Tirgu Jiu            18            7            1            10            522-523                  15 9. CSM Medgidia            18            7            1            10            556-567                  1510. Bucovina Suceava            18            7            1            10            519-577                  1511. HCM Brasov 18            6            1            11            478-498                  1312. HCM CSM Bistrita            18            6            0            12            468-512                  1213. Hasit „U" Cluj      18            2            1            15            427-543                  514. „Poli" Iasi            18            0            0            18            464-621                  0Etapa viitoare (simbata, 3 martie): HC Minaur - Poli Iasi (in tur: 29-25), HCM Bistrita - Hasit „U" Cluj (31-25), Dinamo-Baumit - Bucovina (36-29), Poli Timisoara - Pandurii (27-23), Uztel - UCM Restta (24-31), HCM Brasov - CSM Medgidia (27-30). Derbiul Steaua MFA - HCM Constanta (26-27) se joaca joi, 1 martie

„U" Jolidon a acces in faza optimilor de finala ale Cupei Challenge dupa ce a invins, previzibil, in ambele partide disputate pe teren propriu cu HC Econom Universitet Energo Lvov: 39-26 (21-13) si 29-27 (14-11). Fara jucatoare de Nationala, dar hotarite sa-si vinda scump pielea, ucrainencele au dominat inceputurile de repriza ale primei partide in care au fost „gazde". Treptat, insa, s-au vazut depasite de mai valoroasele lor adversare, care au facut spectacol pe semicercuri si au avut in Eugenia Popovici si Berei Imola goalkeeperi de nadejde. Clujencele au evoluat fara Florina Birsan (racita) si Cristina Dogaru-Cucuian (usor accidentata), ceea ce nu le-a impiedicat sa le ofere suporterilor bucuria unor partide bune si a unei calificari totusi asteptate. Cele 68 de goluri clujene au fost marcate de: Ani-Senocico (11^7), Paraschiv (9^5), Amariei (5^3), Toncean (3^5), Tudorache (3^ 3), Vlad (2^3), Busuioceanu (3^1), Gherman (3^1) si Halatiu (0^1).Antrenate de Vasil Hrabovenco, ucrainencele au contat aproape exclusiv pe eficacitatea trioului Hanna Teresciuk (9^13) - Inna Karpinska (7^ 3) - Liudmila Sadovskaia (6^3).In sferturile de finala ale competitiei s-au calificat si celelalte doua echipe romanesti, Tomis Constanta (40-24 si 35-24 cu elvetiencele de la TV Uster) si HCM Roman (28-20 si 32-20 cu ucrainencele de la Karpatii Ujgorod). Pina la ora inchiderii editiei, isi mai asigurasera prezenta printre primele opt croatele de la RK Tresnjevska Zegreb, polonezele de la KS Zgoda - Ruda Slaska, slovacele de la SKP HK Banska Bystrica si sirboaicele de la HC Naisa Nis. Rulmentul si Oltchim, calificate si eleDesi a pierdut returul cu spaniolele de la SD Itxako Estella (18-21), Rulmentul Brasov a acces in sferturile de finala ale Cupei EHF cu scorul general de 39-35. Vilcencele de la Oltchim s-au calificat cu o dubla victorie in sferturile de finala ale Cupei Cupelor: 29-27 si 31-26 cu 1. FC Nürnberg (Germania).

Prezentarea oficiala a Motorhome Napoca Rally Team a fost precedata de 2 zile de teste, ocazie cu care echipajele au incercat sa afle cit mai multe despre bolizii lor, pe un traseu asemanator din punctul de vedere al configuratiei cu probele de la Brasov. Evenimentul in sine, la care prezenta celor legati intr-un fel sau altul de acest sport a fost peste asteptari, a insemnat un coktail in cadrul restaurantului La Liga din Sigma Shopping Center, ale carui principale ingrediente au fost clinchetul paharelor de sampanie, fetele frumoase si duruitul sutelor de cai putere de sub capotele stralucitoare ce asteptau cuminti noroaiele traseelor ce se prefigureaza anul acesta. Ineditul evenimentului, accentuat si de showman-ul George Vintila, pe post de amfitrion al prezentarii, a fost parteneriatul intre echipa de raliuri a Clujului si echipa de fotbal CFR, aflata in anul centenarului, o colaborare ce se anunta fructuoasa in ideea ca ambele team-uri si-au propus obiective curajoase pentru acest sezon.Membrii echipei cu care Motorhome Napoca Rally Team va aborda anul acesta Campionatul de Raliuri al Romaniei ii are in componenta pe: Marco Tempestini si Dorin Pulpea (Subaru Impreza, grupa N12), Bogdan Marisca si Sebi Itu (Mitsubishi Lancer Evo IX), Daniel Ungur si Petru Jucan (Subaru Impreza, grupa N11), Alexandru Mitroi si Valentin Hard (Citroen C2 R2), Günther Gräf si Cristian Cibu (Toyota Celica), Bogdan Stanoiev si Danut Hatigan (Dacia Logan). Startul in noua editie a campionatului de raliuri va avea loc weekend-ul viitor la Brasov, o data cu prima sa etapa: Raliul Brasovului „TESS".

Campionatul diviziei A la baschet feminin a programat simbata meciurile etapei a XVIII-a. Dupa doua partide pierdute, clujencele de la „U" MC au obtinut un succes facil la Dej: 88-69 (30-18, 25-19, 18-21, 15-11) cu Tiger Somes.Elevele cuplului Simona Musat - Calin Pop au pornit ca din pusca (min. 3: 12-0) si chiar daca ulterior au avut perioade in care au tratat superficial faza defensiva victoria lor a fost fara dubii, in conditiile in care atacul a mers bine. S-a rulat intreg lotul avut la dispozitie, iar junioarele aruncate in lupta au demonstrat ca merita din plin increderea care le-a fost acordata. Cea mai buna de pe teren a fost Florentina Ardeleanu, „zvirluga" participind activ la ambele faze ale jocului. Conducatoarea de joc a marcat 15 puncte (3×3), celelalte realizatoare ale echipei cistigatoare fiind Orosz (19, 2x3), Cl. Pop (18), Giurgiu (12, 1×3), Adi (8), Dunca (8), Mészáros (3), Chioran (3) si Hutanu (2). Ultima a revenit dupa ce accidentarea la genunchi a tinut-o departe de teren o perioada.Dejencele au facut eforturi pentru limitarea scorului, iar replica destul de curajoasa le-a adus o infringere onorabila. Pentru gazde cele mai multe puncte le-au inscris Berende (20), Dina Pop (19) si veterana Catinean (17, 2x3). Iata si celelalte rezultate ale rundei: BC ICIM Arad - Sportul Studentesc Bucuresti 59-39, National Iasi - CS „Teleormanul" Alexandria 63-87, MCM Tirgoviste - Magic Sibiu 102-63,  Olimpia WB Bucuresti - Rapid CFR Marfa 93-68, CET Govora - CSM CSU Oradea 60-48. (T.-J. L. - Dej)

Treziti dupa 9 minute  Desi au marcat primii prin „tripla" lui Jenkins, clujenii au facut un prim sfert slab, iar pitestenii au profitat construindu-si un avans de 7 puncte (min. 9: 22-15). Aici a intervenit, insa, un scurtcircuit in jocul lor, clujenii intorcind rezultatul in doar 4 minute (27-22 in min. 13). Sfertul doi a fost al lui LeVar Seals, care a marcat 15 puncte gratie carora echipa sa a avut 46-34 pe tabela in pauza mare. Adica exact diferenta care trebuia remontata dupa ce in tur, la Pitesti, trupa lui Ziguli s-a impus cu 82-70. In sfertul trei, s-a luptat cu incrincenare pentru fiecare minge, dar puncte au fost putine dupa ce s-a ratat exasperant sub ambele cosuri, „campion" fiind Allen. Totusi, clujenii au inceput ultimele 10 minute ale partidei la adapostul unui avantaj ce parea linistitor (58-44).Nervi in final60-44 in minutul 31, apoi 64-54 (min. 35) si 65-58 (min. 38): formatia clujeana pierdea alarmant din turatie, iar arbitrajul mai mult decit confuz a provocat nervi si rabufniri imposibil de temperat. Pitestenii si-au pierdut pivotii (Bubanja si Troy), iar clujenii au ramas fara Dumitrescu, cavalerii fluierului gafind in serie. Inexistent pina atunci in joc, pitesteanul Helcioiu a revenit in forta, cei 2.000 de spectatori urmarind cu sufletul la gura „duelul" conducatorului de joc cu Jenkins. Primul a marcat 10, iar americanul 8 puncte si la inceputul ultimului minut de joc oaspetii s-au apropiat amenintator: 71-68. Allen a marcat o aruncare libera, iar Tadic a comis pasi privindu-si echipa de sansa egalarii!Cele 140 de puncte au fost marcate de: Seals (20, 2×3), Jenkins (16, 1×3) - MVP, Dumitrescu (13, 1×3), Allen (10), Blackmon (6) si Lapuste (5), respectiv Helcioiu (16, 2×3), Bubanja (14), Troy (14), Haslett (9, 1×3), Dumitru (6), Hatcher (5, 1×3) si Tadic (4).Arbitraj contestat Trioul Marius Udrica (Craiova) - Radu Bucerzan (Timisoara) - Bukuresti László (Sovata) a arbitrat cu multe greseli fara sa favorizeze vreuna dintre combatante. In timpul partidei, dar si dupa aceea, la conferinta de presa, antrenorul pitestean Georgel Ziguli a criticat vehement arbitrajul. El sustine ca poate dovedi ca Bucerzan a fost baut si va depune in acest sens un memoriu la FRB. De urmarit efectul acestuia, de vreme ce comisar la partida a fost Ion Olaru, nimeni altul decit presedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor de Baschet.Iata si celelalte rezultate ale etapei a XX-a: BC Rimnicu Vilcea - CSU Cuadripol Brasov 91-81 (dupa prelungiri), ELBA Timisoara - CSU Atlassib Sibiu 100-84, BC Mures Tirgu Mures - Gaz Metan Medias 98-77, CSU Asesoft Ploiesti - CSM Leonardo Oradea 101-73, Rapid Isover Bucuresti - Dinamo-Gealan Bucuresti 75-78, CS Otopeni - West Petrom Arad 102-71. Clasament  1. CSU Asesoft 20            20            0            1761-1322    40  2. Dinamo-Gealan  19            15            4            1584-1393    34  3. ELBA Timisoara            20            13            7            1745-1617    33 4. BC Mures            20            12            8            1765-1692    32 5. CSU Atlassib            20            11            9            1788-1690    31 6. „U" Mobitelco            19            12            7            1660-1422    31 7. Gaz Metan            19            11            8            1584-1536    30 8. BCMUS Arges   19            11            8            1525-1437    30  9. CS Otopeni            19            11            8            1524-1450    30 10. CSM Oradea 20            9            11            1568-1553    29 11. Rapid Isover   20            7            13            1548-1649    27 13. CSS Rimnicu Vilcea            20            3            17            1477-1743    23 12. CSU Brasov 20            2            18            1469-1790    22 14. West Petrom*            19            0            19            1234-1938    18penalizata cu un punct pentru neprezentare

Fara vlagaStadionul din Gruia sau, dupa noua denumire, „Dr. Constantin Radulescu" a fost luat cu asalt simbata de suporterii lui CFR, nerabdatori sa asiste la primul meci oficial din anul centenarului clubului. Cu un lot radical schimbat, cu o alta denumire, CFR 1907 Cluj, si o sigla schimbata, „feroviarii" porneau cu maximum de optimism in confruntarea cu moldovenii lui Florin Marin, sperind ca o eventuala victorie sa ii propulseze mai aproape de ambitiile europene manifestate de conducere. Insa nemtenii lui Florin Marin, presati de perspectiva retrogradarii si calauziti de motto-ul „mai bine un punct decit nici unul", s-au inchis „ca la carte" in fieful clujenilor, fapt care a „ucis" din start orice speranta de spectacol fotbalistic. E drept, si „feroviarii" lui Bergodi au parut mai degraba o echipa apatica si lipsita de idei, fapt reflectat in numarul redus de ocazii de gol. Singur Anca a izbutit sa scape de marcajul fundasilor moldoveni, insa s-a dovedit neinspirat in fata portarului Multescu ('26). O situatie asemanatoare s-a consumat si la poarta clujenilor, Costescu pacalind defensiva CFR-ista, insa nu si pe providentialul Stancioiu, care a respins in extremis sutul atacantului Ceahlaului ('41).Momente de focPe linga jocul lipsit de orizont afisat in prima parte a meciului, CFR-istii aveau sa mai primeasca o lovitura, in minutul 44: eliminarea lui Jula pentru cumul de cartonase galbene. Paradoxal, la revenirea de la vestiare, CFR-istii au aratat o cu totul alta fata, mult mai aproape de asteptarile fanilor si a conducerii. Cu un entuziasm debordant, elevii lui Bergodi, chiar daca in inferioritate, au presat incontinuu poarta lui Multescu, iar efectul nu s-a lasat asteptat. Brazilianul Sousa, intrat la pauza, a reluat cu capul din careu o centrare a lui Manuel Jose, aruncind publicul de pe stadion in aer ('65). Acelasi jucator avea sa fie, intr-un interval de 20 de minute, si inger si demon pentru echipa sa. La o faza de atac a moldovenilor, Sousa l-a faultat in careu pe Banuta, iar Ilie Mircea a retezat sperantele unei victorii eroice a „feroviarilor", transformind cu siguranta lovitura de pedeapsa si inghetind noua tabela a clujenilor la un neasteptat 1-1. Bergodi, vinovat si el Finalul partidei a fost unul deosebit de tensionat, dupa cum a fost, in mare, intreaga partida. Luind o serie de decizii discutabile, arbitrii au intrat in colimatorul spectatorilor, care au contestat vehement evolutia fluierasilor. A venit apoi rindul lui Gheorghe Stefan, patronul Ceahlaului, sa fie blamat de fanii lui CFR, care l-au acuzat pe oficialul nemtean de cumpararea arbitrilor. Aceasta partida a consemnat, de asemenea, prima iesire publica a presedintelui „feroviarilor", Iuliu Muresan, la adresa tehnicianului Cristiano Bergodi, oficialul clujean considerindu-l si pe italian responsabil de rezultatul final. CFR CLUJ - CEAHLAUL 1-1• Au marcat: Sousa ('65) / Ilie Mircea ('86)• CFR 1907 CLUJ: Stancioiu - Tony, Jula, Cadu, Panin - M. Jose, Coroian ('57, Minteuan), Oliveira - Semedo, Anca ('57, Didy), Surdu ('46, Sousa). Antrenor: Cristiano Bergodi• CEAHLAUL PIATRA-NEAMT: Multescu - Nohai, Goian, Forminte, Negoita ('46, Dobre) - Cebotaru ('68, C. Ilie), Murgan, Banuta, Rusmir, M. Ilie - Costescu ('46, Doicaru). Antrenor: Florin Marin• Cartonase galbene: Tony ('15), Jula ('36, '44), Minteuan ('70), Sousa ('84) / Goian ('43), I. Mircea ('86), Forminte ('88), Multescu ('90^3)• Cartonase rosii: Jula ('44)• Arbitri: Al. Tudor (Bucuresti) - C. Nica (Ploiesti), M. Savaniu (Sibiu)• Stadion: „Dr. Constantin Radulescu" (Cluj), 6.000 de spectatori

Primaria Cluj-Napoca propune Directiei Sanitar-Veterinare semnarea unui protocol care prevede inasprirea conditiilor pentru clujenii care vor sa adopte ciini. Aceasta in conditiile in care, a precizat primarul Emil Boc, exista persoane care au adoptat zeci de patrupede de la Centrul de Ecarisaj si, in loc sa aiba grija de ele, le-au dat drumul inapoi pe strada.Maria K., 43 de ani, vinzatoare„Urit din partea lor. Dupa parerea mea, oamenii capabili de asa ceva nu merita si ar trebui sa li se interzica sa aiba grija de orice fel de animale. Din cauza unor astfel de oameni sint pline orasele de ciini maidanezi. Noi avem de suferit din cauza lor, iar ciinii la fel, majoritatea dintre ei fiind eutanasiati. Cind se va rezolva problema asta, nu vor mai exista ciini vagabonzi pe strazi."Gheorghe Cimpean, 51 de ani, fochist„Ma iertati ca va spun, dar asa ceva trebuia facut cu mult timp in urma si nu numai cind e vorba de maidanezi adoptati. Daca existau amenzi drastice in cazul oricarui fel de abandon, nu erau atitea probleme acuma. Oricum, mi-a spus cineva ca si de la tara isi aduc unii ciinii si-i lasa in oras, ii fac «domni». Este o problema destul de grava."Mihaela Lacotiti, 34 de ani, coafeza„In ultimul timp, vad tot mai multi maidanezi in Cluj si asta nu stiu a cui responsabilitate este. Ce e mai grav este ca, dupa cum mi-a povestit cineva, in unele zone sint adevarate haite care sint periculoase: sar la oameni sau la ciinii pe care acestia ii plimba. Eu una nu vreau sa ajungem ca Bucurestiul, unde oamenii au fost si sint inca terorizati de maidanezi."Aurelia Precup, 62 de ani, pensionara„Nu stiu ce protocoale fac ei, dar Clujul e plin de ciini din astia ai nimanui si numarul lor creste parca de la o zi la alta. Iar eu am impresia ca nu se face nimic in directia asta si situatia cam scapa de sub control. Pe mine nu ma intereseaza cum procedeaza si cu cine colaboreaza, dar sa rezolve problema asta, deranjanta pentru noi si chinuitoare pentru patrupedele alea amarite care fac foame pe strazi."Razvan Rusu, 37 de ani, sofer„Dupa parerea mea, ar trebui sa-i stringa pe toti si sa-i adoarma, asa cum a facut si Basescu pe vremea cind a fost primar. Eu nu zic ca e cea mai buna solutie, dar decit sa patim ca bucurestenii, mai bine sa se tina situatia sub control cit se mai poate. Oricum, nimeni nu poate contesta ca oamenii sint de vina si pentru situatia asta."

Natura adusa in casaModa acestui an este inspirata din natura si de aceea este acceptata orice incercare de a aduce natura in casa. Designerul Constantin Seliceanu spune ca „in centrul atentiei apar culorile care tin de pamint, cum sint maro, crem, verde deschis sau inchis. Aceasta pentru ca ofera o senzatie de deschidere spre natura". Pentru pereti revine in moda tapetul lavabil, in culori naturale, sau cel textil care imita matasea. „Pentru podea se foloseste in continuare gresia, dar cu imitatie de piatra sau marmura. De asemenea, sint folosite si combinatii intre alb si negru, verde, rosu, portocaliu. Culorile tipatoare si mai ales cele inspirate din natura sint folosite mai mult pentru a atrage atentia si pentru a impresiona", rezuma designerul tendintele anului 2007. In ceea ce priveste parchetul, anul acesta este preferat cel din stejar masiv, dar si parchetul stratificat, nefinisat sau finisat, in functie de dorinta fiecaruia.Textilele la putereTextilele sint si ele la mare pret in interioarele ce tin pasul cu moda anul acesta. Au aparut noi modalitati de imbracare a interioarelor cu materiale viu colorate. Draperiile, de pilda, sint una dintre marile reveniri ale anului. Materialele sint, insa, diferite, mai usoare si insotite intotdeauna de bordura. Cu cit mai lata, cu atit mai bine. Cele cu doua fete, care pot fi refolosite prin intoarcere, dau camerei un aspect proaspat si nou ori de cite ori avem chef de o schimbare de decor. Culorile si formele sint inspirate din natura, dar cu intensitati si dimensiuni sporite. Armonia deplina este asigurata de elementele de tapet care invioreaza peretii si de pernutele decorative aranjate la libera inspiratie a proprietarului.Pereti decorativiHirtia pictata se intoarce si ea in forta anul acesta. Pe linga camuflarea admirabila a micilor defecte, ea confera textura si relief peretilor. Motivele si coloritul inspirate din trendurile deco ale anilor '60 si '70 sint in voga la fel ca imprimeurile cu forme nedefinite sau geometrice si finisajele metalizate. Hirtia pictata care imita lemnul, caramida, piatra, nisipul ofera optiuni interesante, daca iti doresti un stil unic pentru decorul apartamentului tau. Sticla si ferestrele colorate pot fi regasite in usile dulapurilor, la usile de la intrare si chiar in locul geamurilor obisnuite, conferind astfel luminii zilei un colorit vesel si imbogatind decorul camerelor.Lucrurile rezervate altor intrebuintari, de exemplu tijele de bambus aliniate pe perete, iuta sau chiar imitatia de piele ofera solutii noi pentru imbracarea peretilor casei.Texturile sau materialele se intind pina la tavan, care este prevazut cu grinzi de toate dimensiunile. Instalate in jurul tavanului, acestea orneaza peretii conferind clasa oricarei incaperi si completind de minune orice tip de decor.Lemnul, la moda intotdeaunaPentru tavan, materialele naturale ca piatra, ardezia sau marmura sint intotdeauna o optiune. Dar preferatul designerilor ramine lemnul. Tavanele din acest material adopta nuante extreme, de la aproape alb pina la cafeniu inchis. Daca este alaturat altor materiale, precum ceramica, piatra sau metalul, confera, impreuna, decorului un stil calduros si elegant. Pot fi folosite si solutiile alternative: lemnul de bambus sau cel de pluta. Care pot imbraca nu doar tavanul, ci si peretii. Pe linga faptul ca nu lasa sa patrunda nici un sunet, asigurind astfel o izolare fonica excelenta, aceste materiale au o paleta interesanta de nuante. Lemnul exotic, mai ales bubinga, arbore din Africa avind nuante de cafeniu-roz, este recomandat curajosilor, celor care vor sa iasa din tipare. Dar pentru un stil unic, designerii recomanda lemnul reciclat de la un depozit vechi sau de la o barca. Acesta se foloseste pentru imbracarea podelelor sau la construirea mobilierului.Multifunctionalitate si inovatieIn ceea ce priveste mobilierul, multifunctionalitatea si inovatia sint principalele caracteristici. Perfectionarea elementelor, originalitatea solutiilor aduse au ca rezultat elemente de mobilier foarte mobile, care pot acoperi mai multe necesitati. In mobila este foarte mult folosit lemnul, intr-o combinatie armonioasa cu sticla stratificata, de calitate inalta. Componentele sint dezvoltate pe orizontala, piesele clasice cistigind din ce in ce mai mult teren. Lemnul ramine, insa, protagonistul absolut. Pentru un aspect rafinat si relaxant in acelasi timp pot fi folosite si imitatiile de piele. Canapelele din acest material sint in continuare la moda, dar numai daca respecta canoanele stilului cubist. Liniile drepte si cele care dau o impresie de ordonat, de simetrie, detroneaza anul acesta formele rotunde si ondulate aflate in top anii trecuti. Lumina ca decorIn obtinerea unui ambient relaxant este importanta realizarea unui iluminat corespunzator. In ultimii ani s-a putut observa o tendinta de transformare a elementelor de iluminat in obiecte de arta, parti integrante ale decorului. Tendinta se intensifica anul acesta. Efectele de lumina sint pline de valori estetice care sint elemente importante in crearea ambientului dorit. Elementele de baroc ce domina trendurile din acest an sint binevenite. Astfel, candelabrele si veiozele bogat decorate pot fi combinate cu materiale textile colorate.Stilurile avangardiste, date uitariiStilul minimalist si cel high-tech, caracterizate prin forme simple si spatii foarte aerisite, dar si prin gindirea rationala, au ajuns pe planul al doilea. In ultimii 2 ani formele, culorile si texturile complexe si foarte intense au reaparut in prim-plan, stirnind interesul celor care doresc sa aduca o pata de culoare in case. Cum nimic nu este nou sub soare, putem spune ca sintem in fata unei reintoarceri la stilul baroc. Cunoscut si ca stilul francez, acesta e caracterizat prin bogatia detaliilor si prin contraste, culori puternice si saturate.

• Sute de victimeIrakul a avut parte de un nou sfirsit de saptamina singeros. Atentatele si bombardamentele din ultimele zile au facut sute de victime. O cisterna cu benzina a explodat in fata unei moschei sunnite, la o zi dupa ce imamul acesteia criticase actiunile al-Qaeda. Numai in acest atac au murit 40 de irakieni, iar alti 65 au fost raniti. In Bagdad au avut loc, apoi, peste 20 de explozii succesive. Iar armata americana a continuat bombardamentele asupra unui cartier unde se presupune ca se afla fieful teroristilor. (C. J.)• Cu jalba la LondraReprezentantii localnicilor din comuna Glod au depus, la sfirsitul saptaminii, o petitie impotriva casei de filme care a produs controversatul film „Borat". Acestia au ajuns chiar la Londra, insotiti de un avocat, si au aparut la mai multe show-uri televizate, unde si-au expus problema. Satenii sustin ca au fost indusi in eroare de echipa de filmare, care le-a spus ca vor aparea intr-un documentar despre conditiile extreme in care traiesc si ca au primit mai putini bani decit li s-au promis. Reprezentantii producatorilor au negat, insa, ca i-ar fi pacalit pe sateni in legatura cu adevaratul subiect al filmului. (C. J.)

Publicatia britanica „The Sunday Times" revine asupra temei care a stirnit panica in Marea Britanie - migratia romanilor si a bulgarilor dupa aderare - si sustine ca problema a fost, mai degraba, legata de mentalitatea britanicilor decit de realitate. Potrivit acestei publicatii, cetatenii romani si bulgari prefera sa revina in statele lor de origine, daca au lucrat pina acum in Marea Britanie. Este vorba de persoane calificate, subliniaza autorii articolului, chiar daca numarul lor total nu este cunoscut cu exactitate. Per total, este estimat ca numarul cetatenilor romani si bulgari aflati pe teritoriul Marii Britanii ar fi de ordinul zecilor de mii. In 2006, ambasada acestei tari de la Bucuresti a eliberat 36.000 de vize si aproximativ 3.500 de permise de munca, dintre care jumatate erau pentru muncitori sezonieri in agricultura. Ambasada Londrei la Sofia a eliberat, in aceeasi perioada, 24.900 de vize si 645 de permise de munca. „The Sunday Times" invita la reflectie asupra unui subiect prea putin abordat de presa britanica pina acum, dar important pe termen lung: revenirea tot mai multor romani in tara de origine. „Desi in 2005 produsul intern brut pe cap de locuitor in Romania a fost de 34,7% din media europeana, in ultimii 2 ani, Bucurestiul a cunoscut o dezvoltare uluitoare, iar economia a crescut cu 8 procente in 2006", arata articolul. Capitala Romaniei este comparata cu Berlinul dupa caderea zidului: se construieste masiv, sint zeci de proiecte imobiliare care apar si care demonstreaza ca a crescut puterea de cumparare. „Eticheta de state balcanice nu a ajutat prea mult Romania si Bulgaria. Sint tari sarace. Dar lucrurile se schimba in bine. Exista mai multe oportunitati decit niciodata pentru cei tineri si talentati", a apreciat pentru ziarul britanic Joe Cook, fondatorul companiei Cook Communications, care are filiale la Sofia si Bucuresti.

Voiculescu s-a mai ales cu o ora de audienta„Asistam la un circ jalnic de dimineata pina seara, nu este decit o batalie pentru putere intre PNL, PD si UDMR. Cauza celei mai puternice crize din Romania este monstruoasa Coalitie, mafia din politica, in frunte cu Traian Basescu si mafia economica, coordonata de PD, plus mafia din societatea civila", s-a lansat Voiculescu in acuzatii. El l-a numit pe prsedintele Traian Basescu „un mare mincinos, poate cel mai mare din istorie", si l-a botezat „Traian Pinocchio". „Avem un presedinte ipocrit, iresponsabil si nepriceput", a mai spus Dan Voiculescu. El l-a acuzat pe seful statului ca ar fi intervenit pentru „prietenii sai de afaceri sa recupereze miliarde: caracterizarea perfecta pentru Traian Basescu ar fi ca el spune una si face alta", a continuat liderul PC. Acesta a spus ca partidul sau va continua demersurile pentru suspendarea sefului statului.Ori guvern liberal, ori motiune de cenzuraAtacurile liderului PC nu s-au oprit la presedinte; el a sarit si la gitul premierului. „Asistam la un esec al Cabinetului Tariceanu. Premierul trebuie sa inteleaga ca Alianta «D.A.» nu mai exista. Asteptam pina pe 12 martie propunerea in Parlament a domnului Tariceanu - un guvern monocolor liberal. Din 13 martie vom discuta cu colegii din Opozitie pentru a depune o motiune de cenzura impotriva Guvernului", a anuntat liderul conservator. Oricum, Executivul este pe picior de restructurare: Coalitia guvernamentala discuta, astazi, posibila reducere a numarului de ministere. PNL vrea 14-15, in timp ce democratii mizeaza pe 17 portofolii. Discutiile vin pe fondul cererilor PC, PSD si PRM de eliminare a PD de la guvernare. Daca premierul nu va face aceasta miscare, Opozitia ameninta cu o motiune de cenzura.PSD promite actul de suspendare in 4 zile„Vrem un guvern care sa semene cu guvernele europene, cu 14-15 ministere, si care sa corespunda domeniilor in care este organizata Comisia Europeana", sustine Ludovic Orban, vicepresedinte PNL. „In conditiile in care vom avea un Guvern mai mic si mai functional, ar trebui sa fie un guvern cu 17 portofolii", a declarat Sorin Frunzaverde, vicepresedinte PD. „Nu vom sustine un guvern al Aliantei. Alianta este un proiect politic care nu mai functioneaza si a continua sa persistam in aceasta fictiune ca avem un guvern al Aliantei este contraproductiv si o sursa de scandal nesfirsit", a declarat Mircea Geoana, presedintele PSD. „O formula de guvernare care sa contina 11 portofolii. Noi consideram ca in actuala perioada este necesar sa se realizeze un guvern care sa aiba reprezentanti ai tuturor partidelor. Motiunea de cenzura ramine o posibilitate a luptei parlamentare", a declarat si Lucian Bolcas, vicepresedinte PRM. „Il asteptam pe Calin Popescu Tariceanu sa vina cu un guvern restructurat monocolor fara PD si UDMR, doar cu ministri liberali", a reiterat si conservatorul Sabin Cutas. In paralel cu amenintarea cu motiunea de cenzura la adresa Guvernului, PSD sustine ca peste 4 zile va prezenta in plenul reunit al celor doua Camere documentul pentru suspendarea presedintelui Basescu.

Vodafone Romania a extins serviciile de acces mobil la Internet 3G Broadband (HSDPA) in sase mari orase: Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara, Constanta, Craiova si Iasi, dupa lansarea acestora in Bucuresti la sfirsitul anului trecut.Prezent vineri la evenimentul desfasurat la Cluj-Napoca, directorul general al Vodafone Romania, Liliana Solomon, a declarat ca „lansarea este rezultatul unei investitii semnificative si face parte dintr-un plan de dezvoltare continua a retelei HSDPA, in paralel cu imbogatirea portofoliului de produse si servicii 3G broadband". Acest serviciu ofera acces rapid la Internet, de pe laptop sau PC-ul de la birou, si la aplicatiile companiei la care lucreaza clientii, cum sint posta electronica, reteaua interna, mesaje scrise sau agenda.Serviciul presupune tarife de 45 de dolari pentru dispozitivul care va conecta calculatorul la Internet si un abonament lunar de 35 de dolari pentru un trafic de date de 1Gb.Primarul Emil Boc, abonat Vodafone, a primit un kit de 3G broadband.

Un grup de investitori italieni, prezenti la tirgul Ambient Construct, gazduit de pavilioanele Expo Transilvania, au ales Clujul, Cimpia Turzii si municipiul Turda ca destinatii ale viitoarelor lor investitii.Giovanni Paserra si Carlo Tedaldi, reprezentind Asociatia Cooperativelor Piacenza 74, au sondat piata imobiliara clujeana timp de citeva zile, alaturi de reprezentantii Asociatiei Patronilor si Meseriasilor (APM) Cluj si ai Centrului de Afaceri Ncounter din Cluj. „Din informatiile furnizate de catre reprezentantii asociatiei italiene reiese ca intr-o prima faza vor cumpara un teren chiar in Cluj. Urmeaza a fi construit un cartier rezidential de 500 de unitati, care va include cel putin o scoala, o gradinita si un centru pentru virstnici. Valoarea investitiei este estimata la 1 milion de euro, in aceasta faza, si in aproximativ 1 an cartierul va fi dat in folosinta", a declarat Raluca Brehar, reprezentant al mediului de afaceri clujean, care i-a insotit pe oamenii de afaceri italieni. Augustin Fenesan, presedintele APM Cluj, a precizat ca oamenii de afaceri italieni sint dispusi „sa construiasca in regim foarte flexibil orice tip de locuinte la Cluj". Intr-o prima faza, cei interesati de proiectele oamenilor de afaceri italieni, in special cei care doresc sa construiasca o locuinta, pot gasi informatiile necesare la Centrul de Afaceri NCounter, unde va functiona un sediu temporar al asociatiei italiene.

S-au dus anii '90Oricit de optimisti ar fi analistii si specialistii, acestia recunosc la unison ca, daca Clujul nu isi va identifica avantajele si sansele in maxim 2 ani de acum incolo, „risca sa piarda si ultimul tren care sa-i redea locul de capitala a Transilvaniei la nivel real si nu doar onorific". Potrivit analistilor economici clujeni, orasul a pierdut in primul rind avantajul pe care il avea la inceputul anilor '90, cind aparea in top 5 al celor mai atractive zone de investitii din Europa Centrala si de Sud-Est. „La vremea aceea, Clujul aparea in publicatiile economice europene ca un mare centru industrial, de invatamint, cultural. Avantajele sale erau multiple. De la forta de munca foarte bine calificata, la potentialul de a realiza o afacere de succes. Totul s-a sfirsit, insa, o data cu exacerbarea nationalismului si inchiderea spre straini a orasului. Acei 12 ani au costat enorm Clujul. Imaginati-va cum ar fi fost ca Autoliv, Rieni, celebrul deja Coca-Cola sau alte firme de talia acestora sa fi venit direct in Cluj. Practic, prin inchiderea orasului cei mai multi mari investitori si respectiv investitori medii s-au reorientat spre Timisoara, Sibiu, Arad - orase care au deschis usa si au dat facilitati, au fost dispuse sa faca orice pentru a-i retine. Iar decalajele generate de aceste alegeri administrative in ultima instanta le vedem cu totii acum", considera analistul financiar Emanuel Aschilean.Printre lipsuriIn primul rind, educatia la nivel managerial si la nivelul angajatului mediu care trebuie specializat mai mult pe domeniul sau, dar si ajutat sa se reorienteze profesional rapid, la nevoie - spun specialistii. Reprezentantii investitorilor care vin pe piata clujeana se pling in primul rind de faptul ca nici 50% dintre managerii clujeni nu stapinesc o limba de circulatie internationala si ca de cele mai multe ori nu reusesc sa faca o prezentare de afacere la un nivel satisfacator si adaptat la ceea ce se practica prin Europa. „Marea majoritate a acestor cazuri o gasesti intre managerii de peste 40 de ani, cu afaceri mici si medii. Cauta solutii de a se mentine pe piata, dar, din pacate, nu se pot autosustine acolo si nici nu apeleaza la persoane specializate ale caror servicii sa le plateasca, din teama de a nu ajunge informatiile furnizate pe mina concurentei", explica Simona Bindea, specialist marketing.Specialistii europeni estimeaza ca 11% dintre companiile exportatoare romanesti se afla in pericolul de a falimenta datorita barierelor lingvistice si de comunicare pe care nu le pot depasi, iar acelasi studiu spune ca 29% dintre companiile romanesti nu pot depasi diferentele culturale in relatiile cu clientii lor straini. Cu alte cuvinte, nu ne putem adapta nici macar atunci cind acesta este interesul nostru imediat financiar. „Cu o mare marja de aproximare, cred ca cel putin 40% dintre managerii clujeni au probleme de comunicare intr-o limba straina. Or, mi se pare de neinteles. Cu atitea afaceri straine care au infiintat aici call-center-uri si cu atitia lingvisti citi are Clujul, problemele de comunicare n-ar trebui sa existe, chiar daca ar ramine cele legate de diferentele culturale, dar ne lipseste acea formare continua atit de populara in Europa. Dupa ce termina scoala, europeanul de rind se instruieste continuu. Mai invata o specialitate, poate aprofundeaza o limba straina, dar la noi invatatura este abandonata o data cu terminarea studiilor", conchide analistul financiar Emanuel Aschilean.

Zice romanul: sa nu-l intrebi pe cal daca maninca ovaz - da-i, si-o sa vezi ca-nfuleca cu atita pofta pina ce aproape crapa. Asa si cu Partidul Social Democrat, care maninca si el ce stie mai bine cu polonicul cel mare si care l-a scos, ieri, la inaintare (de la naftalina) pe Duvaz (adica, vezi Doamne, un fost de-al lui Traian Basescu - stie el de ce se agita, nu degeaba a parasit Partidul Democrat), sa ne transmita ca „Demiteriada" lor continua - jos, Basescu!Pai, la asta se reduce toata oferta PSD pentru campania de alegeri in Parlamentul European. Ce sa stie ei altceva decit „revolutie continua" (fara reforma), doar asta au invatat ei de la „tatucul" lor Ion „Ilici" Iliescu: fost nomenclaturist („cirpa kaghebista", sa-l citez pe unul dintre actualii lui „tovarasi de drum"), fost lider al Securitatii in judetele prin care a fost „marginalizat" ca prim-secretar (de unde si afinitatea cu Dan „Felix" Voiculescu), cel care a chemat minerii la Bucuresti, sa zdrobeasca, din fasa, orice tentativa de democratie. Doar ca, pentru „capitalistii de cumetrie" din PSD nu au fost suficiente mineriadele, devalizarea bancilor, pauperizarea romanilor si institutionalizarea Mafiei la nivel de stat (statul mafiot, asta au creat in anii lor de guvernare), acum ei transforma instrumentele democratice in unelte ale destabilizarii institutiilor statului de drept - demagogia lor cu „demiterea" lui Traian Basescu, intens mediatizata, trebuie sa devina litera de lege prin repetare.Ce conteaza decizia Curtii Constitutionale? Doar „ei" i-au pus pe „nemernicii" aia in posturi. Ce conteaza actuala Constitutie? Doar „ei" au scris-o si si-au votat-o in 2 zile (sa nu se vada frauda). Constatam, acum, ca rateul juridic numit „Constitutie" nu contine prevederi clare pentru o multime de situatii, dind posibilitatea interpretarilor de tot felul. Normal, doar incepind de la forma de guvernamint - adoptata fara un referendum separat - si terminind cu principiile generale in baza carora se pot lua decizii, Legea fundamentala a Romaniei a fost comanda politica a lui Adrian Nastase catre slugutele lui din PSD.Cu Nastase pus pe tusa, cu un presedinte marioneta si Ion „Ilici" Iliescu incoltit de dosare, PSD nu stie sa joace decit cartea subminarii institutiilor statului - pentru altceva nici nu au calificare.Lor li se alatura toti „disperatii" partidelor de buzunar, cei pe care votul uninominal ii va arunca in uitare (si pe multi, prin pierderea imunitatii parlamentare, in bratele procurorilor), cu tot felul de tentative hilare de a mai fi bagati cumva in seama.Cel mai agitat dintre ei este turnatorul (desi el s-a declarat „spion") Dan „Felix" Voiculescu care, plin de suficienta, a inventat, tot ieri, un nou tip de mafie: „mafia din societatea civila" (!?).Turnatorul penetrat in Parlament cu tot cu partid pe listele altui partid, acest ins total ilegitim, cu tupeul cu care a decretat ca toti romanii au fost turnatori, ne face acum pe toti mafioti. „Iubesc tradarea si pe tradatori" - este noul slogan al PSD.

Este evident, pentru oricine judeca, faptul ca un referendum pentru votul uninominal nu este o prioritate decit pentru domnul Traian Basescu. Si pentru profesorii de drept constitutional. Daca problema, deloc simpla, cu stampilatul numelui si prenumelui se poate rezolva in Parlament, si se poate, atunci referendumul ar trebui sa raspunda la intrebarea daca masele vor republica prezidentiala sau parlamentara. Ori, poate, monarhie constitutionala. Cert este ca fara executiv, deci fara un guvern, nu se poate, dar fara presedinte si fara rege se poate. Nu ca se poate, este singura solutie care sa ne scoata definitiv din incilceala politica si institutionala in care sintem. Daca Parlamentul, societatea civila si intelectualii, listati sau nu la bursa prezidentiala, ar taia nodul heterosexual al puterii, atunci n-am mai fi pusi in situatia penibila de a ne bate in referendumuri. Am avea unul singur, in primavara anului viitor, pentru schimbarea si adoptarea unei noi constitutii. Cu un parlament ales prin vot mixt sau uninominal, cu un presedinte ales de parlament si cu un guvern puternic. Dintr-o data, schimbind haina constitutionala, am avea alta „fata europeana, si cu papion". Dintr-o impuscatura, n-am mai avea nevoie de doua partide (presuri) prezidentiale, de blonde prezidentiale, de demagogii si minciuni prezidentiale, de ceardasuri si telefoane de la buricul noptii prezidentiale.Am avea, totusi, o problema: gloata. Aceasta este cea care, nereprezentata in parlament, pentru ca, in general, nici nu voteaza, „judeca" parlamentul numai in propozitii negative, considerindu-l raul (aproape) absolut. Ea este cea care are nevoie de un presedinte universal ales, care se bate cu raul si raii lumii si care, uniforma si uniformizata fiind din celalalt veac, crede ca poate sa dea cu var societatea, justitia, clasa politica si grupurile de interese. Aceasta trebuie „tinuta in friu". Prin minciuna si manipulare. Adica trebuie sa o faci sa creada ca tu, om politic, zis presedinte, chiar crezi ceea ce-i spui, dar mai ales ca realitatea nu este aceasta care se vede si se traieste, ci alta, care va veni, instaurata de „lupta crincena", voiniceasca si eroica a presedintelui. Gloata, singura care are nevoie de un presedinte fara papion. Ea este marea intinsa pe care presedintele isi „titanizeaza" barcuta lui politica.Nu avem nevoie de un presedinte cu fes de luzar, de aurolac, ci de unul in smoching, cu joben, cu manusi albe si cu baston. Dar discret si chiar cu o discreta blonda la butoniera sau la buzunarasul de la piept, de la inima, pe post de naframuta.Asadar, nu un presedinte al gloatei, ci al Romaniei. Cu papion. 

• Chertes, ales secretar regional al PNLClujeanul Mircea Chertes, consilier de stat al primului ministru Calin Popescu Tariceanu, a fost ales simbata in functia de secretar regional al PNL pe Regiunea de Nord-Vest. El a avut sase contracandidati, printre care si pe Cristian Anghel, primarul municipiului Baia Mare si presedinte al PNL Maramures. Liderul PNL Cluj, Marius Nicoara, a declarat ca intilnirea de la Zalau se inscrie in politica dusa de conducerea centrala a PNL de a tine permanent legatura cu liderii locali alesi de catre organizatii, cei care reprezinta adevarata baza a partidului. (V. M.)• Funar vrea trupe militare in SecuimePRM va solicita astazi Parlamentului ca trupele romanesti din Irak si Afganistan sa fie retrase si dislocate in judetele Harghita, Covasna si Mures, pentru ca acestea sint antrenate pentru lupte cu teroristii, a anuntat secretarul general al PRM, Gheorghe Funar. El sustine ca este nevoie de prezenta trupelor acolo pentru asigurarea ordinii si linistii publice si pentru respectarea legii. „Situatia din Secuime impune un asemenea demers si se va termina astfel cu pretentiile iredentistilor care vor autonomie teritoriala", a mai precizat secretarul general al PRM. (V. M.)• Lege contra ilegalistilorDeputatul PNL de Cluj, Horea Uireanu, va depune in Parlament un proiect de modificare a Legii nr. 50, a constructiilor, adoptata in 1991. Uioreanu a declarat ieri ca modificarile au fost propuse de consilierii locali ai PNL Cluj-Napoca. Printre cele mai importante se numara cele care prevad posibilitatea sanctionarii repetate cu amenda a celor care construiesc ilegal si amendarea persoanelor care construiesc in zonele protejate. De asemenea, deputatul liberal va urmari si demolarea constructiilor ilegale, o dispozitie expresa in acest sens insotind amenda pentru lipsa autorizatiei de construire. (V. M.)• UBB, prin EuropaUniversitatea „Babes-Bolyai" (UBB) organizeaza in luna martie o serie de expozitii de prezentare a ofertei sale educationale in tari ale Uniunii Europene. Evenimentele vor mai contine intilniri cu publicul si conferinte de presa si vor avea loc la Viena si Strasbourg. In lunile urmatoare, expozitia va mai poposi la Budapesta, Roma, München, Istanbul si Venetia. De asemenea, in luna septembrie, oferta educationala a UBB va fi prezentata intr-o expozitie de 5 zile la Trondheim. (F. T.)

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) a gazduit ieri un simpozion regional pe tema „Apicultura romaneasca dupa integrare", destinat profesionistilor din domeniu care isi desfasoara activitatea in zona Transilvaniei. „Apicultorii trebuie sa fie optimisti, acest domeniu are un mare viitor. Romania are un potential de doua milioane de familii de albine, dar la ora actuala ne apropiem de un million. Ca sa ne apropiem de performantele economice care ne vor face competitivi in UE trebuie sa ne apropiem de performantele celor din Spania, Franta sau Italia, unde minimum de stupi pentru o stupina, care sa fie considerata profesionista, este de 400 de familii", a spus Constantin Dobrescu, reprezentant al firmei Eurohonig SRL. Acesta a adaugat ca in Romania minimul este de 150, dar la nivel teoretic, deoarece nu toate stupinele ajung la acest numar de familii de albine.In Romania sint, in momentul de fata, 45.000 de apicultori.

Cetatea voievodului Gelu (sau Gelou), atestata de mai multi istorici in localitatea Dabica, la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca, este lasata de izbeliste. De citiva ani, localnicii din sat lucreaza pamintul aferent cetatii. Astfel s-a ajuns ca intr-un secol in care fiecare coltisor de istorie ar trebui sa fie exploatat la maxim, la Dabica, in interiorul zidurilor de piatra ale cetatii, sa se cultive porumb!Cetatea nimanuiLa cetate ajungi dupa ce strabati un drum noroios, presarat cu bolovani, ascutiti, la citeva sute de metri de drumul judetean. Zidurile se vad de departe, insa numai un cunoscator poate sti ce este de fapt acolo. Nici urma de placute cu informatii, darmite un ghid care sa te indrume! Zidurile cetatii au fost refacute intre anii '60-'80 si ridicate la o inaltime de 3 metri. Atit s-a facut, pentru ca cetatea nu a fost inclusa intr-un circuit turistic ulterior lucrarilor de refacere. Mai mult, doua familii din localitatea Dabica sustin cu tarie ca pamintul din jurul zidurilor, dar si din interior, este al lor. „Pamintul este al nostru, cultivam acolo porumb si cartofi", afirma cu tarie o localnica, Aurelia Morar.Amendati cu 1 milionPe de alta parte, primarul localitatii, Valer Petrindean, sustine ca pamintul este sit istoric si nu poate fi revendicat de catre nici un localnic. Totusi, dovada indolentei primarului este clara: o parcela de pamint din interiorul zidurilor cetatii lui Gelu asteapta lucrarile de primavara, sa fie semanat cu porumb! Satenii povestesc despre doua familii ce lucreaza cele citeva hectare de pamint: Morar si Persa. „I-am amendat in 2004 cu 1 milion de lei si in momentul de fata sint in litigiu cu cele doua familii. Ei sustin in continuare ca acolo au avut pamint, insa nu au acte in acest sens", sustine primarul din Dabica. Siturile istorice se intind, potrivit aceleiasi surse, pe o suprafata de aproximativ 5 hectare.Ministerul va face verificariPotrivit Ordonantei 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, „proprietarii, administratorii sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor in care se afla situri arheologice sau pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic repetat au obligatia de a permite accesul personalului autorizat, in vederea cercetarii arheologice si protejarii patrimoniului arheologic, precum si asigurarii masurilor de protectie si de paza a bunurilor de patrimoniu arheologic".  Reprezentantii Directiei Monumentelor Istorice ne-au declarat ca vor verifica daca zona cetatii este cumparata de stat. „Doar in aceste conditii, acei proprietari care lucreaza in prezent pamintul trebuie sa se retraga", ne-a declarat arheologul Virginia Radean, din cadrul Directiei pentru Monumente al Ministerului Culturii si Cultelor. Pareri impartite„In anii '60 ai secolului trecut a fost deschis la Dabica unul dintre cele mai mari santiere de arheologie medievala din Romania, a carui menire era sa stabileasca daca fortificatia de aici a fost cetatea de resedinta a lui Gelu. In pofida eforturilor depuse, nu au putut fi scoase la iveala probe concludente in sprijinul unei asemenea localizari", este de parere istoricul Tudor Salagean (foto), din cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei. Exista, in schimb, o serie de argumente care se opun localizarii la Dabica a resedintei lui Gelu. Salagean mai crede ca cetatea de resedinta a lui Gelu este probabil in Gilau, poate la Cetatea Somesului din hotarul comunei Risca sau chiar in zona centrala a municipiului Cluj-Napoca.

Rochia de mireasa, in centrul atentieiCel mai important departament al expozitiilor de nunti este rezervat rochiilor de mireasa. „Organizarea unei nunti incepe cu un an inaintea datei evenimentului. Dupa stabilirea locatiei, cel mai mult timp este ocupat de alegerea rochiei de mireasa...", precizeaza Bogdan Besu, de la revista „Mireasa", organizator al manifestarii Expomariage, desfasurate la sfirsitul acestei saptamini la Casa de Cultura a Studentilor (CCS) din Cluj-Napoca. „Mirii sint mai dezavantajati, pentru ca vestimentatiei lor nu i se acorda atita atentie", adauga acesta. Locatiile preferate de romani pentru acest eveniment sint restaurantele, amenajarile in aer liber, corturile sau hotelurile. „Nu se mai poarta baloanele, in schimb sint foarte utilizate jocurile de artificii", adauga Besu.In UE, simplitate si elegantaDaca in unele zone ale tarii nuntile au loc noaptea, in altele, ca la Cluj, se prefera „nuntile de zi", in vreme ce in sudul tarii se practica, la fel ca in basme, ospete de „trei zile si trei nopti". Se pastreaza obiceiuri traditionale romanesti, dar si de import, precum scoaterea jartierei sau aruncarea buchetului de mireasa ori cel oriental al dansului pe mese. Muzica este asigurata de un Dj, contra sumei minime de 1.000 RON, caruia i se alatura lautari sau manelisti ori cvartete de coarde pentru nuntasi mai sofisticati.Pretul unei nunti variaza de la citeva mii la zeci sau chiar sute de mii de euro. In tarile UE, expozitiile de nunti „sint mai asezate". „Oamenii stiu exact ce cauta si se feresc de imbulzeala. Tendintele se indreapta acolo spre simplitate si eleganta. Practic, toata petrecerea este redusa la dimensiunea unei receptii", afirma organizatorul Expomariage. Nunta in limuzinaPentru un tarif de 60 de euro pe ora, orice nunta poate beneficia de un ingredient special. Sa apari in fata bisericii la bordul unei limuzine, ca-n filme, este visul oricarui cuplu care se respecta. Televizor, bar, interior tapitat in piele neagra, geamuri fumurii, pentru a nu fi deranjati de privirile indiscrete si loc destul pentru sapte persoane, practic o mica nunta pe roti. Unde mai pui si faptul ca un sofer dichisit, la smoching, e gata sa-ti satisfaca dorintele oricind, in intervalul de inchiriere. La bordul unui Lincoln Limo, oricine poate avea parte de o nunta de vis. Masina costa undeva la 100.000 de lei (aproximativ 10 miliarde de lei vechi) si, cu toate ca e un model din 2002, face fata oricaror pretentii. Mai mult, datorita trapelor pe care le are, nuntasii pot saluta multimea care-i urmeaza in deja obisnuita promenada a claxoanelor de prin oras.

Clujenii mai au la dispozitie doar citeva zile pentru a viziona expozitia „Odiseea bratarilor dacice", aflata la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT). Vernisajul acesteia a avut loc vineri, in prezenta unor specialisti si personalitati clujene care au avut ocazia sa vizioneze, in premiera, ineditele exponate, amplasate in sala de expozitii temporare a MNIT din Cluj-Napoca. Pe linga acestea, cei interesati mai au prilejul de a viziona bijuterii si monede de argint, unelte de prelucrare a aurului, precum si alte obiecte care au apartinut stramosilor nostri daci. „Am tinut mult sa aducem bratarile si aici la Cluj si pentru a omagia eforturile atit din cadrul muzeului nostru, cit si al Universitatii «Babes-Bolyai» si al Institutului Arheologic din Cluj in acest domeniu, dar si pentru ca locuitorii Clujului sa se poata bucura sa le vada", a precizat Viorica Crisan, directoarea MNIT Cluj. A mai fost evocata calitatea aurului, precum si maiestria cu care piesele au fost realizate. Cei care le-au detinut au fost „conducatori ai dacilor sau chiar familia regala", dupa cum precizeaza Eugen Iaroslavschi, specialist in metalurgie dacica din cadrul comisiei care le-a evaluat. „Aceste bratari ne-au confirmat si completat multe banuieli despre civilizata dacica, precum caracterul evoluat al tehnicii prelucrative sau existenta unei ierarhii sociale", a explicat acesta. Expozitia poate fi vizionata intre orele 10 si 22, pina joi, 1 martie. Pretul biletelor de intrare este de 5 sau 3 RON cu reducere.

„Am stat de vorba cu reprezentatii primariei si le-am spus ce dorim, iar ei au zis ca doleantele noastre sint pertinente. Dar nu s-a luat nici o masura, iar de la 1 martie ar trebui sa vopsim masinile, lucru care costa foarte mult si necesita schimbarea actelor. Pe de alta parte, nu intelegem de ce s-a luat aceasta masura in timp ce legea taximetriei nu este inca adoptata", a spus Mihai Taus, vicepresedintele sindicatului Napoca. Acesta a adaugat ca, in cazul in care nu se vor conforma hotaririi, taximetristii risca amenzi usturatoare.In aceste conditii, ei au apelat la ajutorul consilierilor locali ai PC Cluj, iar acestia vor cere ca proiectul de modificare a HCL - prin care se stabileste ca taxiurile trebuie sa fie albe - sa fie pus pe ordinea de zi din sedinta de miine. La inceputul acestei luni, in 8 februarie, peste 200 de taximetristi au protestat, in strada, fata de masurile impuse de Consiliul Local, dar si pentru a cere renuntarea la taxa de prima inmatriculare si modificarea Legii taximetriei. Pe linga obligativitatea de a-si vopsi masinile, soferii de taxi mai sint nemultumiti si de faptul ca in intreg orasul sint doar 220 de locuri de parcare destinate taximetrelor, pe cind numarul acestora este de 3.350. De asemenea, soferii nu sint de acord cu decizia CL Cluj-Napoca de a limita numarul de autorizatii si cu faptul ca sint obligati sa foloseasca serviciile medicale ale Policlinicii CFR, si asta pentru ca uneori trec si 3 luni pina le vine rindul sa fie consultati sau sa-si faca analizele. Se cere vinzarea licentei de taxiTaximetristii cer, de asemenea, abrogarea articolului din Codul Rutier care da posibilitatea suspendarii permisului de conducere pentru un accident minor si considera ca Legea Taximetriei ar trebui modificata astfel incit sa permita vinzarea licentei de taxi. Soferii au organizat si in 15 februarie un mars de protest pe strazile Clujului si s-au reunit pe platoul din fata Salii Sporturilor, unde si-au expus nemultumirile. Sindicatul Napoca numara circa 250 de taximetristi.

Atacata in plina ziMaria S. locuieste singura in municipiul Turda, pe strada Gheorghe Marinescu nr. 18, casa femeii aflindu-se in apropierea unui loc viran unde-si duc veacul mai multi ciini comunitari. Nimeni nu stie exact ce s-a intimplat simbata trecuta. Potrivit mai multor vecini, in curtea femeii se aflau frecvent ciini comunitari, pe care ea incerca mereu sa-i goneasca, aruncind dupa ei cu diferite obiecte. Unul dintre scenariile posibile este acela ca victima ar fi incercat sa-si alunge din nou „musafirii nepoftiti" din curte, iar acestia au ripostat. Un vecin a gasit-o pe batrina complet desfigurata, in stare de inconstienta si in soc hipotermic, semn ca statuse mai mult timp in frig. Victima a fost transportata de urgenta la Spitalul Municipal din Turda, unde doctorii s-au speriat de ce au vazut.Muscaturi pe tot corpulMedicii din Turda au pus un diagnostic intins pe cinci rinduri! Batrina era in stare de soc traumatic hipovolemic si hipotermic, avea multiple plagi cu lipsa de scalp, lipsa pavilioane urechi, precum si lipsa de substanta la antebratul drept. Cu alte cuvinte, femeia a fost scalpata, fiindu-i smuls tot parul de pe cap, iar urechile i-au fost pur si simplu retezate. Mai mult, potrivit medicilor, nu exista nici o parte a corpului femeii care sa nu prezinte urme de colti. „Pacienta este echilibrata, iar in cursul zilei de miine (n.r., astazi) va fi transportata la Clinica de Maxilo-Faciale din Cluj-Napoca, unde doctorii vor stabili cum vor proceda la reconstructia zonelor afectate de muscaturi", au precizat pentru Monitorul surse de la Spitalul Municipal din Turda. Politistii turdeni au anuntat Primaria si urmeaza ca impreuna cu serviciul de ecarisaj sa inceapa o ampla actiune de ridicare a maidanezilor din zona. Potrivit politistilor, „judetul Cluj nu s-a mai confruntat cu cazuri de o asemenea atrocitate de citiva ani buni".

 Inlocuirea articulatiilor genunchilor a devenit obiectul unor operatii la care apeleaza din ce in ce mai multi romani. Si cum numarul oamenilor care sufera de astfel de afectiuni este in crestere, si dezvoltarea unor tehnici care mai de care mai performante este pe masura. O marime a inciziei redusa la jumatate, recuperare post-operatorie mult mai rapida si costuri mai mici decit metoda clasica, sint citeva dintre avantajele tehnicii minim invazive, folosita in premiera in Romania de medicii ortopezi din cadrul Spitalului Universitar de Urgenta. Daca la inceput o interventie chirurgicala la genunchi era considerata reusita in momentul in care putea sa redea mobilitatea piciorului afectat de artroza, mai nou, aspectelele de natura estetica si mai ales cele legate de durata de recuperare post-operatorie a pacientului au inceput sa cintareasca greu in alegerea metodei de operare. Aspectul estetic, foarte important Astfel, medicii ortopezi din cadrul Spitalului Universitar de Urgenta au efectuat, in premiera la noi in tara o operatie de artroplastie de genunchi, utilizind o metoda chirurgicala bazata pe tehnici minim invazive. “Solutiile minim invazive dezvoltate de cea mai mare companie producatoare de proteze din lume permit interventii chirurgicale cu o marime a inciziei reduse la jumatate sau chiar la o treime in comparatie cu procedura clasica”, a declarat directorul medical al Spitalului Universitar de Urgenta, dr. Catalin Cirstoiu. Un alt beneficiu al noii metode de efectuare a artroplastiei de genunchi consta in faptul ca recuperarea post-operatorie a pacientului este mult mai rapida, bolnavul putind sa efectueze indoiri ale genunchiului, chiar din prima zi de dupa operatie. Nici considerentul estetic nu poate fi neglijat, tot mai multe persoane tinere necesitind interventii de inlocuire a articulatiilor genunchilor. “Daca in urma unei operatii clasice urmele ramase pe piciorul bolnavului pot sa depaseasca si 15 cm, prin tehnica minim invaziva, lungimea plagii operate scade pina la 8 cm”, a sustinut medicul. Noua metoda se pliaza pe afectiunile provocate de artroze. “Maladiile degenerative, printre care se numara si artrozele apar in general la persoanele trecute de virsta de 40 de ani. Bolnavul manifesta o suferinta indelungata prin faptul ca acuza imobilitatea articulatiilor, ajungind la imposibilitatea de a mai putea realiza functii vitale”, a explicat dr. Catalin Cirstoiu. La noi, mai ieftin ca afara In ce priveste costurile operatiei, reprezentantii companiei inventatoare a metodei sustin ca acestea nu depasesc preturile practicate in marile spitale din Europa de Vest, unde metoda este implemantata de citiva ani. “Costul pentru implantul unei proteze de genunchi variaza in functie de performantele sale si poate depasi suma de 2000 de euro. Daca se ia in calcul si zilele de spitalizare si tratamentul post-operator, se ajunge la suma de 5000 de euro. In strainatate, o asemenea operatie costa peste 10.000 de euro”, a declarat dr. Cirstoiu. Pacientii romani asigurati pot beneficia in mod gratuit de noua metoda, prin Programul National de Endoprotezare, insa dr. Catalin Cirstoiu sustine ca la Spitalul Universitar de Urgenta, sint programate artroplastii de genunchi pina la sfirsitul anului viitor.

 De citiva ani am constatat ca fumatul a devenit o moda. Parca tinerii fumeaza pentru a parea grozavi in ochii prietenilor, iar ceilalti o fac pentru ca tigara le reduce considerabil stresul - asa spun ei. Colac peste pupaza, fumatorii se confrunta din acest an cu o grava problema. Legea 349/2002 trebuia sa intre in vigoare de multa vreme, dar aproape nimeni nu si-a batut capul sa o puna in aplicare ad-literam. Practic, si acum am mari semne de intrebare in ceea ce priveste aplicarea ei. Si ma gindesc in mod concret la patronii de restaurante ori la trenurile de navetisti sau la mall-urile care au invadat marile orase. In aceste situatii, chiar se gindeste cineva ca se va respecta cu strictete Legea 349?   Nu m-am gindit sa fac o pledoarie impotriva fumatului ori a fumatorilor, insa am convingerea ca toata lumea trebuie sa respecte legea, cu toate riscurile si implicatiile pe care le-ar putea avea. Statele europene aplica de mult legi care interzic fumatul atit in mijloacele de transport in comun, cit si in locurile publice. Cu toate ca legea exista de cinci ani, nu toti agentii economici o respecta. Ceea ce ti se poate impune conform Legii nr. 349/2002 este locul in care ai voie sau nu ai voie sa-ti aprinzi tigara. Sint de acord, spre exemplu, ca o calatorie cu trenul poate parea oricui mai scurta daca isi omoara timpul cu o tigara asortata cu o cafea. Dar nu pot fi de acord cu faptul ca in vagoanele restaurant se fumeaza fara a se tine cont de faptul ca Legea 349 trebuie aplicata inclusiv in aceste locatii. Conform legii, fumatul este interzis chiar si pe culoarele vagoanelor, indiferent ca sint trenuri rapide sau personale. Legea prevede faptul ca fumatul este interzis in spatiile inchise si in toate mijloacele de transport an comun. Probabil ca va mai dura ceva timp pina cind CFR va monta la casele de bilete si in trenuri placute care vor mentiona ca fumatul este interzis, mesaje similare urmind sa fie postate si pe legitimatiile de calatorie. Potrivit Legii 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin spatii publice inchise se intelege toate spatiile din institutiile publice centrale si locale, institutii sau unitati economice, de alimentatie publica, de turism, comerciale, de invatamint, medico-sanitare, culturale, de educatie, sportive, toate mijloacele de transport in comun, autogari, gari si aeroporturi, de stat si private, spatiile inchise de la locul de munca sau alte spatii prevazute de lege, cu exceptia spatiilor delimitate si special amenajate pentru fumat din incinta acestora. Chiar daca am fost informati ca CFR a inceput o campanie de informare a calatorilor, pina acum nu am gasit “la vedere” nici un afis ori panou care sa informeze calatorii. Este drept ca am auzit intr-o gara, inainte de plecarea unui tren, o voce calda de nefumatoare in mod sigur, care ma anunta in megafon ce sanctiuni vor primi cei care vor fi prinsi cu tigara in sac. Opinii pro si contra “Este foarte bine. Cred ca vom avea parte de un transport mai civilizat. Dar numai in aceasta privinta.” “Pentru mine este OK, pentru ca m-am lasat de fumat. Cred ca a separa fumatorii de nefumatori este o dovada de civilizatie, insa si a amenaja pentru primii locuri speciale este tot o dovada de civilizatie. Toti oamenii au drepturi: si nefumatorii, dar si fumatorii.” “Ar fi extraordinar de bine sa se respecte acest lucru. Dar sa nu-mi spuneti ca din cauza tigarilor fumate in tren se fura sinele de cale ferata... Ce rusine! Ce rusine!” In ce conditii se poate fuma Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun permite fumatul in spatii special amenajate in acest scop, atita timp cit aerul viciat nu patrunde in spatiul pentru nefumatori. Locul amenajat trebuie sa fie ventilat, dotat cu scrumiere si extinctoare si sa fie marcat, la loc vizibil, cu indicatorul “Spatiu pentru fumatori”, “Loc pentru fumat” sau “Camera de fumat”. Anuntul este menit sa avizeze asupra faptului ca numai in acel spatiu se poate fuma. Cu toate ca amenzile nu sint deloc neglijabile, unii refuza sau nu au loc indeajuns pentru separarea fumatorilor de nefumatori. Fara a avea ceva cu cineva, trebuie spus ca din panoplia restaurantelor din oras, prea putine sint cele care respecta legea. ANPC actioneaza anemic Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului a intreprins deja o serie de controale pentru verificarea si sanctionarea agentilor economici care au ca activitate alimentatia publica (baruri, restaurante). Desi au existat destui agenti economici care au fost amendati cu sume cuprinse intre 1000 si 3000 de lei, patronii refuza sa amenajeze locuri separate pentru nefumatori si nu numai ca provoaca nemultumirea clientilor, dar poate de aici au venit si reclamatiile si implicit amenzile. La ora aceasta, multe dintre barurile si restaurantele din provincie nu respecta aceasta lege, si totusi patronii acestora nu au patit nimic. Reclamatiile curg incontinuu, insa daca in alte parti nu ai loc, iar in celelalte exista fum de tigara, clientii isi mai calca pe inima si, in loc sa tina la sanatate, accepta conditiile existente. Multe restaurante si cluburi ignora prevederile legate de delimitarea spatiilor pentru fumatori si, respectiv, nefumatori, reglementate de citiva ani. Alte localuri le aplica la extrema, interzicind complet fumatul. Cum este la alti europeni In tarile din UE, fumatul este blamat de foarte mult timp. Acum citiva ani, Societatea Europeana de Cardiologie a propus chiar interzicerea fumatului. Spre exemplu, anuntul unui call-center din Irlanda care avertizeaza ca solicitarile de angajare venite din partea fumatorilor nu vor fi luate in calcul a declansat de fiecare data un adevarat razboi pe aceasta tema. Dupa lungi dezbateri, comisarii europeni au ajuns la concluzia ca firma respectiva nu poate fi acuzata de discriminare daca refuza sa angajeze fumatori. Vladimir Spilda, comisarul european pentru angajari si sanse egale, a declarat atunci ca Directiva 78/2000 “interzice discriminarea pe criterii rasiale, de origine etnica, de virsta, sex si orientare sexuala, maladii, credinte si apartenente religioase sau politice si pe alte criterii, nu si pe fumat”. Anul trecut, Italia a venit cu o alta propunere care poate lovi dur in fumatori, si anume sa li se scada lunar din salariu contravaloarea timpului petrecut la fumat. Pentru a intari aceasta idee, autoritatile de la Roma au dat publicitatii un studiu din care reiese ca un fumator pierde aproximativ patru minute doar pentru a ajunge si a se intoarce de la locul de fumat. Asta, in conditiile in care Italia a hotarit in 2005 ca fumatul sa se faca numai in locuri special amenajate. In acelasi context, incepind din acest an, potrivit unei decizii a Comisiei Europene, toate tarile Uniunii Europene sint obligate sa adopte un sistem de avertizare prin pictograme etichetate pe pachetele de tigari din Europa. Costurile implementarii acestor avertismente sint acoperite de fumatori, prin scumpirea tigarilor. In prezent, Canada, Australia si Thailanda au implementate pictogramele pe pachetele de tigari. Pe de alta parte, episoadele din desenele animate “Tom & Jerry” in care apar scene cu fumat ar putea fi eliminate pe viitor, in urma unor plingeri depuse la autoritatea de reglementare in audiovizual din Marea Britanie. Conform plingerilor, aceste imagini nu sint benefice intr-un serial de desene animate pentru copii. Sesizarile se refera la doua episoade distincte in care apar scene cu fumat.

Tarifele la transportul feroviar de calatori vor fi majorate, de la 1 martie, potrivit unui ordin al ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, cresterea fiind de aproximativ 9%. Tarifele sint modificate in baza unei ordonante de urgenta aprobata anul trecut de Guvern, conform careia CFR Calatori poate majora trimestrial tarifele, pina la finele anului 2007, cu maxim sapte puncte procentuale peste nivelul cumulat al inflatiei de la precedenta crestere a costurilor calatoriilor. Ordonanta de urgenta, initiata de Ministerul Transporturilor, are in vedere cresterea veniturilor proprii ale CFR Calatori, astfel incit sa compenseze majorarile de preturi si tarife practicate de furnizorii de combustibili, energie electrica si alte produse care depasesc indicele de inflatie, in functie de care societatea isi ajusteaza tarifele. Cea mai recenta majorare a fost operata la 1 noiembrie 2006, cind tarifele au crescut in medie cu 7,9%.

 Toate echipele feminine romanesti care au jucat in acest week-end s-au calificat in sferturile de finala ale Cupelor Europene. Este vorba de Oltchim Rimnicu Vilcea (Cupa Cupelor), Rulmentul Brasov (Cupa EHF), HCM Roman si “U” Jolidon Cluj (Cupa Challenge). In aceasta din urma competitie, Romania va avea chiar trei reprezentante in sferturi, deoarece Tomis Constanta se calificase inca de saptamina trecuta, dupa ce a obtinut doua victorii pe teren propriu in fata echipei elvetiene TV Uster (40-24, 35-24). Jucatoarele din Roman au pornit returul cu echipa ucraineana Karpati Ujgorod, la adapostul victoriei din deplasare cu 28-20. In sala din micuta urbe moldoveana, fetele antrenorului Liviu Paraschiv au cistigat cu 32-20, eliminind echipa ucraineana. Din pacate, una dintre cele mai bune jucatoare romascane, extrema Carmina Tita, urmarita si de selectionerul Gheorghe Tadici, s-a accidentat si va lipsi cel putin o luna. Duelul romano-ucrainean a continuat cu dubla intilnire dintre “U” Jolidon Cluj si Econom Energo Lvov, disputata, la cererea partii romane si cu acordul adversarilor, la Constanta in ambele manse. In primul meci, cu Mihaela Senocico (11 goluri)  in zi mare, elevele lui Gheorghe Covaciu s-au impus, simbata, cu 39-26 (21-13). Ieri s-a disputat si returul, in care clujencele au jucat mai relaxate, cistigind, totusi, cu 29-27 (14-11). Tragerea la sorti a sferturilor vor avea loc astazi, alaturi de cele trei echipe romanesti mai participind RK Tresnjevka Zagreb (Croatia), KS Zgoda Ruda Slaska (Polonia), HK Banska Bystrica (Cehia), HC Naisa Nis (Serbia) si invingatoarea dublei dintre echipele franceze Fleury-les-Aubrais si Cercle Dijon - Boulogne, prima echipa avind un avans de 10 goluri dupa prima mansa. Cum era si de asteptat, reprezentanta Romaniei in Cupa Cupelor, Oltchim Rimnicu Vilcea a reusit sa treaca de puternica formatie germana FC Nürnberg, pregatita de germanul nascut in Romania Herbert Müller. Dupa victoria stralucita din tur (29-27), echipa pregatita de selectionerul Gheorghe Tadici s-a impus si la Rimnicu Vilcea cu 31-26 (13-10). Pina la ora actuala, se mai cunosc trei echipe calificate in sferturi: Astrahanocika Astrahan (Rusia), GOG Svendborg Gudme (Danemarca) si Gjerpen Skien (Norvegia). In fine, Rulmentul Brasov, a fost invinsa in Spania de Itxaco Estella, in optimile EHF. Brasovencele Marianei Tirca au pierdut cu 18-21 (10-10), dar au cistigat prima mansa cu 21-14 si au ajuns in sferturi. Printre adversarele posibile ale echipei noastre se afla Ikast Bording (Danemarca), Zvezda Zvenigorod (Rusia), Orsan Elda Prestigio (Spania) si Motor Zaporojie (Ucraina). Baietii vor da corijente Din pacate, echipele masculine romanesti ajunse deja in sferturi, au fost invinse si au sanse putine de a accede in semifinale. HCM Constanta a pierdut prima mansa a sfertului de Cupa Cupelor, chiar pe teren propriu, cu RK Zagreb, scor 26-28 (10-12). Desi au fost condusi in timpul reprizei secunde cu sapte goluri diferenta, constantenii lui Lucian Risnita au reusit sa remonteze, ajungind chiar sa conduca cu 22-21, dar s-au inclinat, in final, valorii superioare a croatilor. In “Challenge Cup”, UCM Resita au pierdut in deplasare cu 24-30 (15-16) in fata rusilor de la Kaustik Volgograd. Meciurile retur vor avea loc in week-end-ul viitor, la Bucuresti.

 Prima etapa din sezonul de primavara (brrr!!!!) a fotbalului romanesc a avut o desfasurare incrincenata, desi cinci dintre cele sapte jocuri desfasurate pina la ora inchiderii editiei, s-au incheiat la egalitate. Dovada sta in cele sapte eliminari dictate de arbitri in aceasta runda a XX-a a Ligii I la fotbal. Meciurile incheiate la egalitate nu au fost deloc pasnice, penuria de invingatori si de goluri fiind explicata, mai degraba, prin starea terenurilor, meciul Poli Iasi - FC National (1-1) fiind cel mai elocvent exemplu. Nu a fost pace nici la Pitesti, in derbiul trans-oltean, despre care se zvonea intens ca va fi reciproca victoriei oltene din tur. A fost un 0-0 incilcit, cu putine ocazii de gol, in care Dorinel Munteanu a dovedit ca poate fi mai proaspat decit coechipierii si adversarii cu 10-15 ani mai tineri. Surprizele s-au petrecut in inima Ardealului, la Cluj si Oradea. In fata unui echipe nemtene complet remaniate, CFR Cluj nu a reusit victoria logica de pe Gruia si asta nu pentru ca a jucat din min. 40 in zece oameni, fiindca ardelenii s-au descurcat, parca mai bine dupa eliminarea capitanului Jula, dovada ca inlocuitorul acestuia, brazilianul Sousa Galiassi, a reusit sa inscrie in stil de fundas central, la un corner. Insa acelasi Galiassi l-a faultat pe Doicaru in careu, provocind penaltiul din care nemtenii (care incepusera foarte bine meciul) au egalat. La Oradea, Steaua a practicat acelasi joc stereotip si dezlinat din ultima vreme, iar plecarea lui Gigi Becali inainte de sfirsitul meciului cu UTA (0-0) se arata a fi semn rau pentru Cosmin Olaroiu. Trebuie spus, insa, ca asistentii meciului au anulat eronat doua goluri echipei bucurestene, unul marcat de Ghionea (la care mingea depasise linia portii) si al doilea, de Badea, semnalizat gresit in ofsaid. Dar si aradenii puteau da lovitura de gratie, in ultimele minute ale primei reprize, cind Simion a ratat copilareste, singur cu portarul Cernea. N-a fost o etapa prea stralucita nici pentru arbitri, prestatia brigazii lui Lucian Dan de la Oradea, adaugindu-se arbitrajului de la Galati al lui Marian Salomir, care a stirnit o reactie nespus de vehementa antrenorului Unirii Urziceni, Dan Petrescu. Salomir a dictat eronat eliminarea lui Nicu si a acordat usor doua penaltiuri, cite unul de fiecare parte. In rest, notam citeva goluri de generic, suturile de la distanta semnate Chihaia (FC National), Sabou (SC Vaslui) si Zaharia (Gloria Bistrita), care au pigmentat o etapa plina de remize, dar deloc pasnica. Rezultate, marcatori: Otelul Galati - Unirea Urziceni 3-2 (0-0). Au marcat: Baciu (‘46), Jula (‘72 - penalty), Paraschiv (‘82) / D. Munteanu (‘52), Constantin (‘64). Nicu (U) a fost eliminat in minutul 5; Poli Iasi - FC National 1-1 (1-1). Bernard (‘33) / Chihaia (‘40). Papura (N) a primit cartonasul rosu in min.83; FC Arges - Universitatea Craiova 0-0; CFR Cluj - Ceahlaul Piatra Neamt 1-1 (0-0). Galiassi (‘63) / M. Ilie (‘85 - penalty). Jula (CFR) a fost eliminat in min. 44; Farul Constanta - SC Vaslui 1-1 (1-0). Gurita (‘40) / Sabau (‘73). In min. 78, Mardare (V) a vazut cartonasul rosu; Gloria Bistrita - Pandurii Tirgu Jiu 2-0 (2-0). Muresan (‘15), Zaharia (‘21). Costea (G) a fost eliminat in min. 23; Steaua - UTA 0-0. Doua eliminari: Radoi (Steaua - min. 57) si Chirita (UTA  - min. 87). Partida Rapid - Poli Timisoara s-a disputat, aseara, la Craiova, iar meciul Dinamo - Jiul Petrosani se disputa astazi, de la ora 20,45 si va fi transmis de Antena 1. Etapa viitoare (2-4 martie): Gloria Bistrita - Jiul (in tur, 0-0) - vineri; Unirea Urziceni - Farul (1-0), FC National - CFR Cluj (0-1), UTA - FC Arges (1-0), Universitatea Craiova - Rapid (1-1) - simbata; Pandurii - Poli Iasi (1-2), FC Vaslui - Steaua (1-3), Poli Timisoara - Dinamo (1-3), Ceahlaul - Otelul (1-2) - duminica.Clasament 1. Dinamo        19        17    1    1     41-10        52 (^22) 2. Steaua        20        11    7    2     37-10        40 (^7) 3.CFR Cluj        20        11    4    5     39-25        37 (^7) 4. Rapid        19        10    6    3     33-14        36 (^6) 5. Gloria        20        10    3    7     26-19        33 (0) 6. Poli Tim.        19        9    5    5     20-14        32 (^2) 7. Otelul        20        9    3    8     27-34        30 (0) 8. Vaslui        20        8    5    7     26-30        29 (-1) 9. UTA        20        7    4    9     17-20        25 (-5) 10. Poli Iasi        20        6    7    7     23-27        25 (-5) 11. Craiova        20        6    7    7     22-33        25 (-5) 12. Pandurii        20        6    5    9     15-22        23 (-4) 13.  Farul        20        5    7    8     21-22        22 (-8)    14. Urziceni        20        6    4    10     16-22        22 (-5) 15.Ceahlaul        20        5    3    12     14-30        18 (-9) 16. Arges        20        4    3    13     13-26        15 (-18) 17. Jiul        19        3    5    11     9-24        14 (-13) 18. National        20        3    5    12     14-31        14 (-13)

 Investitia are o valoare totala de 10 milioane euro si consta intr-o linie nou-nouta si ultramoderna de fabricare a hirtiei de tip tissue, unica in tara, montata in cadrul fabricii Pehart Tec Petresti. Numai instalatia in sine costa 8 milioane de euro, restul banilor reprezentind investitii implicate de aducerea, montarea, punerea in functiune a instalatiei, etc. Din “moarte clinica” spre lider de piata Pehart Tec Petresti este o firma infiintata de Ioan Tecar, care detine concernul MG Tec, care a cumparat in 2005 activele societatii Pehart Petresti, una din cele mai mari fabrici de hirtie ale Transilvaniei de dinainte de Revolutie. Dupa privatizare (catre salariati) Pehart Petresti a intrat in declin continuu, iar in 2005 nu mai producea nimic, activele fiind vindute pentru plata datoriilor. Noul patron si-a amintit ca, atunci cind a venit la Petresti, a trebuit sa traga curent din iluminatul public pentru a vedea ce cumpara, pentru ca fabrica nu mai avea nici macar curent. A platit, totusi, peste 2 milioane euro pentru activele fabricii. Potrivit lui Petru Ianc, noua investitie plaseaza deja Pehart Tec pe locul intii la nivel national din punctul de vedere al calitatii hirtiei igienico-sanitare produse aici si crede ca, in momentul in care instalatia va intra in parametrii maximi de functionare, va fi pe primul loc si ca productie. Afacere cu perpective de extindere Ioan Tecar a promis ca, daca noua instalatie va incepe sa “produca bani” asa cum se asteapta, in curind va investi intr-o noua linie similara, dar si in capacitati pentru reciclarea hirtiei. Patronul nu a ascuns faptul ca este cea mai mare investitie pe care a facut-o vreodata la o singura societate comerciala din grupul sau de firme, intr-un timp atit de scurt si a spus ca si asteptarile sale sint pe masura. Dar, daca totul merge bine, Pehart Tec Petresti va fi de departe cel mai mare producator de hirtie din Romania. Deocamdata, cel putin pe partea de hirtie igienico-sanitara, se poate lauda cu cea mai moderna fabrica din tara. Putina “nebunie”.... Conducerea executiva a fabricii de la Petresti nu a ascuns faptul ca au existat unele “contre” cu patronul, care a pretins ca linia sa fie montata imediat si sa fie pusa in functiune in plina iarna. Toti au recunoscut ca au avut un noroc imens cu iarna blinda din acest an, pentru ca, sub o anumita temperatura, nu ar fi accepat producatorul ca instalatia sa fie montata. “Cind crezi in ceva, este rezolvat in proportie de 60%. Noi am crezut, si uite ca si vremea a fost de partea noastra. Pentru noi, timpul a fost o binecuvintare”, a afirmat Ioan Tecar. Decizia de a instala echipamentul iarna a implicat o doza de “nebunie”, insa decizia de a nu apela la o firma specializata pentru acest lucru pare sa fi fost chiar mai “nebunatica”. Tot motajul a fost facut in regie proprie, cu oamenii din fabrica, bineinteles, conform instructiunilor primite de la supervizorii italieni din partea fabricii care a produs echipamentul. Responsabilii firmei nu au ascuns faptul ca s-au mirat in momentul in care romanii au decis sa monteze siguri toata masinaria, dar au terminat prin a lauda rapiditatea si precizia cu care acestia au lucrat. O firma specializata in montarea unei astfel de instalatii ar fi cerut cel putin un milion de euro numai pentru acest serviciu. “Este una din cele mai bune instalatii din lume si sintem mindri ca am reusit sa o punem in functiune”, a declarat Sorin Farcas, directorul mecano-energetic al Pehart Tec Petresti. Responsabilii firmei au spus ca mai sint de facut doar citeva reglaje fine, pentru ca instalatia sa functio-neze la parametri maximi din punctul de vedere al productivitatii, calitatea fiind cea promisa inca de la primul sul. Angajatii au invatat deja sa lucreze cu masinaria, chiar daca saltul tehnologic este enorm comparativ cu ceea ce au avut pina acum la dispozitie. Produse mai bune, cu consumuri mai mici Directorul general executiv al Pehart Tec Petresti, Gheorghe Benea, s-a declarat convins ca investitia va fi foarte profitabila, mai ales ca - dupa cum a tinut sa sublinieze - “calitatea este la nivel mondial”. El a vorbit si despre reducerea consumurilor ca urmare a punerii in functiune a noii linii tehnologice, pe care le-a calificat drept “spectaculoase”. Gheorghe Benea a estimat chiar ca, in maxim o jumatate de an, rezultatele vor fi atit de bune, incit il vor convinge pe patron sa faca o noua investitie. Dupa cum se pare, toata echipa de conducere pare sa fie de acord ca aceasta noua investitie trebuie sa fie intr-o noua linie de productie de acelasi gen. Pe termen scurt, el a estimat ca, in cel mult doua luni, Pehart Tec Petresti va ajunge la o cifra de afaceri de 60-70 miliarde lei vechi. El crede ca momentul acestei investitii este foarte bine ales, in conditiile in care importurile de hirtie tissue au crescut simtitor in ultimii ani, pe fondul cresterii consumului. Romanii, mult in urma la consumul de hirtie igienica Dupa ce a subliniat ca investitia de la Petresti este cea mai mare din tara din momentul intrarii in Uniunea Europeana si pina in prezent, responsabilul MEC, Petru Ianc, a tinut sa remarce progresele inregistrate la fabrica din Petresti in decurs de un an, cind a fost ultima data la Pehart Tec. El a vorbit si despre sustinerea de care se bucura fabrica din partea ministerului, care a introdus Pehart Tec intr-un program de competitivitate. Acesta nu a adus beneficii materiale mari producatorului de hirtie, dar i-a adus o mare credibilitate pe piata financiara si industriala. El crede ca o asemenea investitie este “un act de normalitate” si a subliniat la rindul sau ca momentul a fost foarte bine ales, sustinindu-si afirmatia cu cifre. Potrivit datelor puse la dispozitie de Petru Ianc, in Romania se realizeaza cam 64.000 tone de hirtie igienico-sanitara pe an, liderul fiind pina acum o firma din Calarasi, cu 22.000 de tone pe an. Tara noastra importa anual cam 48.000 tone de astfel de hirtie anual si exporta aproximativ 10.000 de tone. Acest lucru demonstreaza - in opinia responsabilului guvernamental - ca loc pe piata este suficient, ba a estimat chiar ca exporturile se vor putea dubla prin aportul noii linii de la Petresti. Ianc s-a aratat convins si de faptul ca va creste si consumul intern de astfel de produse, Romania fiind cu mult in urma din acest punct de vedere. Astfel, un roman consuma, anual, in medie 4,6 kg de hirtie igienico-sanitara, in timp ce media europeana este de 10 kg. Cel mai mare consum este in Suedia, de 18 kg/locuitor. Petru Ianc a estimat ca investitia de la Pehart Tec Petresti va duce la o “rastrurnare” pe piata de profil. Firma din judetul Alba are toate sansele sa devina lider de piata, importurile se vor reduce la mai putin de 30.000 tone, iar exporturile vor ajunge la aproximativ 20.000 tone. El a sugerat patronului ca investitiile viitoare sa mearga spre prelucrarea avansata a hirtiei, adica spre reciclare, si sa cumpere o instalatie de decernelizare, vitala mai ales pentru reciclarea maculaturii scolare. Planuri de viitor Patronul Ioan Tecar a anuntat ca, in curind, probabil in cursul anului viitor, doreste sa amenajeze intr-una din halele cumparate o fabrica de polistiren. El mai are o astfel de fabrica in Dej, care merge foarte bine, dar spune ca polistirenul, fiind foarte usor, nu merita transportat, deoarece pretul ii creste foarte mult. “Pe hirtie”, planurile de viitor referitoare la Pehart Tec Petresti sint sintetizate in patru puncte: achizitionarea unei linii de converting (care va permite transformarea hirtiei tissue in produse mai fine), achizitionarea unei noi masini de fabricat hirtie tissue (care va face din Pehart Tec cel mai mare producator din sud-estul Europei), achizitionarea de noi matrite pentru confectionarea de eurocofraje si extinderea domeniilor de productie. Pufina, o noua marca “made in Alba” Odata cu inaugurarea noii linii de productie a fost inaugurat si noul brand sub care hirtia va fi vinduta. Sub marca Pufina vor fi comercializate servetele, hirtie igienica si prosoape, toate din hirtie tissue realizata din celuloza pura. Materia prima este importata, deoarece in Romania nu mai exista nici o fabrica producatoare de celuloza.

Doi copii din Aiud, in virsta de 4 si 5 ani, au fost ridicati de DGASPC Alba de la domiciliu si transferati la un centru de plasament. Reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Alba au fost sesizati de Serviciul Public de Asistenta Sociala Aiud cu privire la faptul ca, pe raza localitatii se afla doi frati minori lipsiti de supravegherea ambilor parinti. “În urma anchetei sociale efectuate la domiciliul copiilor, M. D. C., de 5 ani si M. A. D., de 4 ani, s-a confirmat faptul ca mama, C. E., i-a parasit imediat dupa nastere, plecind in Polonia, fara sa mai tina legatura cu ei, iar tatal, M. C., a plecat de circa un an de zile in Spania, fara sa se mai intereseze de soarta celor doi copii.De asemenea, in urma anchetei si a discutiilor purtate, s-a stabilit faptul ca minorii au fost lasati in grija bunicilor, fara nici o masura de ocrotire. Bunicii au decedat, iar copiii au ramas in grija vecinilor, primind de la acestia imbracaminte si hrana, iar noaptea dormeau pe unde puteau”, au prezentat succint reprezentantii DGASPC Alba modul in care s-a ajuns intr-o asemenea situatie.La finalul anchetei sociale, tinind cont de faptul ca cei doi minori  sint neglijati de proprii parinti, iar familia extinsa nu isi asuma responsabilitatea ingrijirii sau supravegherii lor, conducerea DGASPC Alba a dispus instituirea plasamentului in regim de urgenta pentru ambii frati la Casa de Tip Familial “Sfintul Ilie Tesviteanul” Aiud, pina cind instanta de judecata se va pronunta in privinta plasamentului. 

Incepind de vineri, 23.02.2007, Aiudul este gazda uneia dintre cele mai importante manifestari dedicate folclorului si artei traditionale romanesti, reunite sub titulatura   “Festivalul de Obiceiuri si Datini Populare”, aflat la editia cu numarul III.Pe parcursul a doua zile, pe scena Centrului Cultural “Liviu Rebreanu”, condus de Dl. Ioan Hadarig, au evoluat numerosi reprezentanti ai valorilor populare din judetul nostru, printre care Ansamblul folcloric din Uioara, Ansamblul din Vinerea si, nu in ultimul rind, Ansamblul folcloric “Doina Aiudului”.Arta populara romaneascaIn cadrul aceleasi manifestari, la Centru cultural, in sala mare, a avut loc vernisajul unei deosebite expozitii de arta populara, a carei porti vor fi deschise pentru o saptamina.Un rol important in realizarea acestei expozitii l-a avut dl. Paul Nemes, managerul Galeriilor de Arta Populara din Cluj, prin intermediul domniei sale, la Aiud ajungind numeroase exponate. Conform declaratiei sale, mestesugurile traditionale romanesti, practicate inca, in toate zonele etnografice ale Romaniei, pot fi ridicate la rang de mare arta in ceea ce priveste potentialul oferit de acestea pentru domeniul decoratiunilor interioare de inspiratie traditionala. “Caracteristica esentiala a interiorului traditional romanesc este data de faptul ca el formeaza un ansamblu bogat de o mare varietate artistica”, spune clujeanul.Tot dl. Nemes precizeaza ca, expozitia de la Aiud este cu atit mai importanta, cu cit lucrarile prezentate aici contureaza imaginea intregii tipologii a mestesugurilor traditionale, olarit, tesut, mobilier taranesc autentic, lemn sculptat, realizarea de masti populare si impletituri din fibre vegetale, create de mesteri populari din toate zonele cu vechi si valoroase traditii folclorice ale meleagurilor  noastre. Misiunea acestei expozitii, de fapt, a tuturor reprezentantilor “Artei Populare”, este aceea de a respecta traditiile autentice romanesti, contribuind astfel la revigorarea vechilor manifestari populare si la inlaturarea kitsch-ului. Bininteles, prin aceasta manifestare se doreste promovarea celor mai reprezentative produse si mestesuguri artistice, precum si stimularea, indrumarea activitatii in acest domeniu.

“Abuzurile administratiei publice din localitatea Sugag au atins apogeul prin utilizarea bunului public ca un bun privat propriu”. Asa îsi începea consilierul local PSD de Sugag, Dorin Aurelian Bogdan, dezvaluirea pe care a facut-o jurnalistilor la sfîrsitul saptamînii trecute. Acesta a dorit sa aduca în atentie faptul ca primarul localitatii, Constantin Jinar, încurajeaza si sustine comiterea de ilegalitati pe raza localitatii ce o administreaza, prezentînd cazul concret în care se construieste ilegal o statie de benzina. “În mod sfidator, fiul primarului, Jinar Sorin, a început sa realizeze constructia unei statii de benzina mobila, situata la intrarea în comuna sugag, pe un teren aflat în proprietatea Primariei”, mentiona consilierul. Acesta ne-a relatat ca, desi abia a fost aprobata documentatia de parcelare a unui teren în vederea concesionarii acestuia pentru activitati de utilitate publica, pe respectivul teren au fost deja executate lucrari de pavare si a fost amplasata respectiva statie ce ar urma sa fie montata. Consilierul Bogdan afirma ca respectivul teren a fost atribuit fiului primarului si unui alt tînar din sat, David, iar primarul a refuzat sa dea ezplicatii consilierilor în legatura cu modul în care se va intra în legalitate.Jumatatea de adevar se datoreaza unui neprevazutContactat de noi, primarul Constantin Jinar a acceptat ca, în parte, situatia este reala, dar acesta spune ca este vorba despre o încurcatura ce a aparut neprevazut si nicidecum despre abuz sau sfidare. În varianta primarului, demersul celor doi tineri de a pune în functiune o statie de benzina ar rezolva una dintre doleantele multor sugageni, inclusiv a consilierului Bogdan, care au solicitat în mod repetat acest lucru, deoarece fosta statie Petrom ce a functionat aici a fost închisa dupa privatizarea societatii, iar o asemenea statie este necesara localitatii respective si celor din amonte, pentru a evita deplasarea la Petresti sau Sebes pentru a cumpara carburanti. El spune ca demersul initial s-a facut pe varianta ca terenul este proprietatea familiei David, care îl foloseste de ani de zile. Abia cînd s-a început întocmirea documentatiei pentru benzinarie s-a constatat ca respectiva bucata de teren nu este a presupusilor proprietari, ci se afla în proprietatea adminstratiei locale. La momentul respectiv, amenajarea terenului pentru noua destinatie si utilajele erau deja comandate. Astfel, primarul a fost de acord ca, în paralel cu demersurile pentru concesionare, sa termine pavarea si sa depoziteze acolo utilajele sosite între timp. Primarul Jinar se declara surprins de noua atitudine a consilierului Bogdan, în conditiile în care tocmai el era cel care insista pentru construirea unei statii de benzina aici, dupa desfiintarea celei ce a existat. Totodata, el neaga orice sfidare a consilierilor sau a vreunuia dintre ei si spune ca a dat explicatiile necesare celor care le-au cerut.

Acest lucru este posibil ca urmare a unei initiative parlamentare a deputatului PD de Alba, Stefan Bardan, dupa ce scaparea legislativa s-a perpetuat, inexplicabil, ani la rind. Ideile deputatului de Alba s-au concretizat intr-un un proiect initiat la Camera Deputatilor si au fost deja preluate in legislatie. Ordonanta de Urgenta 102/1999 prevede ca asistentul personal al persoanei cu handicap grav isi desfasoara activitatea pe baza contractului individual de munca incheiat cu autoritatile administratiei publice locale. Legea prevede ca, in cazul decesului persoanei aflate in intretinere, contractul asistentului inceteaza de drept. Totodata insa, paradoxal, prevederile legale nu dadeau dreptul asistentilor personali sa beneficieze de indemnizatie de somaj, desi erau obligati de stat sa plateasca asigurari in acest sens. Mai mult decit atit, motivele pentru care ajungeau in situatia de a fi someri nu le erau in nici un fel imputabile, adica nu exista nici un motiv pentru care sa nu primeasca somaj.“Era o mare nedreptate, pentru ca acesti oameni isi plateau toate contributiile la stat la fel ca orice alt angajat, inclusiv asigurarile pentru somaj. Nu beneficiau insa de somaj in cazul in care persoana pe care o ingrijeau deceda. In cele mai multe cazuri, ingrijitorii persoanelor cu handicap sint tocmai rude ale acestuia. Din discutii pe care le-am avut cu unii dintre ei va pot spune ca, dupa ce au ingrijit ani la rind o persoana cu dizabilitati, se incadreza foarte greu intr-un sistem clasic de munca. M-am gindit ca e bine sa beneficieze macar de o perioada de acomodare in care sa primeasca acesti bani pe care, de altfel, ii merita”, a declarat deputatul Stefan Bardan.

Tinerii si studentii democrati din Alba Iulia au reusit sa faca o traditie din sarbatorirea Dragobetelui, sub sloganul “Iubeste romaneste”. Chiar daca locatia a fost aceeasi, Pub 13, iar “regia” nu a diferit prea mult fata de anii trecuti, sarbatoarea din acest an a parut mult mai relaxata, poate si din cauza lipsei “ochiului parintesc” al sefilor de la organizatia de seniori. Sala a fost arhiplina, motiv pentru care au existat si nemultumiti, tineri care au venit ceva mai tirziu si nu au mai prins locuri libere. Cele aproape 400 de persoane care au reusit sa intre in local, au avut insa parte de o distractie pe cinste, iar cei care au avut curajul sa participe la concursuri s-au ales si cu premii, deloc de neglijat. Juriul a fost compus din Dorin Sava - presedintele OTPD Alba Iulia, Dan Opruta - presedintele OSPD Alba, Monica Pop - vicepresedinte al PD Alba si un reprezentant al presei. Perechile au trecut prin mai multe probe antrenante, unele dintre ele dovedindu-se neasteptat de dificile. CistigatoriiMarele premiu a fost un week-end la pensiunea turistica “Poiana Verde” de patru margarete, despre care multi din cei care au vizitat-o spun ca este cea mai frumoasa din judet. Premiul pus la dispozitie de primarul comunei Albac, Tiberiu Todea, a fost cistigat de Andra si Vlad, unii dintre cei mai tineri participanti la concurs. Potrivit organizatorilor, nu mai putin de 40 de perechi au hotarit sa se casatoreasca pentru o zi, in baza unor certificate de Dragobete.CaritateEvenimentul a avut si o latura caritabila. Tinerii democrati au initiat o campanie de stringere de fonduri pentru un copil de doar trei ani din Alba Iulia, Daniel Henegar, care a fost diagnosticat cu paralizie cerebrala si tetrapareza spastica. Pentru ca viata sa-i fie salvata, copilul are nevoie de o interventie chirurgicala in strainatate, pe care familia nu si-o poate permite, costurile fiind de zece de mii de euro. In seara de Dragobete, a fost facut un prim pas spre aceasta operatie, organizatorii reusind sa stringa 6 milioane lei vechi pentru micut. Ei au dat insa asigurari ca actiunile de stringere de fonduri vor continua. O actiune aparte a fost organizata simbata, chiar in ziua de Dragobete, cind presedintele Organizatiei de Tineret Alba Iulia a PD, Dorin Sava, s-a deplasat la Casa de tip familial “Sf. Vasile cel Mare” a Organizatiei Filantropia Ortodoxa, pentru a le oferi tinerilor de aici inimi confectionate din baloane. El a spus ca a dorit sa le infrumuseteze ziua, care trebuie sa fie una deosebita si pentru tinerii de aici.

Oamenii din “Tara Motilor” stiu sa iubeasca, cu mare patima, iar locul cel mai potrivit pentru asta, se dovedeste a fi comuna Horea. Aici, chiar si administratia locala pune umarul la pastrarea acestui obicei, incercind sa duca mai departe legendele legate de ziua dedicata iubirii. Cine nu stie de “Dimbul lui Gif”, nu este mot ori nu a iubit vreodata, iar batrinii spun ca astfel de oameni nu prea exista in Apuseni. Motii recunosc, insa, ca nu este neaparat nevoie de “Dimbul lui Gif” sau de “Dragobete” pentru a se putea iubi, dar ca mindria ii indeamna sa isi duca mai departe traditiile si obiceiurile care i-au facut celebrii in tara si peste hotare.Obicei pur romanescDragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri pastrate de catre poporul roman. Numit si “Navalnicul” sau “Logodnicul Pasarilor”, Dragobetele este, in credinta populara, un fecior chipes si puternic, care aduce iubirea in fiecare camin si fiecare suflet. Personaj mitologic, un fel de Cupidon autohton, Dragobetele oficia in cer, la inceputul fiecarei primaveri, nunta tuturor animalelor, si apoi a oamenilor, care se pregateau temeinic pentru a-l intimpina cum se cuvine pe Zeul Iubirii. Acesta nu venea niciodata singur, ci insotit de zinele “dragostele”, ce le sopteau vorbe de amor indragostitilor. Fetele si baietii mergeau la padure, pentru a culege ghiocei, viorele sau tamiioasa, iar la intoarcere, baietii incercau sa-si prinda aleasa inimii si sa ii fure cite o sarutare in vazul lumii, simbol al legamintului lor de dragoste. Tocmai de aceasta legenda se leaga si ritualul de la “Dimbul lui Gif”, loc care are, insa, si o legenda proprie.Joampa fericiriiIoana Costea, una dintre tinerele care duc mai departe traditia horenilor, spune ca “tinerii vin aici, la <<Dimbul lui Gif>>, se aseaza si povestesc. Daca se infiripa ceva sau nu, asta depinde, insa, de obicei, tinerii se inteleg si ajung jos, pe Joampa Fericirii”. Doi dintre cei care avut noroc povestesc ca “desi sunt – 5 grade, nu are cum sa ne fie frig. Avem haine, dar... si fara ele tot nu ne-ar fi frig, pentru ca Joampa ne ajuta sa ne incalzim cum trebuie”. La Horea insa, nu numai tinerii se iubesc pe “Dimbul lui Gif”. Ioan Mates, un barbat trecut de prima tinerete, isi aminteste ca locul a primit acest nume pentru ca “aici ii o zona mai inalta, si pina ajungi gifii de nu mai poti nici sufla. Apoi, motii is barbati bine, asa ca, dupa um pic de hodina, te duci la Joampa si gifii iara. De asta e Dimbul lui Gif”. ImplicareLa Horea, administratia locala a inteles ca trebuie sa se implice activ in pastrarea obiceiurilor, care duc mai departe identitatea motilor. Astfel ca, desi a devenit doar o legenda, istoria locului cunoscut sub numele de “Dimbul lui Gif”, atrage inca tinerii din comuna, care au un loc amenajat special pentru a-si demonstra patima. “Draga mea, io te iubesc, ca si cind ai fi singura luna, singurul soare si unica stea. Stiu ca si tu ma iubesti la fel, si ca sa stie lumea ce simtim, hai sa mergem in Joampa. Am sa te sarut dulce si cu foc, pina ne-om topi amindoi”, ii declara dezinvolt un tinar, iubitei sale. Fiind si el un mot din tata in fiu, primarul comunei, Corneliu Olar, si-a amintit de tinerete si a hotarit sa ii ajute pe indragostiti. “Doar si eu si toti motii au fost cel putin o data la <<Dimbul lui Gif>>, asa ca nu putem uita cum este sa fi tinar si indragostit. De asta am luat decizia de a face ca lucrurile sa fie cum trebuie, si cu ocazia asta, traditia noastra merge mai departe”.IstorieBatrinii povestesc ca “Dimbul lui Gif”, este un loc incarcat de semnificatii. Pe de o partea, acesta este dealul pe care oamenii din trei sate, respectiv Butesti, Giurgiut si Zinesti, dar si din alte locuri din Muntii Apuseni, venind spre centrul comunei, se opreau pentru a se odihni dupa un urcus foarte abrupt. Pe de alta parte, mindria horenilor se leaga si ea de acest loc. Cu multi ani in urma, cei mai mari rapsozi populari ai vremii, Goga si Romanicu, dadeau pe “Dimb”, adevarate recitaluri de taragot si vioara, oamenii venind sa se prinda in hore si alte dansuri. In fine, barbatii si femeile locului, cunosc “Dimbul lui Gif” de pe urma aventurilor si povestirilor pe care horenii le cunosc sau le-au experimentat. Sarbatoarea primaveriiEdilul sef al comunei, Corneliu Olar, spune ca Dragobetele nu va muri niciodata la Horea, pentru ca nici “Dimbul lui Gif” nu va disparea de pe fata pamintului. Tocmai pentru a pastra acest obicei motesc, primarul a dat curs impulsului de mindrie. “Am amenajat acolo tot ceea ce trebuie. Avem un adevarat traseu. Intii intri pe poarta <<Mindrutul si Mindruta>> si pe sub acoperisul <<Inimi fierbinti>>. Urci apoi pe <<Scarile Sperantei>>, aprinzi focul din <<Cuptorul Fermecat>>, si pregatesti ceva de mincare. Te asezi apoi cu mindruta la masa, sub umbrela <<Tinerete fara batrinete>>, si stai cit vrei. Dupa o masa servita in intimitate, intr-un cadru natural de exceptie, mindrutul si mindruta isi astimpara setea cu apa din <<Fintina inimii>>. Se imbratiseaza apoi si varsa o lacrima pe tiraul <<Lacrima Iubirii>>. Lacrima este dusa de apa si se scurge pe <<Moara Norocului>>. Pentru tinerii mai modernisti, exista un telefon de unde se poate suna la <<Linia Fierbinte>> in toata lumea, adica acolo unde sunt dragutii. In functie de noroc, mindrutul o duce apoi pe mindruta, in brate, si coboara sa-si aline sufletele in <<Joampa Fericirii>>. Va dati seama ca asa nu se poate pierde dragostea motilor”, incheie mindru primarul. 

 Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat într-un interviu acordat agentiei Moldpres ca moldovenii din Romania nu au libertatea de a se declara de etnie moldoveneasca din simplul motiv ca aceasta nu este mentionata în legislatie, alaturi de celelalte etnii. “În Romania, din pacate, lista etniilor permise (...) este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sint enumerate în legislatie. Moldovenii printre acestea nu figureaza. Si aceasta, din cite înteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor în Romania”, a declarat seful statului de la Chisinau, adaugind ca este o problema care priveste “circa zece milioane de persoane care locuiesc în Moldova romaneasca.” Voronin, care s-a întilnit vineri cu liderii comunitatii moldovenilor din Romania, declara ca a vorbit cu acestia în limba moldoveneasca. Desi identica limbii romane, Voronin considera ca este dreptul moldovenilor sa îsi numeasca limba asa cum doresc. Voronin a spus ca moldovenii din Romania spera ca, dupa aderarea la Uniunea Europeana, “problema identitatii etnice va deveni (...) o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor si nu de o politica impusa de sus”. Pentru a ajuta moldovenii din Romania, care nu beneficiaza de acelasi tratament “bun si tolerant” oferit de Chisinau romanilor din Republica Moldova, Voronin a anuntat înfiintarea unei case de cultura moldovenesti la Iasi sau în alt oras din vechea Moldova. “Moldovenii din Romania au cerut cetatenie Republicii Moldova” Pe de alta parte, moldovenii din Romania au propus si Voronin a acceptat ca autoritatile de la Chisinau sa examineze facilitarea acordarii cetateniei moldovenesti membrilor comunitatii, pentru a-i atrage sa se întoarca în tara de origine, dar si pentru a le oferi un argument juridic în apararea identitatii lor. Întrebat daca nu se teme ca va fi acuzat de “revansism statal”, Vladimir Voronin a declarat ca desi poate regreta divizarea Moldovei si faptul ca majoritatea locuitorilor au ramas de partea cealalta a Prutului, “în Europa moderna frontierele de stat nu pot si nu trebuie sa fie un obstacol pentru ca oamenii sa-si manifeste propria identitate nationala, pentru limitarea posibilitatilor lor de a-si pastra si a-si dezvolta identitatea culturala si lingvistica”. Nu este pentru prima oara cind Voronin critica, mai mult sau putin voalat, Romania. La sfirsitul lunii octombrie a anului trecut, el declara: “Cineva doreste sa ne urce în trenul lor, sa ne duca în Europa, sa ne impuna cu de-a sila denumirea limbii noastre materne, sa ne spuna ca istoria noastra nu-i a noastra, ci-i cu totul alta”, a spus presedintele Republicii Moldova, facind aluzie clara la Romania.

Porsche Romania, importatorul general al automobilelor germane sportive Porsche, a lansat simbata a doua generatie a modelului SUV Cayenne, pentru care a primit 37 de comenzi, reprezentind aproape jumatate din vinzarile totale ale marcii pentru anul trecut. Preturile incep de la 47.381 euro fara taxe si ajung la 95.576 euro fara taxe pentru cea mai puternica versiune, Cayenne Turbo, echipata cu un motor de 500 de cai putere. Modelul poate fi comandat si in versiunile Cayenne, cu 290 cai putere, si Cayenne S, cu 385 cai putere. Toate motoarele au putere majorata fata de generatia anterioara. Porsche Romania, care este si importator general pentru Audi, Volkswagen, Seat si Skoda, a inregistrat, anul trecut, vinzari totale de 43.541 autovehicule, in crestere cu 34,17% fata de anul 2005. Compania a vindut anul trecut 87 de masini Porsche, fata de 88 de unitati cu un an inainte. Porsche Romania a devenit, spre finele anului trecut, importator general pentru marcile Bentley si Lamborghini, si va initia, la jumatatea anului 2007, in Bucuresti, constructia unui complex care va cuprinde showroom-uri pentru pentru cele doua marci de lux si pentru Audi. Investitia va fi de peste 12 milioane euro, suma care nu include achizitia terenului. 

Liderul PC, Dan Voiculescu, l-a avertizat ieri pe premierul Tariceanu ca partidul sau, alaturi de partenerii din opozitie, vor depune pe 13 martie o motiune de cenzura împotriva Cabinetului, daca nu va prezenta pina la aceasta data un guvern restructurat exclusiv liberal. “Va propun sa punem piciorul în prag si sa-l anuntam pe premier, poate fi interpretat si ca un ultimatum, ca pina pe 12 martie sa vina cu un guvern monocolor. Începind cu 13 martie, în consultari cu celelalte partide din opozitie, vom depune o motiune de cenzura împotriva guvernului”, le-a spus liderul PC, Dan Voiculescu, delegatilor prezenti la Consiliul National Extraordinar. Liderul PC a reluat astfel afirmatiile mai vechi potrivit carora partidul sau nu va mai sustine un guvern al aliantei DA. Si presedintele PSD Mircea Geoana declarase, în urma cu o saptamina, ca Tariceanu trebuie sa prezinte Parlamentului un guvern restructurat, fara PD si Monica Macovei. Liderul PSD, Mircea Geoana, spunea ca PSD accepta “macar pentru o perioada de timp” un guvern condus de Calin Popescu Tariceanu fara PD si Monica Macovei, cu un program social, altminteri, are în vedere schimbarea actualului premier si, în ultima instanta, anticipatele. Planurile conservatorilor, in cazul in care s-ar concretiza, convin de minune lui Traian Basescu, pentru ca ar duce la caderea lui Tariceanu si i-ar da presedintelui ocazia sa numeasca alt premier. PSD si PRM n-au chef de rasturnarea Guvernului Reprezentantii PSD si PRM au primit cu rezerve anuntul conservatorilor referitor la depunerea unei motiuni de cenzura împotriva Cabinetului Tariceanu. Purtatorul de cuvint al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat ca PSD nu are în acest moment intentia sa depuna sau sa sustina o motiune de cenzura, formatiunea asteptind propunerea de Guvern restructurat din partea premierului. Daca restructurarea nu îndeplineste conditiile PSD sau daca Guvernul este respins în cadrul votului de investitura, PSD va lua în calcul o asemenea posibilitate, dar nu mai devreme de 10 martie. Data este însa aproape identica cu cea continuta de ultimatumul PC, 12 martie. La rindul sau, liderul PRM Lucian Bolcas a evitat si el sa dea un raspuns trasant si a pretins ca presedintele formatiunii sale politice, C. V. Tudor ar fi discutat cu premierul Tariceanu si i-ar fi propus formarea unui guvern alcatuit din reprezentanti ai tuturor partidelor parlamentare, evident fara UDMR. Bolcas a sustinut ca propunerea PC merita toata atentia, dar nu poate fi un ultimatum si ca este nevoie de consultari în interiorul opozitiei. Liberalii nu au ca “proritate” un guvern monocolor Vicepresedintele liberal Norica Nicolai a declarat ca Alianta DA exista “formal”, iar restructurarea Guvernului se face, deocamdata, în cadrul acestei constructii politice, precizind ca premierul va veni cu un nou Cabinet pina la data de 10 martie. Liderul liberal a spus ca prezentarea unui guvern monocolor nu este o prioritate a partidului sau. “Cel putin în acest moment, nu este o prioritate a PNL sa prezinte un guvern monocolor, ci un guvern restructurat. Deocamdata PNL este într-o Alianta si întelege sa faca restructurarea în cadrul Aliantei”, a declarat Norica Nicolai. Pe de alta parte, vicepresedintele PNL le-a cerut democratilor sa se delimiteze clar de recentele declaratii ale Elenei Udrea si de atacurile presedintelui Traian Basescu. “Nu vreau sa cred ca atacurile reluate de Elena Udrea reprezinta si pozitia PD”, a mai spus Norica Nicolai, aluzie la interviul fostului consilier prezidential, interviu în care Udrea a reafirmat ca premierul Tariceanu este cel care trebuie sa paraseasca Guvernul si nu democratii.

Presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat, ieri, ca exista mai multi investitori romani si straini interesati sa cumpere activele de la Tractorul Brasov dupa ce va fi lichidata voluntar, el mentionindu-i pe Gigi Becali, fratii Paunescu, Atlassib si Mahindra&Mahindra. Atanasiu a spus, intr-o conferinta de presa, ca Adunarea Generala a Actionarilor Uzinei Tractorul Brasov a luat decizia in aceasta saptamina ca societatea sa fie lichidata voluntar, iar apoi, printr-un lichidator, fluxul tehnologic de productie de tractoare si brand-ul unitatii sa fie vindute in anumite conditii. Presedintele AVAS a spus ca exista deja investitori interesati sa cumpere activele uzinei Tractorul, nominalizind grupul din care face parte si firma Atlassib, pe patronul clubului de fotbal Steaua Gigi Becali sau pe fratii Paunescu. Potrivit lui Atanasiu, compania indiana Mahindra&Mahindra este in continuare interesata de preluarea Tractorul, alaturi de alte firme din Olanda sau Italia.  „Speram ca prin aceasta vinzare de grup de active si utilaje sa continue productia de tractoare de la Brasov sub emblema UTB. Speram ca pietele care inca mai exista sa fie dezvoltate in continuare si tractorul romanesc sa apara atit in agricultura romaneasca cit si pe piate interne. In continuare lichidatorul va vinde toate activele, activ cu activ, incercind sa acoperim cit mai mult din datoriile uzinei”, a spus Atanasiu. Potrivit sursei citate, firma Tractorul va disparea dupa aceasta procedura de lichidare, iar angajatii ar putea fi disponibilizati cu plati compensatorii. Teodor Atanasiu a precizat ca este mai mult ca sigur ca cei mai multi dintre angajatii uzinei brasovene vor fi reangajati de noii investitori care vor continua activitatea dupa cumparare. Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) a uzinei Tractorul Brasov a decis, la sfirsitul saptaminii, ca primul val de disponibilizari de personal sa cuprinda 1.800 de persoane, iar cel de-al doilea 123 de persoane, a declarat liderul de sindicat al societatii, Gheorghe Apostu. Potrivit lui Apostu, planul de restructurare de personal propus de Consiliul de Administratie a fost ca disponibilizarile sa se faca in doua etape, in prima sa plece 1.573 de angajati, iar in cea de-a doua 350. “Nu s-a aprobat planul propus de Consiliul de Administratie, ci cel impus de AVAS cu disponibilizarea a 1.800 de persoane in prima faza, si nu 1.573, cum a stabilit consiliul initial. Au fost voturi impotriva, dar degeaba“, a spus Apostu. Primul val de disponibilizari se va realiza, cel mai devreme in 1 martie, in functie de decizia Guvernului, sau pina in 14 aprilie cel mai tirziu. Restul de 123 de persoane vor pleca in termen de sase luni de la data publicarii in Monitorul Oficial, din 14 februarie, a exceptarii de la legea insolventei pentru o perioada de sase luni, potrivit lui Apostu. AGA a stabilit si administratorul unic al societatii, in persoana lui Laurentiu Antone, vicepresedintele filialei PNL Brasov. Actionarii Tractorul Brasov sint AVAS (80,18%), SIF Transilvania (17,15%) si alti actionari (2,67%).• 

Romania este interesata de constructia unei centrale pe carbune care sa capteze si sa stocheze carbonul, initiativa care face parte dintr-un proiect al Comisiei Europene de a stimula realizarea a12 astfel de unitati, a declarat ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian. Vosganian a participat ieri, impreuna cu comisarul UE pentru Energie, Andris Piebalgs, la o conferinta unde a fost prezentata strategia energetica a Comisiei Europene. “Intentia Comisiei Europene de a stimula construirea a 12 mari centrale pe carbune, dotate cu instalatii de captare si stocare a carbonului, este deosebit de impotanta pentru Romania”, a spus Vosganian. Comisia Europeana trebuie sa vizeze dezvoltarea tehnologiilor curate de utilizare a carbunelui, precum si pe cele de stocare si captare a emisiilor de carbon, a spus ministrul Economiei. El a precizat ca in mixul energetic national carbunele acopera o pondere de o treime. Totodata, ministrul isi exprima speranta”unui sprijin consistent” din partea Comisiei Europene in vederea impunerii operatorului pietei de energie electrica OPCOM ca bursa regionala de energie, unul dintre atuuri fiind lichiditatea cea mai ridicata din regiune a acesteia. Comisarul european a afirmat ca intensitatea energetica (consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Intern Brut - n.r) in Romania este de patru ori mai mare decit in Uniunea Europeana si a afirmat ca este necesara dezvoltarea domeniului de cercetare care sa duca la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. O prioritate a statelor membre UE este identificarea surselor regenerabile de energie, a spus Piebalgs.Combaterea efectului de sera va inghiti 10% din PIBRomania ar trebui sa aloce 10% din PIB pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera conform normele comunitare, insa efortul financiar este foarte ridicat astfel ca trebuie implicat sectorul privat, inclusiv prin privatizarea marilor complexuri energetice, a declarat ieri ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian. “Este un efort pe care nu putem sa-l facem singuri, de aceea este necesar un sistem de parteneriat public-privat care sa contribuie la cheltuieli cu acest scop”, a spus Vosganian, intr-o conferinta de presa sustinuta impreuna cu comisarul european pentru energie Andris Piebalgs. El a mentionat ca reducerea emisiilor implica privatizarea complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Isalnita, care includ mari termocentrale pe baza de combustibili fosili. “Daca nu le privatizam pina in 2010 risca sa fie inchise”, a mentionat Vosganian. Piebalgs se afla in vizita in Romania pentru a prezenta pachetul de masuri aferente sectorului energetic publicat de Comisia Europeana la 10 ianuarie. Reglementarile propuse de Executivul european vizeaza reducerea cu 10% a emisiilor de gaze poluante in intervalul 2011-2020. Romania a prezentat Comisiei in luna ianuarie planurile pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera in 2007.

• Mama, ce frumos... O feerie, nu altceva. De Serbarile zapezii, de la Arieseni vorbesc. Multime de oameni, distractie, zapada, vin fiert, snowboard-uri, tuica fiarta, balmos, bataie, ochi vineti, liberali, camin, politie, mascati, eveniment neraportat, musamalizare, ce mai, tot ce vreti... Daca n-ati priceput mare lucru din anumerarea de mai sus, va spun eu, pe scurt, despre ce a fost vorba. Despre niste tineri membri ai PNL Alba, cazati intr-un camin de catre organizatori (a se citi “de catre fostul presedinte al TNL Alba, actualul prefect Cosmin Covaciu”). Care, dupa ce s-au racorit pe pirtie, s-au gindit sa se incinga cu niscaiva bauturi si discutii aprinse. De la care n-a mai fost decit un pas pina la bataie. Ca-n filme. Intre ei. Intre liberali. Hai, ca daca mai erau si de la alte partide cazati in acelasi loc, am mai fi inteles, dar chiar liberalii intre ei... In fine, s-au batucit bine, pina cind a venit potera. Cu mascatii. Care i-au potolit pe liberalii cheflii. Interesant, insa, a doua zi, si de fapt, nici in zilele urmatoare, in Buletinul de presa emis zilnic de catre Politia Alba, nu s-a mentionat nimic despre acest incident. Ne spun, zilnic, cite gaini dispar de prin ograzile oamenilor, dar cind e vorba de o bataie intre liberali, stopata de interventia mascatilor, mucles! Nici o vorba. Nici o soapta. Totul a inghetat in virful muntelui. In rest, transparenta totala. Daca nu-i vorba de liberali...• Si pentru ca vorbiram despre ‘mnealui, prefectul datornic al judetului, Cosmin Covaciu, sa va mai spunem una, sa nu ziceti ca nu sintem la curent cu activitatea celor platiti din banii nostri. Seara de joi si-a petrecut-o, cel putin partial, intr-o circiuma din Noslac. In “Barul Hategana”. Apartinind lui Valer Hategan, din localitate. Loc in care au discutat “politici agricole”, impreuna cu alti 20 de oameni. Simpatizanti. La vreo 15 de minute dupa ce s-a terminat discutia din circiuma, l-am sunat si noi pe nenea prefectu’, sa-l intrebam ce s-a discutat acolo. “Am fost invitat de doi tineri, veniti din Spania, care vor sa investeasca in agricultura”, ne-a spus nenea prefectu’. Ce nu i-a spus nimeni a fost faptul ca tinerii repectivi       s-au intors de ceva timp din Spania, si ca in acest timp si-au cam cheltuit banii pe care vroiau sa-i investeasca in agricultura intr-o alta afacere. Ca de-aia sint interesati acum de politica... Telefonul Scormonitorului 0728-828750Acest text va fi considerat pamflet

Dupa mai multe aminari, Oana Zavoranu a filmat vineri primul sau videoclip. Ceea ce trebuia sa reprezinte un etalon pentru videoclipurile din Romania s-a transformat intr-un fiasco total. Iar vina, in opinia Oanei, nu o poarta decit regizorul Marian Crisan.Motanul Marty - marul discordiei“Si-a batut joc de mine”. Asta spune Oana Zavoranu despre atitudinea pe care regizorul a avut-o la adresa ei, la filmarea videoclipului sau de debut. Ea este extrem de nemultumita, din cauza faptului ca i s-a promis profesionalism, si nu a avut parte decit de intimplari nefericite. Mai intii, a trebuit sa filmeze afara, in aer liber, desi acest lucru nu era specificat in scenariul initial. Dar a trecut peste acest aspect. Ceea ce a indignat-o foarte mult a fost faptul ca intr-una dintre locatii, la un hotel, ea trebuia sa se intilneasca cu ziaristii, iar regizorul i-a dat afara pe acestia, spunind ca “Oana nu doreste presa”. Dar ce a pus capac este faptul ca Zavoranu dorea ca in videoclip sa apara si motanul ei, Marty. Initial, regizorul i-a spus ca este in regula, dar a tot aminat momentul pina cind nu a mai filmat pisica deloc. “L-am tinut pe Marty 15 ore dupa mine. Treceam peste toate intimplarile daca aparea si pisica mea in videoclip. Acest om si-a batut joc de motanul meu”, a spus Oana, extrem de indignata.Oana nu vrea acest videoclip sa apara pe piataOana Zavoranu a suportat cu stoicism intreaga zi de filmare, fara ca macar sa cricneasca, desi a avut numai nemultumiri in legatura cu modul in care s-au desfasurat filamrile. Desi totul a fost finalizat, Zavoranu nu doreste ca videoclipul sa apara pe piata. Mai mult decit atit, daca reprezentantii casei de productie nu vor vrea sa-i vinda materialul brut, ea este hotarita sa filmeze un nou videoclip, pe care sa-l finanteze singura.

O perioada vitala pentru cei doiCei doi parteneri, care s-au intilnit pe platourile de filmare ale lungmetrajului “Dl si Dna Smith”, au apelat la un consilier de cuplu dupa o serie de neintelegeri. O sursa apropiata cuplului a declarat pentru revista Britain’s Grazia: “Anul acesta este crucial pentru ei. Trebuie sa ajunga la o hotarire in legatura cu ceea ce asteapta fiecare de la celalalt si asta foarte repede. Angelina trebuie sa realizeze ca Brad are nevoie de stabilitate, iar el trebuie sa se impace cu ambitiile pe care aceasta le are ca ambasador al lumii”. Mama Angelinei, care a murit in urma cu o luna, “a facut-o sa realizeze ca nu ar fi o idee proasta sa dea casatoriei o sansa”, a mai spus sursa citata.O miza mult mai mareBrad si Angelina sint hotariti sa-si rezolve problemele de dragul celor trei copii ai lor, Maddox si Zahara, care sint adoptati, si Shiloh, fiica lor naturala nascuta in mai 2006. “Au avut niste neintelegeri serioase, dar ambii au fost de acord ca nu vor sa mai faca greseli, mai ales ca acum mai sint implicati si trei copii”, a mai spus sursa citata, adaugind: “Nu astfel statea situatia in timpul mariajelor lor anterioare. Miza este mult mai mare acum”. De cealalta parte, Angelina Jolie a declarat ca nu s-a simtit confortabil sa joace in scenele sexy din cel mai recent film al sau, “The Good Shepherd”, in regia lui Robert de Niro. Actrita a declarat ca s-a simtit atit de jenata incit a fost pe punctul de a refuza sa joace acele scene in care apare alaturi de Matt Damon. Jolie a fost impresionata neplacut mai ales de o scena in care personajul sau incearca sa-si pacaleasca iubitul pentru a ramine insarcinata. “De fapt, totul a fost grozav, pentru ca sintem prieteni. Nu stiu daca as fi putut sa le joc cu altcineva” a spus vedeta. In filmul “Gia”, Angelina Jolie a aparut topless, in timp ce in “Pacat originar” a avut citeva scene de nuditate alaturi de spaniolul Antonio Banderas.

Tabloidul britanic Sunday Mirror comenteaza cazul maicutei Irina Cornici, în care un preot si patru maici au primit saptamina trecuta pedepse cu închisoarea, subliniind ca asemenea lucruri se petrec într-o tara recent devenita membra a Uniunii Europene si întimpinata calduros de Marea Britanie. Sub un titlu în care “romanian” (roman) devine “romaniac” pentru a duce cu gindul la “maniac”, Sunday Mirror scrie despre condamnarea celor cinci din lotul Tanacu pentru crucificarea Irinei Cornici. “Acesti presupusi oameni ai lui Dumnezeu au lasat-o agatata (de cruce) fara apa si fara mincare, cu un prosop îndesat în gura pentru ca au decis ca este posedata de diavol”, scrie publicatia britanica. Se pare ca acest ritual este destul de obisnuit, continua Sunday Mirror, adaugind ca acesta este practicat în 90% din manastirile romanesti ca metoda de exorcizare.Aceasta este una dintre ultimele tari carora li s-a permis sa intre în Uniunea Europeana, aceeasi tara pe care liberala Mare Britanie a primit-o cu bratele deschise, subliniaza publicatia, încheind: “Exact ce ne trebuia - citiva ticniti mistici în plus!”.

Presedintia statului va reveni, pentru prima data în istoria Israelului, unui druz, care va fi primul om în stat timp de o saptamina, au anuntat ieri o serie de parlamentari israelieni. Presedintele Knessetului (Parlamentul israelian) Dalia Yitzik va merge miine într-o vizita oficiala de o saptamina în SUA. Cum ea detine functia de presedinte interimar, în lipsa ei, functia va fi preluata de deputatul druz Majallie Whbee, membru al partidului de centru Kadima. Presedintele israelian Moshe Katzav a cerut la sfirsitul lunii ianuarie sa fie suspendat din functie timp de trei luni, dupa ce procurorul general Menahem Mazuz si-a anuntat intentia de a-l inculpa pentru viol, hartuire sexuala, obstructionarea justitie si instigare la depunere de marturie falsa.Aproximativ 80.000 de druzi locuiesc în Israel. Acestia, alaturi de beduini, sint singurii arabi care au dreptul sa faca parte din armata. Alti 17.000 de druzi se afla pe platoul sirian Golan, cucerit în 1967 si anexat în 1981 de Israel. Druzii, o minoritate religioasa din Orientul Mijlociu, numara aproximativ 300.000 de membri în Siria, Liban si Israel.

Cotidianul britanic The Independent publica în editia electronica de ieri un reportaj despre retelele de prostitutie romanesti, subliniind în alt articol ca acestea actioneaza din ce în ce mai mult în Marea Britanie, pietele din Italia si Spania fiind suprasaturate.Exploatarea sexuala a femeilor este o afacere profitabila în Romania, unde salariul mediu pe economie este de aproximativ 150 euro pe luna, subliniaza The Independent. Proxenetii, carora li se spune “pesti”, actioneaza în special în oraselul Cernavoda, ascuns în sud-estul sarac al Romaniei, unde multi dintre barbatii necasatoriti, dar si unii dintre cei însurati, se ocupa cu traficul de persoane. Principalele locuri de munca disponibile în aceasta localitate sint la centrala nucleara, ale carei reactoare domina orasul, dar slujbele de aici sint putine si se adreseaza numai celor care au studii de specialitate. Pe strada, pestii poarta bijuterii de aur, geci de piele de firma si conduc masini Audi sau BMW, care atrag atentia imediat pe soselele pe care circula, în mod normal, carute si LADA.Pentru femeile din Cernavoda care ajung prostituate, recompensele materiale nu sint la fel de mari. Multe dintre ele provin din familii numeroase de romi si cresc în saracie. Numai citeva îsi permit sa mearga la scoala. În adolescenta ele devin tinte usoare pentru barbatii care le ademenesc cu masini luxoase si cu promisiunea unui viitor mai bun. “Tot ce trebuie sa faci”, le spun proxenetii din Cernavoda, “este sa mergi in strainatate, sa faci niste bani pentru mine si vom trai fericiti pina la adinci batrineti într-un apartament dragut”.“Nu pot avea o relatie cu un barbat, pentru ca trecutul meu se stie”Fetele din Cernavoda nu sint naive, saracia si lipsurile le maturizeaza prematur, dar putine dintre ele se asteapta sa fie batute cu cabluri electrice, abuzate de barbatii care le cumpara serviciile sau obligate sa îsi predea cistigurile unor intermediari. Familiile lor nu se împotrivesc, de multe ori, ca ele sa devina obiecte sexuale, daca aceasta înseamna hrana pentru cei ramasi acasa. La întoarcerea fetelor în tara, însa, parerile se pot schimba. Toata lumea stie ca fiicele lor s-au vindut oricarui strain care le-a oferit 50 de euro pe ora. Acasa pentru Beatrice, în virsta de 20 de ani, este o locuinta darapanata pe care o împarte cu mama sa si cu opt frati si surori. Ea lucrat, în urma cu doi ani, într-un bordel din Spania.“Nu pot avea o relatie cu un barbat, pentru ca trecutul meu se stie”, explica tinara cu ajutorul unui interpret. “Chiar daca as vrea sa uit ce s-a întimplat, nu as putea niciodata. As face orice sa nu fie nevoie sa faca si copiii mei ce am facut eu, dar as putea fi nevoita sa ma întorc daca familia va avea nevoie de bani”, marturiseste ea.Traficul de persoane afecteaza tot mai mult si copiii.Iana Matei conduce la Pitesti un adapost pentru copiii care au fost victime ale traficului de persoane. Ea a ajutat 127 de minori, unii dintre ei avind doar 12 ani. Amalia, în virsta de 21 de ani, a fost obligata de sotul ei sa plece în strainatate sa se prostitueze, lasindu-si în urma bebelusul. Cind familia tinerei a obiectat, barbatul i-a amenintat fratele cu o sabie. “Este greu sa îti vinzi trupul pentru 50 de euro pe ora”, marturiseste ea. “Eu m-am numarat printre cele norocoase, am auzit de fete batute cu cabluri sau cu pumnii”, a adaugat femeia. Retelele de trafic de persoane, în special cele din Romania, Lituania si Africa, si-au intensificat actiunile în Marea Britanie pentru ca pietele din alte tari europene, ca Spania sau Italia, sint saturate, subliniaza The Independent. În Marea Britanie ajung peste 5.000 de copii care cad victime abuzurilor sexuale. Un studiu recent arata ca aceasta tara este un punct de tranzit important pentru retelele de trafic de persoane din lume.Marea Britanie acorda prioritate aplicarii legii si nu acordarii de asistenta victimelor. Un raport pe aceasta tema, care urmeaza sa fie publicat luni, subliniaza ca majoritatea celor cad victima traficului de persoane sint expulzati în tara de origine, unde sint supusi violentelor si amenintati ca vor fi vinduti din nou. Fundatia Joseph Rowntree, care a comandat studiul, cere Parlamentului sa adopte legi care sa trateze “sclavii sexuali” ca victime, nu ca imigranti ilegali.Prostitutia genereaza anual aproximativ 7,5 miliarde de euro în lume, fiind a doua activitate criminala ca profit, dupa traficul de droguri.

Iranul a lansat o racheta suborbitala pentru cercetare si nu una capabila sa ajunga in spatiu, asa cum anuntau informatii anterioare, a declarat un oficial iranian. Ali Akbar Golrou, director adjunct al Centrului de cercetare aerospatiala iraniana a declarat agentiei FARS ca racheta nu se va plasa pe orbita, dar se va ridica pina la altitudinea de 150 de kilometri in atmosfera, apoi va cadea la sol.Pagina de internet a televiziunii publice il citase anterior pe directorul centrului, Mohsen Bahrami, potrivit caruia racheta este capabila sa ajunga in spatiu. “Ceea ce a anuntat directorul centrului de cercetare era lansarea acestei rachete de cercetare”, a spus Golrou, dezmintind informatiile anterioare. Acest gen de rachete sint folosite adesea pentru a evalua conditiile atmosferice la altitudini de 45-160 de kilometri deasupra Pamintului, adica altitudinea maxima la care ajung baloanele meteorologice si cea minima a satelitilor de pe orbita. “Prima racheta spatiala a fost lansata cu succes in spatiu”, afirmase televiziunea de stat. “Aceasta racheta transporta materiale de cercetare de la Ministerele Apararii si stiintelor”, a declarat Mohsen Bahrami, seful centrului de cercetare aerospatiala. “Toate testele au fost desfasurate in unitatile industriale ale tarii, potrivit normelor internationale. Iar asamblarea rachetei (...) a fost realizata de experti ai Centrului de cercetare aerospatiala si ai Centrului de inginerie ai Ministerului Agriculturii”, a adaugat oficialul.Planuri pentru satelitiMinistrul apararii Mostafa Mohammad Najjar declarase simbata ca Iranul intentioneaza sa isi construiasca un satelit si un dispozitiv de lansare a acestuia. Racheta Shahab-3, despre care Iranul afirma ca are o raza de actiune de 2.000 de kilometri, ar putea fi modificata pentru a putea lansa sateliti. Anuntul intervine pe fondul tensiunilor internationale provocate de programul nuclear iranian. Teheranul a refuzat sa isi suspende programul de imbogatire a uraniului, in pofida unei rezolutii a Consiliului de Securitate al ONU, care a impus santiuni limitate impotriva programelor nucleare si balistice ale Iranului. Statele Unite, Marea Britanie si Franta s-au declarat in favoarea inaspririi sanctiunilor, pentru a determina Iranul sa isi suspende activitatile de imbogatire a uraniului.Iranul anuntase in septembrie ca a reusit sa produca un motor cu plasma pentru ghidarea satelitilor in spatiu. Primul satelit iranian, Sina-1, fabricat in Rusia, a fost plasat pe orbita in octombrie 2005, cu o racheta ruseasca Kosmos-3M, de la poligonul rus Plessetsk.