O lume dintr-o alta lumeCircul Praga, unul dintre cele mai apreciate si mai cunoscute din intreaga lume, se afla din nou la Sibiu. Spectatorii vor putea urmari la lucru personaje bine cunoscute din lumea circului, dresori de animale, imblinzitori de crocodili si serpi uriasi, acrobati si comici. Pentru ca spectacolul sa fie complet, Circul Praga vine la Sibiu cu cel mai tinar membru al trupei, un pui de camila nascut in urma cu numai doua saptamini, la Deva. Nasterea micutei a fost un adevarat eveniment pentru membrii trupei, cum de altfel este orice eveniment de acest fel. Pe linga acesta, o intreaga menajerie care cuprinde ursi, lei, bizoni, lame, ponei, zebre si chiar si un magarus, vor intregi spectacolul ce se anunta unul de neuitat.Circul Praga - scurta prezentarePentru iubitorii acestui gen de spectacole, Circul Praga reprezinta eticheta unui spectacol de calitate, de o seriozitate exemplara si cu o traditie greu de contestat. Pentru aceasta stagiune, sub cupola Circului din capitala Cehiei, s-au reunit personaje binecunoscute in toata Europa si chiar si peste ocean. Sint, la Sibiu, comicii Edy din Ungaria, Ives si Ivan din Italia si dresorii de animale Jaroslav Kana si Tomas Rigl. Trupa este completata de imblinzitorul de serpi si crocodili, Tom Gertner. Se alatura unei regii de zile mari animalele - ursii Tom si Jerry, premiati de-a lungul timpului de nenumarate ori si care sint cunoscuti pentru aparitiile in reclamele si filmele lui Kusturica.Spectacol la SibiuAtractia spectacolului din orasul lui Hermann este reprezentata de dresura de lei, Tomas si cele cinci animale ale sale promitind sa vina in fata sibienilor cu tot ce au mai bun. Tot Tomas va fi vedeta principala si in numarul de dresaj al porcilor spinosi, un episod ce va fi urmat de dresura speciala in care vor putea fi urmariti cei doi ursi, Tom si Jerry, in dresajul lui Jaroslav Kana din Cehia. Nu vor lipsi din program numerele de umor si satira pregatite de Edy, Ives si Ivan, cei trei comici ai Circului Praga. Ei vor pigmenta numarul cu elemente interesante de cascadorie si multe jonglerii. In finalul spectacolului, austriacul Tom Gertner va prezenta un numar de dresura mixta, cu camile, lame, ponei, un bizon american, o zebra si un magarus. Tot austriacul va incheia spectacolul cu un impresionant numar de fachir, si va demonstra tuturor ca reptilele si serpii pot fi imblinziti mai usor decit se credea.Pentru tineriCircul Praga vine la Sibiu in cadrul unui turneu organizat in tara noastra cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor. „Spectacolul circului este cuprins intr-un program antidrog derulat de o fundatie din Bucuresti in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor. Vrem ca tinerii sa constientizeze ca timpul liber poate fi petrecut si in alte moduri. Copii trebuie sa descopere ca este mai placut sa stea citeva ore si sa urmareasca un spectacol de circ, decit sa se drogheze", a declarat managerului general al Circului Praga, Stefan Burfete. Ar mai fi de precizat ca spectacolele pot fi urmarite in zilele acestui sfirsit de saptamina de la orele 18.00, iar simbata si duminica si de la ora 15.00.Mozaic de vedeteTom si Jerry au statutul de vedete in cadrul spectacolelor Circului Praga. Cele doua animale provin din Siria si apartin celui care le si dreseaza - Jaroslav Kana. Ursii au 17 ani si sint singurele animale de aceasta specie de pe teritoriul Cehiei. Dresorul, in virsta de 48 de ani, lucreaza cu ursii de peste 20 de ani si nu a renuntat desi a fost grav ranit de catre un animal pe care il pregatea. „Mi-au placut mereu animalele periculoase si practic aceasta dresura de mai bine de 20 de ani. Am facut o scoala de specialitate, iar apoi pe vremea comunismului, am lucrat la circul de stat din Cehia. In timp, mi-am achizitionat propriile animale cu care lucrez in prezent. Mai am si un leu, care a primit si el diferite premii, pentru reclamele in care a aparut. Chiar de curind am primit o oferta, pentru ca animalele mele sa joace intr-un film ce va fi realizat la Bucuresti", a declarat Jaroslav Kana.Apolo - mica camilaCel mai tinar component al Circului este o camila de sex masculin nascuta in urma cu citeva zile, la Deva. Apolo, asa cum a fost botezat de membrii echipei, va aparea in curind alaturi de mama sa si de dresorul Tom Gertner, in numerele de dresura mixta. „Nasterea unui nou animal este pentru membrii echipei de circ un eveniment cit se poate de special. Pentru ca s-a nascut la Deva, ne-am gindit sa ii propunem primarului acestui municipiu sa il naseasca pe micutul Apolo", a adaugat managerul general al Circului Praga, Stefan Burfete.Magnificul Tomas si cei cinci leiPentru fiecare, circul a reprezentat atractia suprema, in copilarie sau chiar mai tirziu. La fel s-a intimplat si pentru Tomas Rigl, cel care a trecut de mult de copilarie, dar a ramas atras de miraj si la cei 34 de ani ai sai. El provine din Cehia si este in lumea circului de 11 ani, alaturindu-se echipei imediat dupa ce a absolvit cursurile Facultatii de Biologie. Pasiunea pentru animale, a mostenit-o de la parinti, care au lucrat si ei o viata alaturi de animale, la circ si la o gradina zoologica. „Ma ocup de dresura de animale de 11 ani si imi place pentru ca imi ofera posibilitatea de a fi mereu in contact cu aceste creaturi pe care le iubesc. Imi plac foarte mult lei, dar visul meu este sa dresez elefanti. Din pacate, acestia sint foarte greu de achizitionat, iar pretul este cel mai mare impediment, pentru ca ajung sa coste chiar si doua miliarde de lei vechi. Fac si dresura de porci spinosi si ma atrage pentru ca este foarte dificil. Pina acum nimeni nu a mai incercat asa ceva", a adaugat Tomas Ringl. Dresorului de lei ii este teama de oameni nu de animale. „Leii sint animale de grup a caror atitudine se schimba mereu, mai ales la virsta maturitatii. Fiecare dintre ei tinde sa devina lider al grupului si trebuie sa fii foarte atent cu ei. Cind leii ajung batrini ei trebuie inlocuiti cu pui, iar procesul incepe de la capat", mai spune Tomas Ringl. 

Au condus PloiestiulCu o formula de echipa, in care singurul stranier a fost Brian Evans, sibienii au fost de nerecunoscut in primul meci contra celor de la Asesoft Ploiesti. Fara complexe si fara a lasa sa se vada starea de oboseala capatata pe drum, elevii lui Spinu au fost imperiali in prima confruntare de la Ploiesti. Au intrat pe teren decisi sa faca o impresie excelenta si au reusit. Au dominat clar primele 15 minute. Exacti la aruncarile de trei puncte si foarte agresivi in aparare, sibienii s-au aflat la conducere. Dupa primele zece minute, tabela indica 25-20, pentru sibieni. EchilibratPina la pauza, mustruluiti serios de pe banca, ploiestenii si-au mai revenit. Au fortat in permanenta, dar defensiva lui Spinu parea de netrecut. Cu un plus clar de valoare, campionii au intors in cele din urma balanta in favoarea lor. Dupa ce au egalat la mijlocul reprizei secunde, au trecut la timona. N-au reusit sa se distanteze prea tare, astfel ca, la pauza, tabela indica un avantaj fragil de doar patru puncte, 50-46 si orice era posibil in actul secund. Au murit frumosCu un moral foarte bun dupa evolutia excelenta din prima repriza, jucatorii de pe Cibin au abordat jocul la fel de increzatori si-n mitanul secund. Oboseala instalata la sibieni si forcingul gazdelor au inceput sa-si spuna cuvintul. Minut dupa minut, gazdele si-au marit avansul. Decisiv s-au desprind abia in ultimele zece minute de joc. Pe final, gazdele si-au permis sa evolueze chiar si cu jucatorii care pina atunci au ramas pe banca de rezerve. Evans, eliminatEvolutia foarte buna din primul meci a aprins imaginatia fanilor, care au sperat intr-o surpriza de proportii. Socoteala de-acasa nu s-a portivit cu cea din tirg. Dupa numai cinci minute scurse din meci, micutul conducator de joc a fost eliminat pentru un fault considerat intentionat si antisportiv. Din acel moment, toate visele de marire s-au naruit. Jocul nu s-a mai legat, iar la pauza, gazdele conduceau cu 53-20 si soarta intilnirii era deja pecetluita. La scorIn partea a doua, sibienii n-au mai izbutit aproape nimic. N-a mai fost decit o joaca de-a soarecele si pisica. Dupa un adevarat galop de sanatate, gazdele s-au impus cu 100-58. Chiar si in aceste conditii, antrenorul Bogdan Spinu a fost multumit. „Baietii au facut 2 meciuri bune, in care au demonstrat ca pot juca de la egal la egal, cu o echipa mult mai buna, asa cum este Asesoft Ploiesti. Cred ca am iesit onorabil dupa aceasta dubla confruntare", spune Spinu.  CASETAIn vacantaLa finalul meciului al doilea, sibienii au primit, din partea conducerii, o minivacanta de o saptamina. Reluarea antrenamentelor a fost fixata pentru data de 16 aprilie. CASETASezon negruSezonul 2006-2007 a fost cel mai slab de dupa revolutie, pentru echipa sibiana. Chiar daca au avut in componenta 5 jucatori de origine americana, sibienii au terminat abia pe locul 8. .

UltimatumMai bine de doua ore. Atit i-a luat lui Werner Keul sa analizeze situatia creata la FC Sibiu. Mai intii a avut o discutie cu antrenorul Ioan Copilu. A urmat apoi intilnirea cu jucatorii. Tuturor le-a acordat un ultim avertisment. Spune ca, de acum, orice greseala va fi aspru pedepsita. Fie de o parte, fie de cealalta. „Acum i-am impacat, dar a fost prima si ultima data. Cine greseste va plati scump. Poate o sa merg si eu sa vad echipa la lucru. Daca nu vad daruire la jucatori, ca vor iesi cu capetele sparte daca e cazul, doar pentru a obtine un rezultat bun, atunci o sa-i exclud pe cei ce nu vor sa faca performanta. Pe de alta parte, daca ei se daruiesc, dar tactica aleasa nu este potrivita, o sa-l demit pe Copilu. Asa nu se mai poate continua", ameninta Keul. Vor victoriaIn etapa de astazi, FC Sibiu se va deplasa la Sovata, unde vor intilni Mobila. Intilnirea se anunta a fi extrem de disputata. Gazdele nu stau deloc bine in clasament si orice punct pierdut, pe propriul teren, le poate aduce in zona retrogradarii. In schimb, sibienii spun ca pot face un rezultat bun, care sa contrabalanseze infringerea din etapa trecuta, de pe propriul teren. Jucatorii spun ca vor face tot posibilul pentru a obtine cele trei puncte. „Ne vom lupta pina la ultima picatura de sudoare. Avem o sansa buna. Mobila nu este o echipa de top si speram sa iesim invingatori. Va fi foarte greu, dar daca stim sa ne daruim pe teren, avem o sansa. Daca batem aici, poate fi relansarea noastra", spune fundasul Bogdan Visa. Cadou pentru faniIn aceeasi etapa, de la ora 16, pe stadionul Obor, jucatorii de la Atletic vor primi vizita celor de la SSP Cluj. Dupa doua victorii consecutive, elevii lui Nelutu Luca nici nu se gindesc la un alt rezultat decit victoria. Vor sa faca un meci bun care sa-l incheie cu o victorie, pe care sa o dedice fanilor formatiei. „Speram sa n-avem probleme. Venim dupa doua victorii si cred ca stam foarte bine cu moralul. Nu concepem sa ne mai impiedicam pe propriul teren. Daca mai avem inca trei puncte in clasament, probabil ca vom urca mai mult in ierarhie, ceea ce e foarte bine. Cine stie, poate, printr-un noroc, ajungem iarasi acolo sus, la virf ", spune Cornel Stanila, directorul tehnic al formatiei. Tanase, suspendatIn urma discutiei de ieri, vicepresedintele lui FC Sibiu a decis sa-i mentina suspendarea lui Tanase. Jucatorul a fost exclus din lot la inceputul saptaminii, dupa ce a avut o discutie in contradictoriu cu antrenorul Ioan Copilu. Meci greuTot in etapa a 23-a din liga a III-a, ultima reprezentanta a judetului in seria a V-a, Sparta Medias va juca pe propriul teren contra celor de la Maris Tg. Mures. Cele doua echipe sint vecine de clasament si au un numar egal de puncte. Clasament1. Ariesul Turda 22 16 5 1 60-15 53 2. Muresul Deva 22 14 5 3 31-9 47 3. Gloria Bistrita II 22 9 9 4 26-16 36 4. Inter Blaj 22 10 5 7 30-17 35  5. Soda Ocna M. 22 9 8 5 32-24 35  6. Atletic Sibiu 22 10 5 7 28-27 35  7. Oltchim 22 10 4 8 31-27 34  8. Avintu Reghin 22 9 4 9 28-31 31  9. Sparta Medias 22 7 8 7 31-26 29  10. Maris Tg. M. 22 6 11 5 24-23 29  11. U. 1919 Cluj 22 7 8 7 21-23 29  12. Trans-Sil Tg.M. 21 6 8 7 24-24 26  13. Mobila Sovata 22 7 5 10 30-44 26  14. Dacia Orastie 22 6 5 11 31-38 23  15. S.S.P. Cluj 22 6 3 13 23-46 21  16. CSM Sebes 21 5 5 11 24-31 20  17. FC Sibiu 22 5 7 10 23-28 17  18. Somes Gaz B. 22 1 3 18 20-68 6

Timp de trei luni de zile, programul Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007 a gazduit aproximativ 200 de evenimente culturale, in diferite locatii, conventionale sau mai putin conventionale, majoritatea indoor. Urmatoarea etapa a anului cultural 2007 isi propune sa scoata publicul in strada, transformind pietele medievale si stradutele cochete ale Sibiului in scene pentru spectacole. Sezonul de varaAsociatia Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 si Primaria Sibiu vor marca acest moment printr-o sarbatoare intinsa pe durata a trei zile: 13, 14 si 15 aprilie. Sibienii si nu numai vor avea ocazia sa asiste la spectacole dintre cele mai variate: de la parade de strada, animatie, dans, pirotehnie, care alegorice, spectacol de dans irlandez pina la concerte de muzica rock. Toate acestea vor marca inaugurarea sezonului de vara al Programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007.Prima ziIn prima zi de manifestari, 13 aprilie, incepind cu ora 20.00, organizatorii au pregatit pentru spectatori o impresionanta parada de strada. Bulevardul Nicolae Balcescu va fi strabatut de o spectaculoasa procesiune de care alegorice, insotite de trupe de animatie ce vor prezenta jonglerii de foc, vor avea loc demonstratii de vals vienez, momente captivante de lupte si dansuri medievale si reprezentatii de pantomima. La finalul paradei, in Piata Mare, cei prezenti vor avea sansa de a urmari un spectacol fascinant de efecte pirotehnice.A doua ziIn cea de-a doua zi va avea loc, in Piata Mare, un spectacol de dansuri irlandeze, sustinut de trupa Celtic Feet, trupa ce a facut turnee in toata Europa, din Danemarca si Finlanda pana in Franta, Belgia si Germania, devenind specializata in productie de spectacole grandioase pentru diverse evenimente (deschiderea Turului Frantei in prezenta lui Jaques Chirac sau inaugurarea Campionatului Mondial de Atletism de la Birmingham).A treia ziUltima zi de spectacol, 15 aprilie, va fi dedicata iubitorilor muzicii rock. In Piata Mare din Sibiu vor concerta, in deschiderea sezonului de vara al Capitalei Culturale Europene 2007, trupele Vita de Vie, Taxi, Directia 5 si formatia Vama - Tudor Chirila.Sinteti pregatiti pentru ce urmeaza?Urmatoarele patru luni aduc la Sibiu un nou sezon cultural, cu peste 500 de evenimente, dintre care amintim: Festivalul International de Teatru, la care vor participa in acest an peste 2.500 de artisti, implicati in peste 350 de spectacole, ce vor atrage zilnic 60.000 de spectatori; Festivalul International de Jazz care va oferi timp de noua zile concerte extraordinare, jam-sessions, workshop-uri, video-proiectii etc.; Festivalul International de Film Transilvania care va fi gazduit in premiera  de Sibiu; Festivalul European de Animatie unde vor fi prezentate cele mai recente productii din Europa (grafica animata, spoturi, videoclipuri animate, animatie pentru jocuri).

Iubitii mei fii sufletesti,Hristos a inviat!Cuvintele inspirate ale Sfintului Apostol Pavel, din Epistola I Corinteni, pe care le-am asezat la inceputul acestei pastorale adeveresc realitatea Invierii Mintuitorului Hristos si exclud orice indoiala asupra acestei minuni dumnezeiesti. Salutul pascal «Hristos a inviat!», cu raspunsul «Adevarat a inviat!», constituie o marturisire de credinta a fiecarui credincios despre adevarul tainic pe care se fundamenteaza intreaga invatatura mintuitoare, trairea crestina si rinduiala liturghica a Bisericii, caci: «daca Hristos nu a inviat, zadarnic este credinta noastra» (I Cor. 15, 14).Bucuria pascala, pe care Biserica Ortodoxa o evoca intens si solemn in intreg cultul ei, dar mai ales in aceasta zi a Invierii si in perioada ce urmeaza ei, este bucuria gustarii vietii vesnice, a fericirii viitoare de care ne impartasim acum ca o arvuna. Este starea de fericire a raiului, in care Dumnezeu l-a asezat dintru inceput pe om, dar pe care a pierdut-o prin pacat si a redobindit-o prin Jertfa si Invierea mintuitorului.Omul a fost creat pentru a gusta vesnic din aceasta fericire, pentru a simti si a raspunde dragostei dumnezeiesti, pentru a tinde spre aceasta iubire a Creatorului, indumnezeindu-se, ajungind astfel de la chip, la asemanare si devenind fiu al lui Dumnezeu, dupa har.Dar neascultind porunca dumnezeiasca si supunindu-se amagirii sarpelui, omul s-a lipsit de dragostea Creatorului si alipindu-se, prin simturi, de cele create, s-a instrainat de scopul inalt de a ajunge dumnezeu dupa har. S-a facut, astfel, cu voia sa pamint, dupa cum spune Sfintul Maxim Marturisitorul. Dumnezeu insa nu a lepadat faptura Sa, chiar si atunci cind ea se afla in pacat, ci, dorind sa o impace cu Sine, L-a trimis pe Fiul Sau pe lume pentru a indrepta firea omeneasca si a o rascumpara din robia diavolului si in tirania mortii. I s-a dat, astfel, omului sansa ca, prin jertfa lui Hristos, sa se intoarca la Dumnezeu, sa-I fie supus si sa guste din nou bucuria si dragostea ascultarii filiale pierdute prin cadere.Prin pacat, moartea care a intrat in lume se manifesta ca o despartire nefireasca a sufletului de trup, fiind aceasta o urmare a iesirii omului din comuniunea cu Dumnezeu, a departarii de Cel Care, prin harul Sau, tinea sufletul si trupul omului intr-o unitate si armonie deplina. Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat si a acceptat moartea, adica aceasta stare nefireasca de despartire a sufletului de trup, tocmai pentru a da ocazie puterii Sale dumnezeiesti de a le uni din nou prin Inviere, spre o unire vesnica si de nedesfacut, dupa cuvintul Sfintului Grigorie de Nyssa.Mintuitorul a biruit moartea prin moartea Sa intru-cit a primit-o de bunavoie, din iubire si din ascultare. Iubirea l-a facut sa moara, iubirea I-a dat biruinta asupra mortii, iubirea a facut din moartea Sa jertfa curata, bine mirositoare adusa pentru intreaga lume, prin care omul a fost readus din nou la bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Sfintul Grigorie de Nazianz explica minunat aceasta taina: «Tatal accepta aceasta Jertfa a Fiului nu pentru ca a cerut-o, nici pentru ca a avut nevoie de ea, ci din iconomie, pentru ca s-a cuvenit ca omul sa fie sfintit de umanitatea lui Dumnezeu, pentru ca s-a cuvenit ca El Insusi sa ne elibereze pe noi cei tinuti cu sila de tiran, si spre Sine sa ne readuca prin Fiul, Cel Ce este Mijlocit si Care a implinit aceasta spre cinstirea Tatalui, Caruia Se arata ascultator in toate... restul sa fie venerat prin tacere... Nimic nu poate egala minunea mintuirii mele: citeva picaturi de singe au rezidit universul intreg...»Invierea este taina lui Dumnezeu care se descopera in si prin credinta. Ea s-a petrecut in istorie, insa a fost si este mai presus de aceasta. Vesnicia s-a aratat pe pamint, in timp si in spatiu, pentru a schimba conditiile ontologice ale existentei umane, aratind ca istoria nu e totul, nu este ultima stare a realitatii, ci viata viitoare este implinirea ei. Adevarul Invierii Mintuitorului s-a impus in istorie cu puterea faptului dumnezeiesc de netagaduit, dar care s-a descoperit si se descopera doar celor credinciosi. Au fost si sint nenumarati rationalisti si pretinsi intelectuali, toti dusmani ai crestinismului, care pina in zilele noastre cauta sa nege realitatea Invierii Domnului, tagaduind adevarul si minunea prezentei lui Dumnezeu in istorie. Numai in urma cu citeva saptamini, s-a facut mare caz prin media despre trei sarcofage descoperite la Ierusalim in urma cu treizeci de ani, dar care abia acum au fost mediatizate printr-un film turnat din interese materiale. Despre unul dintre cele trei sacofage, producatorii americani ai filmului au sustinut ca ar contine osemintele unui oarecare Iisus, ce nu ar fi altul decit intemeietorul religiei crestine. Un astfel de fapt este o tentativa de a ataca fundamentele credintei crestine, fara insa a se fi reusit lucrul acesta. Impotriva acestor atacuri si a altora care vor mai veni, care vor sa denigreze taina credintei crestine, stau marturie Sfintele Evanghelii, ce vorbesc despre mormintul gol si despre aratarile Domnului Cel Inviat.Despre descoperirea mormintului gol avem mai ales doua relatari evanghelice: cea din Marcu 16, 1-8 si cea din Ioan 20, 1-18. Astfel, din prima pericopa evanghelica aflam ca dis-de-dimineata, in Duminica Invierii, femeile mironosite au venit la mormintul lui Iisus, pe care l-au aflat gol, cu piatra, foarte mare, data la o parte. Un inger le-a vestit ca Iisus a inviat. Ele au alergat si au spus acestea ucenicilor. Evanghelia a patra mentioneaza ca prima care a venit la mormint, aflindu-l gol, a fost Maria Magdalena. Si ea a dus vestea ucenicilor. Doi dintre acestia, Petru si Ioan, au venit si ei la mormint, in care au intrat, aflind acolo numai giulgiurile cu care fusese infasurat trupul Domnului si, deoparte, impaturita, mahrama ce fusese pusa pe capul Lui. Dar adevarul ca Hristos a inviat nu este o simpla concluzie a logicii omenesti, pe care femeile mironosite si mai apoi ucenicii, o trag din faptul ca au aflat mormintul gol. Caci, asa cum ne-o si spune Sfintul Matei, iudeii necredinciosi au putut da o alta explicatie mormintului gol, anume ca trupul lui Iisus ar fi fost furat de ucenici. Invierea lui Iisus din morti este o taina dumnezeiasca, iar adevarata explicatie a mormintului gasit gol si a Invierii Mintuitorului este data de ingerul binevestitor.Sfintele Evanghelii nu descriu invierea insasi a lui Iisus. Aceasta se petrecuse deja inainte ca femeile sa vina la mormint. Chiar ostasii, care pazeau mormintul, din porunca sinedristilor, n-au vazut Invierea, ci numai aratarea infricosatoarea a ingerului, care a pravalit piatra de pe mormint (Matei 28, 2-4), cu scopul de a face vadit faptul ca, iata, mormintul era gol. Minunea Invierii lui Hristos tine de taina lui Dumnezeu si ea este relevata prin inger, a fost primita prin credinta si a fost vestita prin propovaduirea Apostolilor.Alaturi de descoperirea mormintului gol si a interpretarii acestuia de catre inger, Sfintele Evanghelii ofera ca temei de neclintit al Invierii Domnului aratarile sale catre diferite persoane sau grupuri de persoane, incepind cu femeile mironosite, cu Sfintul Petru, si pina la Saul din Tars, prigonitorul Bisericii.Sfintele Eanghelii (Matei 28; Marcu 16; Luca 24 si Ioan 20-21), Faptele Apostolilor (1,1-12; 9, 1-7 ) si Epistola I Corinteni a Sfintului Apostol Pavel (15, 3-9) ne vorbesc despre mai multe aratari ale Domnului Celui inviat. Mai intii S-a aratat Mariei Magdalena (Ioan 20, 1, 11-18) si tuturor femeilor mironosite (Matei 28, 1-10); apoi, pe drumul spre Emaus, s-a aratat la doi ucenici, dintre care unul era Cleopa (Luca 24, 13-33); cindva, in aceeasi zi a Invierii, S-a aratat lui Petru (Luca 24, 34; cf. I Corinteni 15, 5); apoi, in seara aceleasi zile, s-a aratat, intr-o casa din Ierusalim, ucenicilor, dintre care insa lipsea Toma (Ioan 20, 19-23); urmatoarea aratare, la opt zile dupa prima, il are ca destinatar special pe Apostolul Toma (Ioan 20, 26-29). La acestea se adauga aratarile: catre sapte dintre ucenici «la Marea Tiberiada» (Ioan 21, 14); apoi Sfintului Iacov cel numit «fratele Domnului» (I Corinteni 15, 7); «celor unsprezece ucenici» in Galileea, pe care i-a trimis la propovaduire (Matei 28, 16-20); «deodata la peste cinci sute de frati» (I Corinteni 15, 6). Domnul se arata iarasi tuturor ucenicilor cu prilejul Inaltarii, la patruzeci de zile de la Inviere (Luca 24, 50-52; Faptele Apostolilor 1, 3-12). In incheierea listei de aratari, Sfintul Apostol Pavel o situeaza pe aceea de care s-a invrednicit el insusi: «Iar la urma tuturor, ca unui nascut inainte de vreme, mi S-a aratat si mie» (I Corinteni 15, 8S). Pentru Sfintul Pavel, legitimarea sa ca apostol o constituie tocmai acea aratare a Domnului Celui inviat, pe drumul Damascului (Faptele Apostolilor 9, 1).Din toate relatarile mentionate, rezulta clar ca oricare dintre aceste intilniri cu Hristos Cel inviat apare ca fiind o experienta decisiva, care schimba total viata beneficiarului ei. Petru, care s-a lepadat de Domnul de trei ori in timpul Patimilor, a devenit «piatra de temelie a Bisericii» (Matei 16, 18). Iacov, care pare a nu fi fost un ucenic al lui Iisus pe parcursul vietii Sale publice, va deveni primul episcop al Bisericii-mame si unul din «stalpii» Bisericii (Galateni 2, 9); Saul, prigonitorul, a devenit Pavel, Apostolul neamurilor, cu cea mai rodnica activitate apostolica (cf. I Corinteni 15, 10).Toti cei care au avut experienta unei aratari a lui Hristos au devenit «martorii» Sai (faptele Apostolilor 1, 22; 2, 32; 3, 15 etc) si urmatorii Sai fideli, pina la moarte.Invierea Mantuitorului este pentru cei credinciosi o realitate noua la care toti sint facuti partasi, toti cei care participa la viata liturgica si sacrementala a Bisericii.Sintem crestini pentru ca Hristos a inviat. Nasterea noastra din nou, din Dumnezeu, prin care am devenit membri ai Bisericii, are o strinsa legatura cu Invierea lui Hristos, «prin invierea lui Iisus Hristos din morti, ne-a nascut din nou» (I Petru 1, 3; cf. 3, 21).Iar nasterea din Dumnezeu este ea insasi o inviere. Invierea noastra in Hristos este - si trebuie sa fie - o realitate profunda a vietii nostre celei noi.Darul vietii lui Hristos Cel inviat il primim prin Taina  Sfintului Botez. Aceasta Sfinta Taina este cu adevarat moarte si inviere in si impreuna cu Hristos.«Oare nu stiti - zice Apostolul - ca toti citi in Hristos Iisus ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am ingropat cu El, in moarte, prin Botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii» (Romani 6, 3-4; Efeseni 2, 5-6; Coloseni 2, 12). Aceasta si explica de ce, in Biserica primelor veacuri, botezul catehumenilor se facea mai ales la sarbatoarea Sfintelor Pasti.In Invierea Mintuitorului sint concentrate si mereu actuale toate evenimentele vietii Sale pamantesti, iar ele devin - prin venirea Sfintului Duh - mereu prezente si actuale si pentru cei ce le amintesc si le sarbatoresc la fiecare Sfinta Liturghie. Prin rindurile liturgice, cugetind la Hristos si intrind in comuniune cu El prin cintari si rugaciuni, devenim conpemporani si calatori cu El pe drumul Sau implinit pe pamint pentru noi, sau, mai bine spus, El se face contemporan si calator cu noi pe acest drum strabatut de El. Aceasta impreuna calatorie a lui Hristos cu noi prin intreg cultul Bisericii este o tainica realitate care aduce in inimile noastre bucuria fiecarui praznic imparatesc si, mai ales, a acestui praznic al praznicelor si sarbatoare a sarbatorilor.Invierea ne-a introdus in comuniunea de iubire a Sfintei Treimi, realitate pe care o traim la fiecare Sfinta Liturghie, gustind anticipat bucuria pascala a veacului ce va fi sa fie. Bucuria aceasta a impartasirii, inca de pe acum, din aceasta taina a impartasirii, inca de pe acum, din aceasta taina a veacului viitor, o gasim in Canonul Pastilor, unde se spune: «Da-ne noua sa ne impartasim cu Tine, mai adevarat, in ziua cea neinserata a Imparatiei Tale».Iubiti credinciosi,«Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul, sa ne bucuram si sa ne veselim intr-insa» (Ps. 117, 24). Este ziua bucuriei noastre, ziua de biruinta a Imparatului a toate, ziua vestitoare a veseliei noastre. Sa o praznuim duhovniceste, nu in necumpatare si in imbuibare. Sa ne indestulam din ospatul Stapinului, sa-I multumim pentru toate cite ne-a dat noua, sa nu-I aducem doar jertfa de lauda a buzelor, ci sa ne aducem ca roade bineplacute pe noi, prin pazirea poruncilor, prin viata sfinta si fara de pacate, prin impartasirea cu Sfintul Trup si Scumpul Sau Singe. „Sa daruim «Chipului» pe «cel dupa Chip» cum ne indeamna Sfintul Grigorie teologul, iar prin vrednicia noastra sa cinstim Prototipul, sa intelegem puterea tainei Intruparii si care este motivul pentru care a murit Hristos... Sa ne modelam dupa chipul Lui si sa devenim dumnezei dupa har, deoarece si Hristos - Dumnezeu S-a facut Om pentru noi. El a luat ce este de mai putin pret ca sa ne dea ceea ce este cel mai de pret. A saracit cu bunavoie, ca sa ne imbogateasca pe noi. S-a coborit la noi, ca sa ne ridice la Sine. A rabdat ispite, ca sa ne invete cum sa le biruim. A fost hulit si batjocorit, ca sa ne umple pe noi de slava. A murit, ca sa ne faca pe noi vii. S-a sculat din mormint, ca sa ne harazeasca noua nemurirea. S-a dat pe Sine ca pret de rascumparare pentru noi, ca sa ne dezlege din legaturile iadului".Acum, cind cintam cintarea pascala de biruinta: «Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcind si celor din morminte viata daruindu-le», sa ne intarim duhovniceste si sa ne aducem aminte de cuvintul Sau dumnezeiesc prin care ne-a imbarbatat zicind: «In lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea». A biruit, intr-adevar si moartea si ne-a facut mostenitori ai vietii celei vesnice.Fie ca lumina Invierii Sale sa se reverse imbelsugat in vietile noastre, sa aduca bucurie in casele si familiile noastre, sa ne intareasca pe toti in credinta, nadejde si iubire sfinta. Reflectind la toate acestea si avindu-va pe fiecare aproape de sufletul meu, va intimpin inca o data cu indatinata salutare pascala: «Hristos a inviat!» si «Sarbatori fericite!»Al vostru al tuturor, de tot binele voitor si pururea rugator catre Hristos, Biruitorul mortii si Domnul vietii,Dr. Laurentiu STREZA,Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului

Istoria Sarbatorii Pastelui Pentru prima data Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastelor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt. Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, majoritatea oamenilor nu mai au in vedere semnificatia acestei sarbatori. In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamintul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamintul cel nou nu mai este un legamint facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamintul cel vechi purta sigiliul singelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu. Cu ocazia iesirii din Egipt, cind au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu singele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. Singele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu. In Noul Testament mielul a fost injunghiat de Mintuitorul Iisus, iar singele lui care a curs pe cruce este singele rascumparator. La Cina cea de taina, in noaptea cind a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toti crestinii sa isi aminteasca de pretul care a fost platit pentru rascumpararea noastra din sclavia pacatului. Pasti, Paste, in ebraica „pesah", latina „Pascha"; este o sarbatoare religioasa, mozaica si crestina, din timpul primaverii; pentru evrei, Pastele este sarbatoarea memoriala a eliberarii lor din robia egipteana, serbata in conditii stricte. Se prepara miel, se consuma azimi (piine nedospita consumata de mozaici la Pasti sau folosita de catolici la impartasanie); piinea dospita nu se consuma in aceasta perioada. Pentru crestini, Pastele este sarbatoarea invierii lui Isus Hristos. In Cina cea de Taina, multi comentatori vad o masa pascala si inceptul Pastelui crestin, iar piinea frinta si vinul turnat simbolizeaza sacrificiul christic al trupului si singelui, ca pret al rascumpararii omenirii. Ziua de Paste se stabileste diferit. Biserica ortodoxa evita sa sarbatoreasca Pastele in aceeasi zi cu Pastele evreilor, in timp ce Biserica Catolica nu tine cont de acest criteriu. Chiar daca exista diferente esentiale intre Pastele iudaic si cel crestin, ambele sarbatori contin ecouri indepartate din cultul arhaic al primaverii.Data sarbatoririi Pastelui Inainte de anul 325 i.H. Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptaminii, chiar si vinerea, simbata si duminica. In acel an, s-a convocat consiliul de la Nicaea de catre imparatul Constantin. A emis legea pascala care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoxul de primavara sau prima zi de primavara. Astfel, Pastele trebuie sarbatorit intr-o duminca intre data de 22 martie si 25 aprilie.Traditii si obiceiuri de Pasti Din Romania pina in Africa sau din Italia pina in Australia, in orice colt al lumii, daca esti crestin, de Paste sarbatoresti, te bucuri, vrei sa fii cu ai tai, cu cei pe care ii iubesti. Copiii sint in al noulea cer pentru ca se innoiesc, pentru ca vor sta cu parintii pina tirziu in biserica, pentru ca imediat dupa Inviere vor ciocni oua rosii si se vor infrupta din cozonaci. Chiar daca, de-a lungul anului, tinerii sint mai putin prezenti la slujbele religioase, de sarbatori si, mai ales de Paste, curtea bisericii devine neincapatoare. Frumosi, imbracati in haine noi, asteaptaa emotionati, cu luminarile in mina, sa vina lumina din Cer. Sarbatoarea sarbatorilor aduce numai bucurie, numai dragoste. Orice sarbatoare, cu atit mai mult una de importanta si amploarea celei pe care o reprezinta Invierea Domnului Isus Christos, este pregatita prin gesturi si etape preliminare, ale caror valente ritual-ceremoniale, dar si psihologice, asigura intrarea intr-un timp al sarbatorii. Caci sarbatoarea este, in primul rind, traita. 

Cu ocazia Sfintei Sarbatori a Invierii Mintuitorului Isus Hristos, din 8 aprilie, doresc sa adresez un mesaj de pace si liniste sufleteasca pentru toti sibienii. Daca moartea pe cruce a lui Isus ne aprinde iubirea pe care a adus-o intre noi, atunci cu siguranta Invierea ne intareste credinta in Cuvintul Sau mintuitor. Sa intimpinam marea sarbatoare pregatiti spiritual pentru a primi cu bucurie aceste daruri de la Tatal ceresc, prin grija Fiului si mijlocirea Duhului Sau Sfint. Sfinta Treime sa ne ajute sa depasim greutatile vietii personale si din societate, in solidaritate si iubire frateasca!Hristos a Inviat! Ion Ariton Prefectul judetului Sibiu In aceste clipe emotionante din viata crestinatatii, prilejuite de bucuria Invierii Domnului si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, avem onoarea si deosebita placere sa va adresam un gind bun si dorim ca aceasta mare Sarbatoare sa va lumineze cararile vietii, sa va aduca pace si liniste sufleteasca, bucurii si impliniri, alaturi de cei dragi si apropiati, iar Domnul nostru Iisus Hristos sa reverse asupra tuturor, cerestile daruri ale iubirii Sale de oameni.Asigurindu-va ca vom fi prezenti la datorie, veghind la linistea si siguranta Dumneavoastra, va rugam sa primiti urarileHristos a Inviat! si Sarbhatori fericite!Comanda Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu In noaptea Marii Treceri (Sfintele Pasti) dinspre Moarte spre Viata, prin Invierea Mintuitorului Isus Hristos, dinspre Intuneric spre Lumina, dinspre pacat spre neprihanire, dinspre neimpacare spre pace si convivialitate, oferim tuturor celor doritori ospitalitatea Muzeului „Astra" pentru participarea la Slujba de Inviere (orele 24.00) la biserica din Bezded, urmata de o primenire generala pe aleile Muzeului, in peisajul de basm, in aerul curat si inmiresmat al Dumbravei, in concertul de pasari care ne confirma, odata in plus, ca acest loc binecuvintat de Dumnezeu este o oaza de cultura, de frumusete, de liniste si de reculegere intru intelegerea mai profunda a rostului nostru in lume, a fiecaruia dintre noi in societate si a intregului popor in noua rostuire a tarii noastre in sanul unei Europe unite si democratice.Veniti si luati lumina in Muzeul atit de drag sufletului vostru!Prof. dr. Corneliu Bucur, Director general