Clientii Altex si BRD au acum la dispozitie doua carduri care le va usura mult cumparaturileIn contextul actual al pietei de consum, Altex Romania, liderul pietei de retail electronice, electrocasnice, IT&C si multimedia din Romania, a dezvoltat proiectul „Pentru ca lucrurile pot fi mai simple!", venind in intampinarea nevoilor clientilor sai prin doua instrumente moderne, sigure si flexibile de plata, atat pentru achizitia produselor, cat si pentru accesarea promotiilor permanente din retelele proprii de magazine: cardurile MasterCard Altex si Media Galaxy, cu optiunea asigurarilor de somaj, deces sau invaliditate. Cele doua carduri sunt emise in parteneriat cu BRD Finance, filiala Groupe Société Générale, specializata in credite de consum, care detine in acest moment expertiza gestionarii celui mai vast portofoliu de carduri de credit. Avantaje Posesorii cardurilor de credit MasterCard Altex si MediaGalaxy pot beneficia de numeroase avantaje financiare si promotii atragatoare in cadrul magazinelor din cele doua retele, cu o foarte buna acoperire in toata tara, un beneficiu special fiind reprezentat de optiunea incheierii unor asigurari de viata facultative atasate cardurilor, astfel incat pe toata durata rambursarii sumelor utilizate, clientii sa se bucure de siguranta acoperirii oricaror riscuri neprevazute precum somaj, deces, invaliditate si incapacitate temporara de munca. Pe langa asigurarea de viata, exista si optiunea atasarii unor pachete de asigurari, foarte apreciate de clienti, atat pentru protectia cardului, a bunurilor achizitionate prin card sau a amandurora. Promotie Cu ocazia lansarii oficiale a celor doua carduri, oferta promotionala „Plata in 3 rate fara costuri", cu DAE 0% pentru orice produs, va fi disponibila tuturor clientilor care semneaza in magazin un contract de card in perioada 26 mai.-30 iunie 2010. Emiterea cardurilor va beneficia de costuri zero in perioada respectiva. Produsul ofera o facilitate suplimentara, permitandu-le clientilor sa achite atat cat doresc din rata lunara. In plus, cardurile au taxa anuala de adminsitrare zero (nici un cost fix). Bineinteles, ambele carduri pot fi folosite si pentru plati on-line pe site-urile care permit tranzactii electronice. Pe langa avantajele speciale la utilizarea in retelele magazinelor Altex si Media Galaxy, cardurile de credit reprezinta o rezerva permanenta de bani de pana la 20.000 de lei, care poate fi utilizata oriunde si oricand, atat pentru achizitia de produse si servicii de la comerciantii acceptanti, cat si pentru retrageri de la bancomatele care afiseazs sigla MasterCard, in Romania si in strainatate. In functie de modalitatea de utilizare a cardului, clientii pot beneficia de rambursarea fara costuri in cadrul perioadei de gratie de pana la 47 de zile sau pot opta pentru rambursarea comoda a sumelor folosite in rate minime lunare, cu toate costurile incluse in rata (incepand de la 22 de lei). Mai mult, nu se percepe niciun cost suplimentar pentru rambursarea anticipata a sumelor utilizate. Cele doua carduri nu genereaza niciun cost daca nu sunt utilizate. De asemenea, pentru utilizarea la plata la achizitia din magazine sau pe internet, nu se percepe nicio taxa. Cu dobanda lunara de numai 1.91%, cardurile de credit Altex si Media Galaxy se numara printre cele mai avantajoase instrumente de plata din piata, emise in parteneriatul dintre un retailer si o companie financiara nebancara. Modalitatea de obtinere a cardurilor de credit este simpla, rapida si comoda, in spiritul sloganului de lansarea a proiectului „Pentru ca lucrurile pot fi mai simple!". Cardurile pot fi emise in orice magazin din retelele Altex si Media Galaxy sau chiar online, pe baza unei documentatii necesare. Clientii primesc un raspuns pe loc la solicitarea de emitere a cardului si pot realiza chiar o prima achizitie din limita acordata pe loc in magazin, imediat dupa semnarea contractului. Ulterior, cardul personalizat si codul PIN sunt trimise clientului intr-un interval de maximum doua saptamani. Pentru detalii si asistenta, clientii beneficiaza de suportul operatorilor de credit din magazine, al Serviciului Clienti Altex sau Media Galaxy (linii telefonice dedicate, disponibile 10.00 - 19.00, de Luni pana Sambata) si al echipei de Customer Care BRD Finance, prin intermediul unei linii telefonice dedicata, disponibila permanent - 021 301.91.40. Sustinere de la BRD Pe langa creditele EUROBRD dedicate sustinerii proiectelor cu componenta de fonduri europene nerambursabile, BRD a adaugat in oferta de creditare destinata IMM-urilor, incepand cu luna aprilie 2010, si credite pentru cofinantarea investitiilor cu sursa nerambursabila acordata de Ministerul Finantelor Publice, sub forma de ajutor de minimis. Valoarea ajutorului de minimis nu va depasi echivalentul in lei a 200.000 euro, pentru IMM-urile care activeaza in orice domeniu de activitate, respectiv 100.000 euro pentru cele din transportul rutier. Acest ajutor se acorda respectand regulamentul Comisiei Europene nr. 1.998/2006 si Hotararea de Guvern nr. 1.164/2007. Aceste produse sunt: Creditul punte, care acopera pana la 100% din valoarea ajutorului de minimis aprobat de MFP. El acopera decalajul survenit intre platile furnizorilor si incasarea ajutorului nerambursabil de la MFP. Se acorda in lei, pe o perioada de maximum 2 ani. Creditul de investitii, care acopera pana la 75% din suma ce reprezinta diferenta dintre valoarea totala a proiectului si valoarea ajutorului de minimis acordat de MFP (fara TVA). Se acorda in lei, pe o perioada de pana la 10 ani. Linia de credit, care asigura finantarea necesarului de trezorerie generat ca urmare a finalizarii proiectului de investitii cu componenta ajutor de minimis. Se acorda in lei, pe o perioada de maximum 12 luni, cu posibilitate de prelungire.
Doi dintre politistii de la rutiera care si-au acuzat superiorii ca le impun norme de amenzi, au fost dati afara din politie. Comisia de disciplina din cadrul Inspectoratului General al Politiei a decis desfacerea contractelor de munca pentru Marius Ciprian Turcu si Horatiu Bota. Acesta din urma, impreuna cu un alt coleg, Flavius Ioan Burlea, au fost trimisi in judecata pentru fals si uz de fals, dupa ce au pacalit un sofer de TIR polonez. Mai exact acestia au intocmit un proces verbal de amenda fals, pe suma de 319 lei, sumna pe care au si primit-o de la polonezul care, ulterior, a alertat Ambasada tarii sale, iar de aici cazul a ajuns la Inspectoratul General al Politiei Romane.
Doua persoane au ajuns duminica seara la spital, dupa ce s-au intoxicat cu gaz. Incidentul s-a petrecut intr-o locuinta de pe Soseaua Alba Iulia. Cele doua victime, sot si sotie, era in vizita la parintii unui dintre ei. La un moment dat barbatul s-a dus sa se odihneasca intr-o camera in care era pornit focul. Se pare ca focul s-a stins, scurgandu-se gazele, barbatului i s-a facut rau, iar sotia i-a sarit in ajutor. Imediat insa, si ea a inceput sa se simta rau, iar parintii au sunat de urgenta la 112. Cei doi au fost preluati de un echipaj SMURD si transportati de urgenta la spital. Barbatul este in coma, iar femeia este in afara oricarui pericol.
Spectacol rar, dar periculos duminica seara, langa Piata Rahovei. „Reprezentatia" a fost data de un tanar de 25 de ani, care, gol pusca, s-a urcat pe acoperisul unui bloc, si a amenintat ca se arunca in gol. Vecinii au chemat imediat politia si pompierii. Acestia din urma au si instalat la baza blocului o saltea pneumatica, in eventualitatea in care tanarul chiar s-ar arunca. Tanarul ignora insa complet zarva din jurul sau, recita versuri din BUG Mafia si Parauitii, si purta o conversatie imaginara cu Che Guevara. Un psiholog din cadrul politiei s-a chinuit mai bine de doua ore pana a reusit sa-l convinga pe tanar sa accepte o patura si tigari, iar apoi, in cele din urma, sa coboare. Tanarul a fost transportat la spital, si supus unei expertize psihiatrice. El risca o amenda de pana la o mie de lei, pentru tulburarea linistii publice.
Radu Micu: - Domnule profesor, publicarea in „Monitorul de Sibiu" din data de 18 mai a primelor 100 de salarii din ULBS a trezit un viu interes si numeroase reactii in randul opiniei publice din Sibiu. Am primit numeroase cereri de a reveni asupra subiectului. Va rugam sa ne spuneti parerea dumneavoastra, ca foarte bun cunoscator al situatiei Universitatii. Corvin Lupu: - Dumneavoastra ati intrat doar in posesia statelor de salarii semnate de Oprean pe luna martie 2010. In Universitate se mai castiga bani si din alte surse. Astfel, conducerea Universitatii si unii apropiati ai ei castiga sume importante de la Institutul „Concept", o capusa ilegala infiintata pentru a derula sume importante din taxele masteranzilor in afara bugetelor de venituri si cheltuieli ale facultatilor. Gestionar al fondurilor derulate ilegal prin „Concept" este prorectorul Duse Dan Maniu. Acest „institut" scolarizeaza si masterate in medicina si administratie publica, unde predau ca specialisti trei ingineri mecanici! Desi Medicina a avut timp de 20 de ani mari probleme financiare, fiind intretinuta de ingineri din banii facultatilor umaniste, taxele de la aceste masterate nu intra in bugetul de venituri si cheltuieli de la Medicina. De asemenea, o parte a conducerii Universitatii, in frunte cu Oprean si Duse, predau ca mari specialisti in administratie publica, domeniu in care nu au nici un fel de calificare profesionala, la Centrul de Perfectionare in Administratia Publica Locala. De acolo castiga sume importante, motiv pentru care au facut tot felul de compromisuri. Decani „docili si vulnerabili" Radu Micu: - Care este sursa fondurilor din care se platesc aceste salarii „nesimtite"? Corvin Lupu: - Universitatea este finantata de minister, anual, pe cap de student. Din sumele provenite de la buget, se aloca jumatate la Inginerie si Medicina, facultati care au, impreuna, aproximativ 3.000 de studenti. Restul Universitatii, partea umanista, cuprinzand aproximativ 25.000 de studenti, primesc cealalta jumatate din finantarea bugetara. Si bursele se dau doar studentilor finantati de la buget. Firesc ar fi ca finantarea sa se repartizeze echitabil fiecarei facultati, in functie de numarul de studenti. A doua sursa de finantare o reprezinta taxele studentilor, majoritatea zdrobitoare fiind umanistii. Inginerii au foarte putine locuri cu taxa, ei rezervandu-si locuri bugetate, obtinute ca urmare a numarului mare de studenti si masteranzi umanisti. S-a facut in asa fel incat sa fie propulsati decani umanisti docili sau fara personalitate, vulnerabili, care sa nu ridice problemele reale ale institutiei si sa accepte toate deciziile fara sa cracneasca. Ei nu sunt capabili sa apere interesele reale ale specializarilor din facultatile lor. Cand ridica unul tonul, cat de putin, este pus sub urmarirea serviciului de informatii condus de colonelul Smaranda si se analizeaza ce trebuie facut: i se mareste salariul ca sa taca, sau este amenintat, ii este amenintata facultatea cu reducerea finantarii, i se da un grant, i se angajeaza un apartinator, este plimbat pe banii Universitatii prin China sau alte tari, este franat la promovare si apoi ajutat sa-si atinga telul etc. Exista forme multiple de cointeresare sau eliminare a oricaror nemultumiti. Se incearca murdarirea unui numar cat mai mare de cadre didactice. Prin aceasta ei sunt atrasi sa sustina conducerea incalificabila a ULBS. Unora li s-a dat voie sa dea doctorate propriilor copii si sotiilor, lucru interzis prin regulament. Dupa ce si-au luat doctoratele sunt promovati in regim de urgenta pana la varf. In patru ani, sotia prorectorului Duse a ajuns, din inginera la Marsa, profesor universitar si director al unui departament cu profil de pedagogie si metodica. Este o jale! Unii decani nici nu stiu ce se intampla in Universitate, par de pe alta lume. Aud din oras ce se intampla in Universitatea ale carei destine ar trebui sa le decida. Frica de rector a multora atinge si ea cote foarte inalte. Totul s-a transformat intr-o mizerie. „Rectorul ia jumatate de miliard" Radu Micu: - Am vazut ca Emanoil Muscalu - prodecan la Facultatea de Stiinte Economice si Ioan Danciu - decanul Facultatii de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului, au unele dintre cele mai mari venituri. Cum se explica acest lucru? Corvin Lupu: - Nu, nu este dl. Muscalu cel cu cel mai mare salariu. Rectorul ia in mana, lunar, aproximativ jumatate de miliard de lei vechi. Ceilalti apartinatori - sotia, cele doua fiice si ginerele - mai incaseaza lunar in jur de 600 de milioane de lei vechi. Duse ia si el pe aproape cat rectorul. Dl. Muscalu a fost director general administrativ foarte multi ani, colaborand cu rectorul Oprean in multe operatiuni importante, inclusiv la licitatii. Oprean il suspecteaza pe Muscalu ca ar fi dat informatii legat de unele abuzuri care s-au comis dupa eliberarea lui din functia de director general, banuind ca acesta este motivul pentru care organele de cercetare nu au deschis urmarirea penala impotriva lui. Dl. Muscalu este singurul fost sef mare din Universitate care nu este urmarit penal. Toti cei care au acces la informatii sunt recompensati bine, nu numai din salarii. Salariile mari sunt date de Oprean, sunt un fel de taxa de auto-protectie. Ani de zile, fondul de premiere de 2% nu a fost distribuit in Universitate. El a fost impartit de cativa oameni. Salariul d-lui Muscalu se bazeaza pe faptul ca are o incadrare foarte aproape de maximum si are un volum mare de ore pontate. Dl. Danciu este decanul sotiei rectorului, care are cunostinta si de nivelul ei intelectual si de numarul de absente de la ore si de felul in care ii sunt configurate veniturile foarte mari. Dar, repet: nu salariile sunt marea problema de moralitate si legalitate in ULBS. Ele sunt doar partea vazuta acuma din iceberg, pentru ca ati intrat in posesia acestui document. Exista cadre didactice care merita sa aiba salarii mari. Unii au contribuit mult la cresterea Universitatii, au infiintat specializari noi, masterate, domenii de doctorat etc. Din pacate, foarte multi dintre acestia au fost marginalizati si nu se regasesc astazi pe aceste liste. In general, cu exceptiile de rigoare, ca sa castigi foarte mult trebuie in primul rand sa-i fii loial dictatorului, sa nu cracnesti, sa nu vezi ce nu trebuie si sa votezi toate mizeriile, dupa cum ti se cere. Marile venituri ale rectorului provin din comisioane. Anual, el distribuie sume uriase pentru investitii, reparatii, dotari, achizitii de tot felul. Un grup de profesori si fosti manageri din Universitate, inclusiv eu, am incercat, fara succes pana in prezent, facand mari eforturi, sa transparentizam Universitatea si sa schimbam modul abuziv de conducere al ei. Vom continua in grup demersurile noastre si vom parcurge tot traseul legal pana la Comisia Europeana si la CEDO. Nu pot sa caracterizez managementul lui Oprean, din punct de vedere moral si legal, pentru ca as fi obligat sa parasesc zona vocabularului academic. Oricum, faptul ca inca se musamalizeaza abuzuri colosale, faptul ca unii magistrati sefi continua sa il ocroteasca si ministerul de resort, ca si alte structuri, ii acopera ilegalitatile, intr-un mod care nu poate avea explicatii in afara coruptiei, este semn al crizei colosale a regimului politic aflat la putere. In opinia mea, Oprean este un simbol national al unor fenomene pe care nu pot sa le calific fara sa fiu din nou dat in judecata, asa ca ma opresc aici. Radu Micu: - Cate norme au profesorii care figureaza pe lista care a parvenit redactiei noastre? Corvin Lupu: - Volumul de activitate este diferit. Unii dintre cei de pe lista au multe norme, altii au mai putine, dar incadrare mai mare. Pe lista sunt si profesori si conferentiari. Acestora din urma li se poate face salar mai mare ca unui profesor, prin incadrare la maximum. Pe lista se gasesc si persoane din magistratura si administratie, a caror bunavointa este cumparata. Surprinzator pentru mine este ca de pe lista lipsesc niste persoane, inclusiv politicieni. Unii dintre cei care au aceste salarii vin la ULBS o data pe saptamana, ceea ce, comparativ cu cei care muncesc permanent, nu prea este in regula. Apoi, dupa cum vedeti, o facultate mereu datoare vanduta, poate da peste 20.000 lei lunar unui decan care preda discipline care nu sunt de specialitate, doar pentru a-i sustine prin votul in Senat abuzurile impotriva contestatorilor rectorului. In spatele acestei liste este si munca multa a unora si foarte multa mizerie a altora. De pe lista, lipsesc multi profesori autentici, care au ridicat ULBS in ultimii 20 de ani si care, in numar mare, fie nu mai sunt in institutie, fie sunt marginalizati pentru ca nu au ingrosat randurile umililor ridicatori de osanale si profitorilor din jurul lui Oprean. Nu le mai dau numele, nici unora, nici altora, pentru ca nu m-au investit in acest sens. Toate aceste „jocuri" de stabilire a veniturilor le face un singur om: atotputernicul Oprean. Este impotriva principiilor autonomiei universitare. Nivelul de incadrare ar trebui stabilit de catedra si facultate. El se simte ca Ceausescu. „Marele" inginer de masini apreciaza nivelul valorii specialistilor in toate domeniile. El este singurul care stie cat merita orice specialist, in orice domeniu, care este nivelul valoric al lucrarilor tuturor. Absolutism total, impotriva principiilor actelor normative din Universitate. Chipul placut si sarmul sunt exclusiv exterioare. Eu am mai spus si cu alt prilej ca membrii clanului Ceausescu, care s-au „desavarsit" ca profitori inca din acele timpuri, au fost si sunt mult mai dezgustatori decat cel in jurul caruia au parvenit. Pana la debutul relatiei lui Mircea Oprean cu Zoia Ceausescu, actualul rector era un ingineras de fabrica, capabil sa faca doar rost de panze de circular. Prezenta lui Oprean in fruntea ULBS, la 20 de ani dupa inlaturarea regimului ceausist, este o evolutie reziduala unica in istoria invatamantului superior romanesc, care va fi consemnata ca atare. Radu Micu: - Va multumesc. Vom reveni in editiile urmatoare cu noi informatii despre lucrurile absolut bizare si anormale care se petrec in cadrul ULBS Taxe majorate In luna martie a acestui an, Senatul ULBS a hotarat majorarea atat a taxelor de admitere cat si a celor de studiu. Toate facultatile din cadrul ULBS practica, la admitere, o taxa de 100 de lei, dar Facultatea de Medicina percepe o taxa de admitere de 200 de lei. Taxele de studiu la ULBS, pentru anul universitar 2010-2011, sunt urmatoarele: Facultatea de Medicina „Victor Papilian" - 4.400 de lei Facultatea de Stiinte Agricole, Industrie Alimentara si Protectia Mediului (SAIAPM) - 2.800 de lei Facultatea de Stiinte Economice - 2.700 de lei Facultatea de Jurnalistica - 2.600 de lei Facultatea de Teologie „Andrei Saguna" - 2.500 de lei Departamentul de Teologie Protestanta - 2.400 de lei Facultatea de Drept „Simion Barnutiu"- 2.300 de lei pe an Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale si Studii Europene - 2.100 de lei Facultatea de Litere si Arte - 2.100 de lei Facultatea de Istorie si Patrimoniu „Nicolae Lupu" - 2.000 de lei Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth"- 1.900 de lei Facultatea de Stiinte - 1.900 de lei Top 101 - 200 venituri lunare ULBS 101. Stanila Adriana 11.439 lei/luna 102. Neagu Ioan 11.438 lei/luna 103. Manitiu Ioan 11.420 lei/luna 104. Serbu Razvan Sorin 11.386 lei/luna 105. Greavu Elena Arina 11.226 lei/luna 106. Zamfir Alexandra Letitia 11.146 lei/luna 107. Lucian Paul 11.124 lei/luna 108. Pascu Rodica Eugenia 11.124 lei/luna 109. Vasiliu Florica Elena 11.113 lei/luna 110. Mihu P. Ioan 11.096 lei/luna 111. Miclea Rodica Ofelia 11.094 lei/luna 112. Tichindelean Marioara 11.072 lei/luna 113. Ciobanu Vasile 11.072 lei/luna 114. Chifar Nicolae 10.992 lei/luna 115. Manolea Daniel 10.943 lei/luna 116. Barsan Ioan 10.895 lei/luna 117. Mitrea Alexandra Nicoleta 10.754 lei/luna 118. Petrescu Valentin Dan 10.741 lei/luna 119. Hageanu Cristina Codruta 10.740 lei/luna 120. Radu Sorin 10.722 lei/luna 121. Miricescu Dan 10.717 lei/luna 122. Florescu Eugenia 10.675 lei/luna 123. Sumedrea Alin Gilbert 10.549 lei/luna 124. Nemes Toderita 10.518 lei/luna 125. Furtuna Remus 10.380 lei/luna 126. Moise Maria Ioana 10.335 lei/luna 127. Vintan Maria 10.326 lei/luna 128. Stretean Adrian Emerich Partenie 10.271 lei/luna 129. Luca Sabin Adrian 10.240 lei/luna 130. Muntean Achim 10.155 lei/luna 131. Barbu Constantin Horia 10.107 lei/luna 132. Chicea Liliana Maria 10.095 lei/luna 133. Hunyadi Ioan Daniel 10.053 lei/luna 134. Brad Remus Ovidiu 9.958 lei/luna 135. Todericiu Ramona 9.896 lei/luna 136. Taran Morosan Adrian 9.884 lei/luna 137. Vintan Lucian Nicolae 9.877 lei/luna 138. Gheorghe Ion 9.867 lei/luna 139. Chiliban C-tin Marius 9.863 lei/luna 140. Vadeanu Florin 9.856 lei/luna 141. Bucsa Corneliu Tiberiu 9.814 lei/luna 142. Sipos Anca Sorina 9.801 lei/luna 143. Sava Dan Serban 9.778 lei/luna 144. Dumitru Mariana Lenuta 9.737 lei/luna 145. Belascu Lucian Aron 9.719 lei/luna 146. Bratian Vasile Radu 9.715 lei/luna 147. Tanase Renate Doina 9.632 lei/luna 148. Motoc Vasile 9.617 lei/luna 149. Caraus Marian 9.560 lei/luna 150. Neag Mihai Marcel 9.559 lei/luna 151. Pereanu Marcel 9.435 lei/luna 152. Falota Horea 9.411 lei/luna 153. Georgescu Cecilia 9.408 lei/luna 154. Glasu Dan 9.385 lei/luna 155. Troanca Dumitru 9.365 lei/luna 156. Micu Mircea Octavian 9.287 lei/luna 157. Barbu Stefan Mircea 9.260 lei/luna 158. Rusu Horatiu Mihai 9.132 lei/luna 159. Mocanu Mihai 9.123 lei/luna 160. Popescu Lizea Milina 9.095 lei/luna 161. Acu Mugur Alexandru 9.094 lei/luna 162. Popa Vasile Mircea 9.076 lei/luna 163. Circa Adrian 9.016 lei/luna 164. Nicu Adriana 8.999 lei/luna 165. Fetche Vasile 8.956 lei/luna 166. Vasiloaica Constantin 8.938 lei/luna 167. Apostu Adriana Camelia 8.818 lei/luna 168. Petria Nicolae 8.809 lei/luna 169. Boncut Mioara P-va 8.801 lei/luna 170. Bologa Octavian C-tin 8.746 lei/luna 171. Serban Remus Ioan 8.711 lei/luna 172. Dan Maria Nicoleta 8.709 lei/luna 173. Stefanescu Dan Paul 8.663 lei/luna 174. Mihalache Cosmin 8.626 lei/luna 175. Olteanu Alexandru Ioan 8.605 lei/luna 176. Iagaru Pompilica 8.595 lei/luna 177. Florea Adrian 8.559 lei/luna 178. Tigu Gabriela 8.539 lei/luna 179. Fratila Marcu 8.504 lei/luna 180. Ilie Constantin Beriliu 8.449 lei/luna 181. Breazu Macarie 8.363 lei/luna 182. Tita Mihaela Adriana 8.362 lei/luna 183. Popa Carmen Marilena 8.309 lei/luna 184. Gheoca Voichita 8.261 lei/luna 185. Stanciu Oana Alexandrina 8.256 lei/luna 186. Telea Dorin 8.250 lei/luna 187. Todericiu Ramona 8.247 lei/luna ( mai primeste 9.896 lei/luna ), total 18.143 lei/luna 188. Dragulescu Constantin 8.179 lei/luna 189. Kiss Lorant 8.159 lei/luna 190. Draghici Olga 8.126 lei/luna 191. Modran Liviu Nicolae 8.119 lei/luna 192. Duse Dan Maniu 7.996 lei/luna ( mai primeste 22.119 lei A 14.928 lei A 13.328 lei ), total 58.371 lei/luna 193. Simtion Daniela Maria 7.933 lei/luna 194. Selejan Ana 7.915 lei/luna 195. Covaci Liliana Doina 7.879 lei/luna 196. Georgescu Cecilia 7.860 lei/luna ( mai primeste 9.408 lei/luna ), total 17.268 lei/luna 197. Ognean Maria Livia 7.842 lei/luna 198. Moisil Ioana 7.827 lei/luna 199. Bucsa Silvia 7.823 lei/luna 200. Chiriac Constantin 7.809 lei/luna Nota: Acestea sunt veniturile aferente lunii martie 2010 Spicuiri din agenda Agenda personala a rectorului Constantin Oprean „tradeaza" carentele educationale ale Universitatii „Lucian Blaga" din Sibiu. In graba, cu un scris totusi lizibil, Constantin Oprean si-a notat, printre altele, ca ULBS duce lipsa de studenti straini. Nu se stie, insa, daca se referea la cei din afara granitelor tarii sau la cei din alte judete ale Romaniei. Redundant, de altfel, Oprean a notat numarul redus de studenti, care duce, evident, la o lipsa. „Numar redus de studenti straini (lipsa)". Culmea, Oprean a mai punctat si finantarea insuficienta din fonduri publice. De asemenea, Oprean a mai scris, intr-un exces de sinceritate, ca ULBS sta prost „Stam prost pe indicatorii de out-put". Mai mult, rectorul unei universitati atat de titrate, a scris „indicatorii out-put", nestiind, probabil, ca varianta corecta este „indicatorii output". Cazan critica ULBS Deputatul PNL, Mircea Cazan este de parere ca salariile cadrelor didactice de la ULBS nu fac decat sa adanceasca discrepanta puternica dintre performante si remuneratii. Universitatea nu se poate lauda cu un renume mondial, nici macar european, pe cand salariile profesorilor sunt uriase, poate chiar mai mari decat cele ale cadrelor din universitati de prestigiu ale lumii. Cazan crede ca nici macar un profesor de la Harvard sau Cambride nu are un salariu cu mult mai mare fata de cel al profesorilor de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. „Eu nu stiu ce este cu salariile acestea atat de mari. Sa fim seriosi, un profesor de la Harvard castiga zece mii de euro pe luna si este universitatea numarul unu. Asta trebuie sa scrieti. Universitatea «Lucian Blaga» nici macar nu figureaza in top 5.000 universitati de prestigiu la nivel mondial", a declarat Mircea Cazan, presedintele PNL Sibiu. Tot acesta a recunoscut si ca, in opinia sa, nivelul invatamantului sibian este mult sub cel international si ca acesta este motivul primordial pentru care fiul sau a ales sa studieze in strainatate si nu in Sibiu. „De ce credeti ca mi-am dat fiul in strainatate? Caliatea invatamantului sibian este proasta, proasta", a conchis Cazan.
Premierul Emil Boc a precizat ca reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor nu va conduce la scaderea salariilor sub 600 de lei lunar. Primul ministru a spus ca nu vor fi afectate de masurile de restringere a cheltuielilor alocatiile pentru copii, indemnizatiile pentru persoanele cu handicap, cele pentru veteranii de razboi si pentru persoanele persecutate politic. „Urmatoarele 6 luni vor fi decisive, iar de succesul aplicarii acestor masuri depinde reluarea cresterii economice si a cresterii salariilor si pensiilor. (...) Reluarea cresterii pensiilor poate avea loc, incepind de anul viitor, daca se reia cresterea economica. Pentru asta, acum, in paralel cu acest program de reducere a cheltuielilor, venim si cu alte masuri, care sa dea mediului economic posibilitatea sa asigure, impreuna cu Guvernul, relansarea cresterii economice in aceasta perioada dificila“, a declarat primul-ministru.
Autoritatile clujene au confiscat, in decurs de numai o saptamina, 56.500 de tigari, in valoare totala de 19.000 de lei. Potrivit purtatoarei de cuvint a Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj, Gina Pop, actiunile de control au fost facute de echipe comune formate din politisti, specialisti ai Agentiei Nationale de Administrare Fiscala – comisari ai Garzii Financiare, precum si inspectori ai Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj. Controalele au fost derulate sub genericul „Stop evaziunii fiscale!“. Intr-unul dintre cazuri a fost depistata o femeie din Gherla care vindea tigari fara timbru provenite din Ucraina. Femeia a fost amendata cu 1.500 de lei si i-au fost confiscate 4.120 de tigari, in valoare de 1.442 de lei. Potrivit reprezentantului IPJ Cluj, actiunile si controalele de acest fel vor continua si in perioada urmatoare.
Aceasta este una dintre deciziile luate de Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Regional (POR), in cadrul intilnirii defasurate in perioada 19-20 mai. In consecinta, beneficiarii nu vor mai trebui sa participe cu cofinantare la cheltuielile eligibile, urmind a asigura numai cheltuielile neeligibile ale proiectului. Decizia a fost luata in contextul procesului de simplificare a accesarii fondurilor structurale si a crizei economico-financiare, explica membrii Comitetului. Tot ca o modalitate de a ajuta microintrepriderile in procesul de accesare a fondurilor europene s-a luat decizia flexibilizarii conditiei de eligibilitate referitoare la profitul din exploatare, prin acceptarea profitului inregistrat in ultimul an drept conditie suficienta. Decizia privind finantarea pentru microintreprinderi va intra in vigoare numai dupa modificarea schemei de ajutor de stat, dupa primirea unui aviz pozitiv de la Consiliul Concurentei, precum si dupa modificarea ordinului de cheltuieli eligibile si a ghidului solicitantului. Aproape 29 de milioane de euro, redistribuiteComitetul de Monitorizare POR a luat in calcul si redistribuirea sumelor disponibile pentru Regiunea Nord-Vest prin domeniul 4.2. „Reabilitarea siturilor poluate si pregatirea pentru noi activitati“, respectiv 28,48 de milioane de euro. Astfel, banii ar putea fi „relocati“ catre axa 4, spre microintreprinderi sau structuri de sprijinire a afacerilor, spre axa 5 sau catre domeniul 3.1. „Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate“. Redistribuirea propriu-zisa se va face insa numai dupa consultarea regiunilor si va privi necesitatile specifice pentru fiecare regiune in parte. In final, propunerea de redistribuire de fonduri va avea nevoie de aprobarea Comisiei Europene pentru a fi implementata. O alta decizie luata de Comitetul de Monitorizare POR in cadrul intilnirii mentionate se refera la includerea in categoria beneficiarilor eligibili pentru DMI 5.3 („Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica“) a asociatiilor profesionale din turism, infiintate in baza Legii 356/2001.
Cei care vor fi in cautare de chilipiruri pe Oser vor trebui mai intii sa plateasca o taxa de intrare Un proiect de hotarire in acest sens se va afla astazi pe masa consilierilor locali, care vor trebui sa aprobe si un nou regulament de functionare a pietei de vechituri a orasului. Prin regulament, se va introduce o taxa de intrare in Oser de 1 leu/zi. Dupa relocarea de pe malul sting al Somesului (linga Podul Colectivistilor) pe strada Bobilna, Oser-ul va intra in administrarea Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP), avind in vedere faptul ca noul teren se afla in administrarea acestei Regii. „Pina in anul 2006, pe amplasamentul situat pe strada Timisului a functionat tirgul de vechituri si tirgul de animale, administrat de SC APO SA. Dupa desfiintarea acestuia, s-a incercat gasirea unui alt teren pentru amenajarea pietei de vechituri, iar solutia provizorie a constituit-o terenul situat in cartierul Someseni, pe malul sting al Somesului, linga Podul Colectivistilor“, se arata in referatul care insoteste proiectul de hotarire. Teren imprejmuit si cu utilitatiTerenul gasit a fost, insa, considerat impropriu, avind in vedere faptul ca suprafata este mult prea mica in comparatie cu numarul mare de persoane care frecventeaza piata. In plus, nu exista utilitati, iar distanta fata de statiile mijloacelor de transport in comun este destul de mare. Noul amplasament al Oserului are o suprafata de 2 hectare, este imprejmuit si nu are in prezent nici un fel de utilizare. Potrivit municipalitatii, lucrarile de amenajare nu necesita costuri foarte mari, acestea urmind sa fie realizate de catre RADP. O data cu mutarea pietei de vechituri, a fost intocmit si un nou regulament de functionare a acesteia. Astfel, a fost stabilita o taxa de 3 lei/zi pentru spatiile destinate vinzarii obiectelor de catre comercianti, dar si o taxa de 1 leu/zi pentru intrarea in incinta pietei de vechituri. Pe perioada de vara, Oserul va functiona in fiecare simbata intre orele 7-18, iar iarna intre orele 8-16. Piata de vechituri va fi racordata la reteaua de apa si va fi dotata cu toalete ecologice, iar depozitarea deseurilor se va face intr-un spatiu special amenajat.
Romanii sint europenii care se bucura de cele mai putine zile libere, arata un clasament realizat de money.ro. Astfel, daca in Spania, prin lege, 17 zile pe an sint sarbatori, in Romania abia in 11 zile oamenii pot sta linistiti acasa. Nemtii sint liberi 14 zile pe an, la fel ca grecii, in timp ce austriecii, italienii, bulgarii si ungurii au cu o zi libera mai putin. Insa, cu toate ca lucram mai multe zile pe an decit alte popoare, nu sintem neaparat si mai harnici, avind in vedere ca ultimele date oficiale claseaza Romania pe penultimul loc in ce priveste productivitatea muncii. Mai trebuie mentionat ca anul acesta, din cele 11 zile libere de care ar trebui sa beneficieze romanii, doar 4 cad in timpul saptaminii, restul toate picind simbata sau duminica. In Romania au fost declarate sarbatori zilele de 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, 1 Mai, prima si a doua zi de Rusalii, 15 august, 1 decembrie – Ziua Nationala a Romaniei si prima si a doua zi de Craciun.
Conducerea Colegiului este nemultumita de faptul ca medicii de familie trebuie sa se limiteze la 20 de consultatii pe zi, iar pentru restul trebuie sa fie taxati pacientii. monitorul a semnalat deja ca medicii clujeni sint deranjati de limitarea numarului de consultatii si considera ca si programarea telefonica a pacientilor creeaza haos in activitatea cabinetelor. De asemenea, Colegiul Medicilor apreciaza ca farmaciile vor intra in faliment daca se va mentine decontarea facturilor pentru retete compensate si gratuite la 210 zile, asa cum apare in contractul-cadru pe 2010. Toate aceste prevederi au facut obiectul nemultumirilor medicilor, ceea ce a dus la atacarea in instanta a ordinului comun al Ministerului Sanatatii si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate pe 2010. „In opinia noastra, cele doua ordine au fost nelegal elaborate si adoptate. Date fiind prevederile legale, Ministerul Sanatatii si CNAS trebuiau ca in procesul de elaborare a actelor normative sa initieze si sa desfasoare consultari cu partenerii sociali, iar forma finala rezultata in urma negocierilor sa fie avizata de Consiliul de Administratie al CNAS“, se arata intr-un comunicat de presa al Colegiului Medicilor. Medicii cer revocarea in regim de urgenta a celor doua ordine si elaborarea unora noi, cu respectarea prevederilor legale. Daca se va da cistig de cauza Colegiului, contractul-cadru va reveni la forma initiala. In fiecare an, medicii si farmacistii incheie un contract-cadru cu CNAS pe baza caruia pot acorda servicii medicale, respectiv retete compensate si gratuite. Forma contractului se schimba aproape in fiecare an.
Bebelusii din judetul Cluj sint expusi riscului de a face tuberculoza in orice moment, din cauza lipsei vaccinuluiDe la 1 iunie, maternitatile din Cluj ramin din nou fara vaccinul pentru prevenirea tuberculozei, deoarece dozele donate de Ungaria expira la 31 mai. Bebelusii care se nasc in iunie vor fi vaccinati cel mai devreme in iulie, cind sosesc dozele din import. Ministerul Sanatatii a supus dezbaterii publice Hotarirea de Guvern privind achizitionarea de vaccin impotriva tuberculozei prin Fondul Natiunilor Unite pentru Copii. Inca 3 zile mai sint asteptate eventuale propuneri si observatii referitoare la Hotarirea de Guvern, iar la 4-5 saptamini de la publicarea in Monitorul Oficial, Ministerul Sanatatii va putea finaliza achizitia dozelor de vaccin. Costurile estimate pentru cele un milion de doze se ridica la aproape 82.000 de dolari si vor acoperi necesarul pentru intreg anul 2010. Trebuie mentionat ca in lume exista doar patru producatori agreati de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Din februarie nu mai sint vaccinuriInca din luna februarie, maternitatile din Cluj au ramas fara vaccin impotriva TBC, bebelusii fiind supusi riscului de a face aceasta boala in cazul contactului cu o persoana bolnava de tuberculoza. In urma cu aproximativ 2 saptamini, Directia de Sanatate Publica Cluj a primit din Ungaria, sub forma de donatie, un lot de vaccinuri. Acestea expira, insa, la 31 mai, iar apoi imunizarea va ramine din nou in stand-by pina la sosirea dozelor din import. Conform reprezentantilor Ministerului, vaccinarea impotriva TBC „este doar una din imunizarile cuprinse in Programul National de Imunizare si se realizeaza in primele 24 de ore de la nastere a copiilor, in maternitati, asigurind prevenirea formelor invazive, hematogene de tuberculoza la copii, si contribuie totodata la diminuarea incidentei bolii in populatia generala“. De asemenea, conducerea Ministerului recunoaste ca exista oricind riscul de declansare a unor cazuri de imbolnavire in rindul copiilor nevaccinati. Iar in acest an, nou-nascutii nu au fost vaccinati aproape 3 luni, pina cind a fost primita donatia din Ungaria. Din februarie, vaccinul nu se mai face in taraPina in acest an, vaccinul era produs la Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Microbiologie si Imunologie „Cantacuzino“ din Bucuresti. In luna februarie, insa, institutul a ramas fara licenta, dupa ce Agentia Nationala a Medicamentului a descoperit deficiente la linia de productie. Ulterior, Ministerul Sanatatii a alocat 1 milion lei pentru modernizarea liniei, insa lucrarile nu sint finalizate, fiind aprobata doar reluarea productiei pentru vaccinul de gripa sezoniera. Vaccinarea impotriva TBC este asigurata anual, gratuit, in cadrul Programului National de Imunizare, din care fac parte mai multe tipuri de vaccinuri.
Intre 21 mai si 20 iunie se desfasoara cea de-a doua editie a campaniei umanitare „Copii pentru Copii“, in cadrul careia cei mici sint invitati sa doneze orfelinatelor pantofii pe care nu ii mai folosesc. Campania se va desfasura in toate magazinele ECCO din tara – Bucuresti, Timisoara, Constanta, Iasi si Cluj. Pentru fiecare pereche de incaltaminte daruita, donatorul va beneficia de o reducere la orice articol de incaltaminte ECCO din colectia de copii. Pantofii strinsi vor fi mai intii supusi unui proces de igienizare si reconditionare, iar apoi oferiti catre mai multe orfelinate din tara, numarul acestora fiind stabilit in functie de cantitatea de pantofi donati. „Copii pentru Copii“ este un proiect pe care ECCO l-a demarat in mai multe tari din Europa in urma cu 5 ani. In Romania, acesta s-a dovedit a fi un real succes inca de la prima editie, peste 200 de copii din orfelinatele din Bucuresti si Cluj putind fi ajutati anul trecut cu perechile de pantofi astfel donate.
Biblioteca Centrala Universitara „Lucian Blaga“ Cluj organizeaza in perioada 25-27 mai o expozitie de carte straina cu vinzare, care pune in valoare in primul rind lucrari din domeniul stiintelor economice, stiinte sociale, psihologie, literatura, filosofie si stiinte exacte. Evenimentul constituie o buna oportunitate pentru obtinerea de informatie stiintifica proaspata si de inalt nivel, precum si posibilitatea completarii bibliotecilor personale cu lucrari de specialitate care acopera toate domeniile cunoasterii umane. In timpul expozitiei vor fi oferite preturi promotionale la diverse volume. A. V.
In acest weekend (23-24 mai), Teatrul Maghiar de Stat Cluj a jucat in Polonia spectacolul „Nascut pentru niciodata“, de Andras Visky. Productia montata de Gabor Tompa a putut fi vizionata in 23 mai la Torun, in cadrul prestigiosului Festival International de Teatru Kontakt, iar ieri, 24 mai, la Katowice, la Teatrul „Stanislaw Wyspianski“ din Silezia. Festivalul International de Teatru Kontakt, organizat inca din 1991 de Teatrul „Wilam Horzyca“ din Torun, a fost primul festival international de teatru din tarile Europei Centrale si de Est de dupa schimbarea regimului, in cadrul caruia intra in contact cele mai bune teatre din Est si Vest. La Festivalul Kontakt participa an de an aproximativ 100 de critici, regizori si oameni de teatru, directori de festival si jurnalisti din intreaga lume. Festivalul are caracter de competitie, juriul adjudecind premii pentru cele mai bune trei spectacole. A. V.
In perioada 26-27 mai 2010, la Scoala cu Clasele I-VIII „Constantin Brincusi“ din Cluj-Napoca are loc prima reuniune de proiect din cadrul Parteneriatului Multilateral Comenius „Fun & Maths“, parteneriat ce se deruleaza in perioada 2009-2011. Proiectul „Fun & Maths“ ofera cadrelor didactice implicate din scolile partenere din Italia, Spania, Turcia, Polonia si Romania – prin Scoala „Constantin Brincusi“ din Cluj-Napoca – opotunitatea sa creeze premisele invatarii Matematicii de baza prin metode noi, moderne, atractive, care sa dezvolte gindirea logica si, mai ales, sa aiba mare aplicabilitate practica. A. V.
La sfirsitul saptaminii trecute, la sediul Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj a avut loc o intilnire intre conducerea institutiei si reprezentanti ai unitatilor financiar-bancare, pentru sporirea masurilor de siguranta in banci. Discutiile au fost conduse de adjunctul sefului inspectoratului, fiind analizate deficientele constatate la sistemele de paza si securitate, pentru identificarea unor solutii care sa conduca la cresterea nivelului de protectie a personalului operator si a valorilor manipulate, depozitate ori transportate. La intilnire au participat 30 de directori ai institutiilor financiar-bancare reprezentate in judetul Cluj. A. D.
Opera Romana din Cluj-Napoca implineste astazi 90 de ani de la inaugurare. Astfel, pe 25 mai 1920, era prezentat publicului spectacolul de gala cu „Aida“ de Giuseppe Verdi, realizat in viziunea regizorala a directorului Constantin Pavel. La pupitrul dirijoral al orchestrei Operei s-a aflat Alfred Novak, iar sala mare a Operei a fost plina pina la refuz. Proiectul infiintarii Operei Romane a prins contur in primavara anului 1919, din initiativa compozitorului Tiberiu Brediceanu, iar primul director al Operei Romane din Cluj a fost tenorul Constantin Pavel. Acum, potrivit directorului actual al Operei Romane, Rares Trifan, institutia a beneficiat de investitii majore, in special in ultimii 3 ani, printre care achizitii de instrumente muzicale si accesorii in valoare totala de 532.210 lei. Si pentru urmatoarea perioada a anului 2010 au fost aprobate achizitii avind acelasi scop, in valoare de 250.000 de lei, fiind de asemenea obtinute fonduri si pentru lucrari de reparatii, in valoare totala de 1,5 milioane de lei. A. D.
PDL Cluj isi arata indignarea fata de criticile din ultima vreme aduse de PNL si PSD referitor la masurile Guvernului de redresare a economiei Romaniei. De asemenea, PDL Cluj considera ca „cele doua partide sint raspunzatoare pentru situatia actuala a tarii noastre si au contribuit in mod direct la dezechilibrele financiar-economice prin cheltuirea iresponsabila a banului public si alocarea discretionara a fondurilor bugetare“. In opinia conducerii PDL Cluj, membrii PNL si PSD ar trebui sa vina cu propuneri reale pentru redresarea situatiei economice si sa renunte la „asa-zisele miscari sindicale, in fapt mitinguri de partid“ care adincesc tara in criza. PDL Cluj mai precizeaza ca este solidar cu masurile anuntate de actualul Guvern, deoarece sint menite sa relanseze economia, sa sustina dezvoltarea si cresterea mediului de afaceri. M. O.
Apa de la izvorul Sfintul Ion, din Padurea Faget, nu este potabila, au atras atentia reprezentantii Primariei Cluj-Napoca. „In urma verificarilor realizate de catre Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Cluj – Compartimentul Siguranta Alimentelor s-a constatat ca apa de la izvorul Sfintul Ion- Padurea Faget, din care consuma foarte multi cetateni ai municipiului, nu indeplineste criteriile de potabilitate prevazute de legislatia in vigoare. In conformitate cu Buletinul de analize nr. 3290/17.05.2010 emis de Laboratorul Sanitar Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor Cluj, rezultatul microbiologic al apei este neconform, in ceea ce priveste E. Coli si prezenta de Streptococi fecali“, se arata intr-un comunicat semnat de Biroul de Presa al Primariei clujene. Prin urmare, consumul de la aceasta sursa de apa este interzis pina la remedierea neconformitatii microbiologice. Primaria Cluj-Napoca a mai anuntat ca va amplasa la izvor un indicator de avertizare cu privire la pericolul pe care consumul de apa de la aceasta sursa il reprezinta pentru sanatatea publica. M. O.
Consiliul Judetean intentioneaza sa incheie un protocol de colaborare cu Asociatia Mediatorilor UltraSilvam pentru infiintarea si organizarea Centrului de Mediere Comunitara Cluj. Acest centru isi propune sa descongestioneze instantele de judecata de mare parte din cazurile generate de conflicte aflate in raza de acoperire a unor domenii precum dreptul familiei, comercial, civil sau penal si de a contribui, prin solutionarea amiabila a acestor conflicte, la consolidarea unui climat de armonie sociala si incredere in institutiile publice locale si regionale. Concret, Centrul de Mediere Comunitara Cluj va oferi un cadru propice pentru rezolvarea conflictelor de natura comunitara si degrevarea institutiilor publice cu atributii in domeniul politicilor comunitare, ordinii publice si justitiei de acele cazuri care pot fi mult mai eficient solutionate prin metoda medierii. Asociatia Mediatorilor UltraSilvam, care va colabora cu Consiliul Judetean pentru punerea in practica a acestui proiect, este o organizatie profesionala de mediatori dedicata promovarii si consolidarii utilizarii modalitatilor amiabile de solutionare a conflictelor ca alternativa la modalitatea traditionala, prin sistemul judiciar. M. O.
Filmul "Caravana cinematografica", o comedie neagra cu subiect taranesc, va fi lansat la Cluj in cadrul TIFF in 29 mai, de la ora 18, la Cinema Republica„Caravana Cinematografica“, „Metropolis“ si „Pantofiorii Rosii“ sint doar citeva dintre proiectiile speciale care vor fi prezentate in acest an la TIFF. Startul evenimentelor de senzatie este dat simbata, 29 mai, prin proiectia de gala a filmului „Caravana Cinematografica“, in regia lui Titus Muntean. Filmul va fi proiectat la Cinema Republica, la ora 18, in prezenta regizorului Titus Muntean, a actorilor Dorian Boguta si Iulia Luminare si a echipei. Apoi, de la ora 20, Republica devine gazda unui alt eveniment extraordinar: filmul mut „Metropolis“ (R. Fritz Lang), ce va rula in varianta sa restaurata si completa, cu un soundtrack live, compus special pentru versiunea integrala a filmului de muzicianul si artistul media Antonio Bras. Si 30 mai se anunta a fi o zi plina pentru cinefili. Astfel, de la ora 17, la Cinema Republica va avea loc prezentarea documentarului „Dansul“, de Frederick Wiseman, iar de la ora 21.30, publicul este asteptat la locatia open-air Cinema Echinox, pentru a viziona un film care a influentat generatii de cineasti, artisti si balerine, „Pantofiorii rosii“, in regia lui Michael Powell si a lui Emeric Pressburger. Dracula vine la TIFFUn eveniment de exceptie va avea loc duminica, 30 mai, de la ora 21.30, la Castelul Bánffy de la Bontida, unde publicul se va putea bucura de coloana sonora compusa de chitaristul Gary Lucas pentru varianta mai putin cunoscuta a filmului “Dracula” (R. George Melford, 1931), iar miercuri, 2 iunie, de la ora 18.30, la Opera Nationala Romana va avea loc proiectia-eveniment a filmului cult “Dracula”, de data aceasta in regia lui Tod Browning, cu un acompaniament live al cvartetului Arcadia. Cea mai noua locatie open-air de la TIFF 2010, Ursus Open-Air din Piata Unirii, va fi si ea gazda unei proiectii eveniment aniversare: vineri, 4 iunie, de la ora 21.45, publicul va celebra 25 de ani de la lansarea filmului “Declaratie de dragoste”, de Nicolae Corjos, un love story de neuitat ce ii are ca protagonisti pe Adrian Paduraru si Teodora Mares. Ion Caramitru si Tamara Buciuceanu - Botez fac doua roluri de neuitat in ipostaza faimosilor profesori Socrate, respectiv Isoscel, iar publicul ii va putea intilni la Cluj pe cei doi mari actori romani, in seara acestei vizionari. Biletele, puse deja in vinzareBiletele pentru cea de-a noua editie a festivalului au fost puse in vinzare incepind de ieri la Cinema Republica, Cinema Arta, Cinema Victoria si Cinema City din Cluj. In acest an, organizatorii si-au propus sa incurajeze achizitionarea biletelor cu anticipatie. Astfel, cei care vor cumpara bilete cu minim o zi inaintea proiectiei vor plati 8 lei, iar elevii, studentii si pensionarii vor putea cumpara biletele cu 6 lei. Biletul cumparat in ziua proiectiei beneficiaza de un pret unic pentru toate categoriile de spectatori: 10 lei. Tot de ieri au fost puse la dispozitia cinefililor 60 de Carduri TIFF in valoare de 200 de lei, care garanteaza accesul la 35 de filme, la alegere. Programul complet al filmelor este disponibil pe site-ul festivalului www.tiff.ro, la sectiunea „Program“.
Peste 100 de jucatori, fete si baieti, din peste 20 de orase, s-au intrecut la 5 categorii de virsta (10, 12, 14, 16 si 18 ani) la prima editie a turneului Banca Transilvania Tennis Cup de la Winners Tennis Club. La 10 ani fete, Kiraly Iris Robeta de la CSM Zalau a invins-o in finala pe Ciorcila Carla de la Winners Tennis Club Cluj, cu scorul de 4-6, 7-6, 6-0.La 10 ani baieti, a cistigat Liahovici Gabriel de la CS Club Baia Mare, care l-a invins pe Capilna Dan Eduard de la TC Sun Alba-Iulia, cu scorul de 6-3, 1-6, 6-4. La 12 ani fete, locul I a fost cistigat de Cucerzan Adelina de la Dafora Medias. Aceasta s-a impus cu scorul de 6-2, 4-6, 6-3 in fata lui Rusu Anca de la CT Baia Mare. Proba de dublu fete 12 ani a fost cistigata de perechea Miriam Bulgaru, TC Sun Alba Iulia / Anca Rusu, TC Baia Mare, la baieti locului I a fost cistigat de echipa Martin/Taica de la Winners Tennis Club. In ziua de 19 mai, profitind de o „fereastra fara ploaie“, s-au disputat meciurile finale pentru locurile I si II la 12 și 16 ani baieti.Finala la 12 ani baieti s-a jucat intre doi jucatori de la Winners Tennis Club Cluj. Razvan Martin a reușit sa-l invinga in doua seturi, 6-3, 6-2, pe Radu Țaica. Locul III la 12 ani a fost ocupat de Ioan Dan Abrudan de la TC Cluj. Clasamentul la 14 ani fete a fost urmatorul: Locul I – Baican Miruna, Winners Tennis Club Cluj, a invins-o in finala pe Melissa Padureanu de la Tennis Club Siderurgica Hunedoara cu scorul 6-2, 6-2, locul III – Mara Patricia Pop de la Armatura Zalau. La 14 ani baieti, podiumul a fost ocupat de Dragos Madaras, de la Sport Club Municipal Deva – locul I; Botezan George, CS Universitar Tirgu-Mures – locul II, clujeanul Alex Muresan de la TC Cluj – locul III. La 16 ani fete, Ilka Csoregi de la Winners Tennis Club Cluj a obtinut locul I, locul II revenindu-i Patriciei Lancranjan de la CS Dimano Brasov. Locul III a fost ocupat de Bianca Biltag de la Tennis Club Siderurgica Hunedoara. Dupa un meci foarte disputat si un tenis de foarte buna calitate, transmis in direct de postul local de televiziune NCN, Patrick Ciorcila de la Winners Tennis Club Cluj a reușit sa se impuna cu scorul de 6-3, 7-5 in fata lui Andras Szekely, legitimat la TC Cluj-Napoca. Locul III i-a revenit lui Ionut Urda de la Vointa Oradea. Proba de dublu rezervata fetelor de 16 ani a fost cistigata de perechea Biltag/Padurean de la Siderurgica Hunedoara, iar finalistii de la simplu baieti 16 ani, Ciorcila/Szekely, s-au impus si la proba de dublu 16 ani.Sesiunile la simplu s-au incheiat cu finala categoriei 18 ani baieti, cistigata de Balin Alexandru de la CS Dafora Medias, cu scorul de 6-3, 6-2, in fata lui Liu Xingshi de la CS Alpa Deva. Turneul desfasurat in aceste zile la Winners Tennis Club din Cluj-Napoca a reprezentat un real succes si o premiera in acelasi timp: Banca Transilvania Tennis Cup se numara, din acest an, printre sub-brandurile Bancii Transilvania, alaturi de BT Golf Cup, Crosul BT, BT Café, Academia BT, Clubul Intreprinzatorului Roman si Clujul Are Suflet. Turneul a inceput in data de 15 mai.
Desi Silvasan si-a demonstrat stofa de sniper si Dykes a dat impresia ca vrea sa rupa cosul cu slam-uri „marca inregistrata“, punctele s-au inmultit ca prin farmec in contul echipei lui Faur, Bercean si Santa, acestia distantindu-se la 29-40. In repriza a doua, Tenter a trimis in teren un cinci format exclusiv din straini, iar Perovic, antrenorul juniorilor, a protestat. Problema s-a lamurit insa repede... Medvedj este romano-maghiar. Nemultumiti de prestatia elevilor, Tenter, Perovic si Pintea au intrat la joc si au convins publicul ca ei ar fi cele mai bune transferuri pentru „U“ in aceasta vara. Simtindu-si locul amenintat, Medvedj s-a reprofilat repede, s-a imbracat cu sacoul lui Tenter si si-a imitat perfect antrenorul, demonstrind ca poate avea un viitor stralucit in stand-up comedy. In pauza dintre reprize au avut locul concursurile de aruncari de 3 puncte si de slam dunk-uri. In spatele semicercului a fost o lupta strinsa intre capitanii celor doua echipe, Mihai Silvasan, cu 12 puncte, impunindu-se la limita in fata lui Sabin Faur (11). Adevaratul show a fost la slam-uri. Rob Thomson a surprins printr-un dunk la bustul gol, iar Lapuste a replicat dindu-si jos pantalonii inainte sa-si inceapa executia. Medvedj a vrut sa-si bata colegii la capitolul originalitate: sirbul s-a descaltat, prima data de un adidas, apoi a ramas doar in sosete, si a incercat sa inscrie de la mijlocul terenului, dar mingea a refuzat sa intre in ate. La final, spectatorii au fost invitati pe teren pentru o sedinta foto cu favoritii lor. „Culoarea medaliilor nu este cea pe care ne-am dorit-o, este insa culoarea sudorii si muncii acestor baieti extraordinari. Citeodata am reusit sa fim cei mai buni, citeodata nu, dar in fiecare moment am fost mindru de echipa mea“, a spus Tenter. Atit seniorii, cit si juniorii lui „U“ Mobitelco au fost medaliati cu argint in acest sezon.
Jucatoarea romanca de tenis Alexandra Cadantu a cistigat turneul BCR Futures Romania – Trofeul „Pescariu Sports & SPA“, cu premii de 10.000 de dolari, jucat la Bucuresti, primul din circuitul international feminin al Romaniei pe 2010. In finala, Cadantu (N. 6) a invins-o pe Diana Enache in doua seturi, cu 6-2, 6-4. In semifinale, Cadantu a trecut de Laura-Ioana Andrei, cu 6-0, 6-0, iar Diana Enache de Cristina-Andreea Mitu, cu 6-1, 7-5. La dublu, victoria a revenit perechii Laura-Ioana Andrei/Madalina Gojnea, in fata cuplului Diana Enache/Cristina-Andreea Mitu, cu 6-4, 3-6, 10-7. Etapa a doua a circuitului feminin are loc la Craiova, in perioada 24-30 mai. Agerpres
Tinara alpinista Crina Coco Popescu, in virsta de doar 15 ani, a reusit sa escaladeze virful Pico de Orizba din Mexic, anunta Clubul Montan „Altitudine“ din Risnov. Pico de Orizaba (5.636 m) este cel mai inalt vulcan al Americii de Nord, dar si cel de-al saselea vulcan pe care Crina il escaladeaza in cadrul circuitului „Volcanic Seven Summits“. Crina Popescu este cea mai tinara alpinista din lume care a urcat pe cei mai inalti vulcani de pe mapamond. La sfirsitul lui 2010, romanca si-a programat escaladarea masivului Sidley din Antarctica – ultimul din circuitul „Volcanic Seven Summits“ – ascensiune ce ar transforma-o in prima alpinista din lume care incheie acest circuit de anvergura. In luna ianuarie a acestui an, Crina Coco Popescu a escaladat cel mai inalt virf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4.884 m), devenind astfel cea mai tinara alpinista din lume care a urcat acest munte. In cadrul aceleiasi expeditii, Crina a reusit ascensiunea virfului Giluwe (4.368 m) din Papua Noua Guinee, cel mai inalt vulcan din Oceania. Agerpres
Un proiect de hotarire privind indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv va fi votat in sedinta extraordinara de astazi a Consiliului Local. Terenul destinat noii piete este situat in cartierul Grigorescu, pe strada Miraslau colt cu strada Paul Ioan, si nu este ocupat de nici o constructie, cu exceptia unor chioscuri pentru comercializarea produselor alimentare si nealimentare, care vor exista si in perimetrul viitoarei hale agroalimentare. „In prezent, piata din cartierul Grigorescu isi desfasoara activitatea intr-un spatiu impropriu, pe niste mese improvizate amplasate pe aleile din jurul blocurilor de locuinte, nerespectind standardele europene“, se motiveaza in referatul anexat proiectului de hotarire de Consiliu Local. Terenul pe care se va ridica hala agroalimentara are o suprafata de 2.100 de metri patrati, iar noua constructie va ocupa o suprafata de 492 de metri patrati, avind un singur nivel – parter. In plus, un numar de 20 de chioscuri vor fi amplasate pe latura vestica a halei, pe doua rinduri, fata in fata. Hala va fi prevazuta cu spatiu pentru legume-fructe, spatiu comercial pentru produse lactate, spatii pentru comercializarea de panificatie, carne si oua, grupuri sanitare, spalator, magazine si spatii administrative. Conform devizului intocmit de societatea 4 Invest, investitia va costa peste 1,5 milioane de lei, dintre care constructia si montajul vor ajunge la 1.285.000 de lei. Finantarea investitiei va fi asigurata din fonduri de la bugetul local, iar termenul propus pentru realizarea acesteia este de 6 luni.
O data cu realizarea pistei de 3.500 de metri, pe Aeroportul Cluj vor putea ateriza si avioanele de mari dimensiuni, cunoscute sub numele "Jumbo"Desi un studiu de fezabilitate privind noua pista de decolare-aterizare in lungime de 3.500 de metri a mai fost aprobat de forul judetean in urma cu 2 ani, documentatia a fost revizuita, fiind aduse imbunatatiri, prin includerea in proiect a unor noi obiective: cai de rulare, bretele, platforme si balizajul aferent. Potrivit proiectului, se doreste executarea unei noi piste de decolare-aterizare de 3.500 de metri, racordata la pista existenta, care sa permita operarea cu aeronave de capacitate mare, atit din punctul de vedere al portantei, cit si al lungimii de operare, dar si imbunatatirea accesului populatiei si al agentilor economici la transportul aerian. Pista va fi realizata pina in 2014Noua pista a Aeroportului International Cluj-Napoca va avea o lungime totala de 3.540 de metri si o latime de 45 de metri, iar durata de realizare a investitiei se va intinde pe perioada anilor 2010-2014, in functie de finalizarea lucrarilor de deviere a cursului riului Somes. Dupa aprobarea noului studiu de fezabilitate in plenul Consiliului Judetean, conducerea institutiei ia in calcul si organizarea licitatiei pentru executia pistei la finalul acestei veri, avind in vedere faptul ca investitia se va realiza pe etape, iar o parte a terenului apartine judetului. La ora actuala, se lucreaza la partea de exproprieri in vederea realizarii noii piste de 3.500 de metri patrati, o licitatie in acest sens fiind cistigata de firma Geo Earth. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean, Alin Tise, „undeva in luna iulie, dupa expirarea celor 5 luni pentru intocmirea documentatiilor pentru partea de exproprieri si in baza evaluarii terenului, urmeaza sa incepem procedurile pentru plata proprietarilor de terenuri“. Valoarea totala a investitiei va depasi 122 de milioane de euro, urmind ca finantarea sa se asigure atit din fonduri proprii, cit si din credite bancare, fonduri externe nerambursabile sau alocatii bugetare. Cel mai probabil, principala modalitate de finantare a pistei va fi un credit-furnizor pe un termen de cel putin 10 ani. 845.000 de euro pentru balizajUn alt studiu de fezabilitate ce vizeaza investitii la aeroport, si anume reconfigurarea balizajului, va ajunge in mapele alesilor judeteni. Reconfigurarea balizajului existent este necesara in vederea imbunatatirii procedurilor de decolare-aterizare, a operarii in conditii de vizibilitate redusa si pe timp de noapte si pentru cresterea sigurantei traficului aerian pe Aeroportul International Cluj-Napoca. Valoarea totala a investitiei se ridica la 845.470 de euro.
Peste 500 de absolventi ai Liceului de Coregrafie si Arta Dramatica "Octavian Stroia" s-au intilnit vineri pentru a sarbatori 60 de ani de la infiintarea scoliiSute de oameni, si mai tineri, si mai in virsta, s-au adunat vineri pentru a sarbatori 60 de ani de invatamint coregrafic clujean. O mare de oameni, de toate virstele, adunati intr-o imensa sala de dans si uitati in imbratisari pentru multe minute. Lacrimile ce le curg pe obraji sint desprinse din acelasi tablou in care parca timpul a incremenit. E bucurie, e tristete si multe amintiri care se revarsa peste ei – o atmosfera care impresioneaza putinii spectatori, care deodata se simt intrusi in aceasta lume inchisa a artistilor. Un gind rusinos de incalcare a intimitatii ma trezeste din visare si ma retrag intr-un coltisor de unde sa pot observa acest impresionant spectacol. Un zumzet se asterne peste uriasa sala si fostii dansatori de succes ai Clujului incep a-si depana amintirile dintr-o suflare incercind sa-si cuprinda intreaga viata in citeva fraze. Prin incapere rasuna un „Vai, nu cred, tu esti? Nu te-am recunoscut“ si un val de lacrimi izbucneste incercind sa potoleasca emotia coplesitoare a revederii. Nici sunetul unui clopotel pe care il zgiltiie disperat directorul liceului de coregrafie nu poate potoli bucuria revederii dupa atitia ani. „In viata mea n-am intilnit atita indisciplina in aceasta scoala“, glumeste directorul si incepe sa strige catalogul promotiilor. Se face loc in mijlocul salii, iar promotiile sint chemate pe rind, sa se prezinte. Doamne mai in etate, dar care nu-si tradeaza virsta, vin in mijloc si se prezinta, executind figuri gratioase de balerine. Apoi, ca intr-un film dat cu „repezitorul“ se perinda toate generatiile de balerini pe care le-a dat scoala clujeana. „Au venit foarte multi absolventi azi, sint multi care vin din strainatate special pentru acest eveniment. A fost nevoie de multa munca pentru a reusi sa-i adunam si sintem foarte bucurosi ca am putut face acest lucru. Totul a iesit exact cum ne-am dorit – o reintilnire emotionanta dupa zeci de ani“, a spus pentru monitorul Corina Tudor Marc, profesoara la Liceul de Coregrafie si Arta Dramatica „Octavian Stroia“. O profesoara, printre intemeietorii scolii de dansMaria Traila, profesoara la scoala de dans inca de la inceput, povesteste cu drag despre aceasta experientaCea mai virstnica profesoara, cea care i-a pregatit pe aproape toti elevii Liceului de Coregrafie si Arta Dramatica „Octavian Stroia“, este aplaudata de cei prezenti. „Este un moment extrem de emotionant si nu m-am asteptat sa vina chiar atit de multa lume“, spune Maria Traila Imre, profesoara inca de la inceputurile scolii de dans clujene, acum in virsta de 88 de ani. „Pot spune ca ma numar printre fondatorii acestei scoli, alaturi de Octavian Stroia, Larisa Sorban, Jeana Popovici si alti oameni de seama ai scolii de dans clujene. Noi am fost cei care am pus bazele acestei scoli, ne-am zis ca trebuie sa infiintam o scoala de dans la Cluj si pina la urma am primit aprobarea sa facem acest lucru. Am pornit cu o clasa, iar in cele din urma am devenit liceu de coregrafie“, isi aminteste cu drag Maria Traila. Ea si-a facut studiile de dans la Academia din Budapesta, in perioada in care Ardealul era sub administratie maghiara. „M-am intors acasa in ‘45, iar in 1948, cind s-a infiintat Opera Maghiara, am fost aleasa sa lucrez acolo ca prima balerina, iar mai tirziu am lucrat cu jumatate de norma la scoala de coregrafie. De aceea, va pot spune mindra ca, dintre cei prezenti aici, 80% mi-au fost elevi“, marturiseste incintata profesoara. „Sint foarte incintata acum, cind vad atit de multa dragoste din partea fostilor elevi. Imi dau seama ca m-au iubit foarte mult si m-au apreciat, desi trebuie sa recunosc ca eram foarte severa cu ei, dar asta deoarece mi-am dorit pentru ei mai mult decit am realizat eu“, a conchis ea. Primele generatii de dansatoriTereza Mocuta face parte din prima generatie de dansatori pe care a pregatit-o scoala clujeana de coregrafieTereza Mocuta este absolventa din prima generatie de dansatori pe care scoala clujeana de dans a dat-o, in anul 1954. „Este un moment deosebit si unic, dar extrem de emotionant. Imi amintesc cu drag cum am inceput sa dansez. Eu sint din Oradea si s-a facut o preselectie de talente in 1949 si am fost printre cei selectionati. Mama mea nu prea a fost de acord sa vin la scoala la Cluj, dar pina la urma a acceptat, pentru ca am convins-o ca asta imi doresc sa fac. La inceput a fost foarte greu, nu aveam o scoala ca lumea, in internat dormeam pe jos, pe paie, iar dupa ce ne-au adus paturi, cu saltele tot din paie, dormeam cite doua in pat. Dar a fost frumos fiindca eram tineri foarte pasionati de ceea ce faceam“, marturiseste Tereza Mocuta, acum in virsta de 76 de ani. Din 1955, Tereza Mocuta a fost balerina la Opera Romana din Cluj, timp de 10 ani, dupa care, pina in 1989, a fost profesoara de balet la Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia“. „Eram o profesoara foarte severa, dar cu toate acestea copiii m-au iubit“, marturiseste Mocuta, mentor pentru multi elevi ai scolii de coregrafie. O viata fara regreteChemata sa se prezinte, Szabo Rozica face o pirueta cu care impresioneaza publiculReprezentanta a promotiei 1956, Rozica Szabo spune ca nu regreta absolut nimic din viata ei, deoarece a reusit sa faca tot ce si-a propus. Aceasta reintilnire pentru ea a fost „un moment fantastic, emotionant din cale afara, care nici nu se poate exprima in cuvinte“. „Am fost si la intilnirea de acum 10 ani, dar n-au fost atit de multe persoane ca acum. Imaginati-va ca mi-am revazut colegi pe care nu-i mai vazusem de 50 de ani. Pe multi nici nu i-am recunoscut, pentru ca nu ai cum, e o viata de om. Este foarte emotionant“, a spus Rozica Szabo, in virsta de 74 de ani. A fost 31 de ani balerina la Opera Maghiara si marturiseste ca a venit „pregatita“ pentru eveniment cu o doza de calmante, „pentru ca altfel n-as putea face fata acestor emotii atit de puternice“. Rozica Szabo spune ca actuala scoala de dans nici nu se compara cu cea in care a studiat ea: „Eram la Biserica Franciscana, acolo aveam internatul, dar scoala era la inceput si nu erau nici un fel de conditii. Nu aveam paturi, dormeam pe jos si era foarte multa mizerie. A fost foarte greu, am muncit foarte mult, a fost nevoie de perseverenta, dar a meritat efortul depus“. „Duritatea in arta“, necesara pentru slefuirea talentelorProfesoara si-a amintit cu drag de repetitiile de la scoala si de elevele ei din mai multe generatii„Scoala de balet nu era usoara. Era foarte multa disciplina si aici invatai ce inseamna respectarea visului. Se aplica ceea ce se numeste «duritate in arta», care era de fapt slefuirea talentelor si drumul spre calea de artist. Eu sint din Moldova, din Tirgul Frumos, si am ajuns la Cluj in urma unei selectii. Acasa nu aveam televizor, nu aveam nimic si nu stiam ce inseamna baletul, dar simteam in mine niste porniri de a ma exprima prin dans si, datorita acestui lucru, la acea selectie am dansat instinctiv, cum am simtit eu, si am fost selectionata pentru ca eram un talent nativ“, a spus Stela Cocirla, absolventa a promotiei din 1977 si printre primii dansatori ai Companiei „Oleg Danovski“. A lucrat apoi mai multi ani in Germania, experienta pe care si-o aminteste cu drag, despre care spune ca a fost adevarata ei scoala si unde a lucrat cu nume sonore din domeniu. „Aceasta experienta mi-a dat patru perechi de aripi si m-a ajutat sa imi gasesc directia atunci cind nu stiam incotro s-o iau“, marturiseste ea. Intre timp, Stela Cocarla a revenit in Romania, locuieste in Constanta si spune ca ii lipseste foarte mult Clujul, pe care il indrageste enorm. „A trecut viata peste noi“Lucia Racosa, absolventa a promotiei din 1974, actualmente stabilita la Brasov, vorbeste cu mare drag de scoala clujeana de dans si spune ca adora Clujul, pe care il considera orasul ei de suflet„A fost o intilnire emotionanta. Am colegi pe care nu i-am mai vazut de 36 de ani. Desi ne-am recunoscut reciproc in mare parte, au fost, totusi, citiva care s-au schimbat foarte mult si nu mi-a venit sa cred ca intr-adevar ei erau. Asta e, ce pretentii putem sa avem… Ne-am cunoscut copii si ne-am reintilnit oameni mari. A trecut viata peste noi!“, spune plina de emotie Lucia Racosa, absolventa a promotiei din 1974. „Noi, artistii, avem o lume a noastra in care nu patrunde nimeni, uneori nici macar cei apropiati. Poate ca de aceea majoritatea dintre noi sintem casatoriti tot cu oameni din domeniul artei, ca sa ne putem intelege“, glumeste ea. Lucia Racosa a fost timp de 21 de ani balerina la Opera Romana din Brasov, desi este de origine din Cimpia Turzii. „Cind am terminat eu, a fost primul an in care nu s-au mai facut repartitii, asa ca mi-am cautat de lucru prin tara. Am dat probe la Timisoara si la Brasov si mi-am spus ca acolo de unde imi va veni prima data raspunsul, acela va fi orasul pe care il voi alege. Cei din Brasov mi-au raspuns cu 2 zile inaintea celor de la Timisoara… Si uite asa am ajuns la Brasov si acolo am si ramas“, explica Lucia Racosa motivele plecarii din Cluj-Napoca, oras pe care il adora: „Am locuit in Cluj in acea perioada din viata in care te formezi, poate de aceea imi este asa de drag si ii invidiez pe cei care locuiesc aici. Azi noapte nu am putut sa dorm de agitatie din cauza reintilnirii cu colegii, asa ca am umblat hai-hui pe strazi. Aveti un oras superb, un oras cosmopolit, o adevarata metropola“. La finalul intilnirii, doamne si domni, veniti din toate colturile tarii si uniti de aceeasi pasiune – dansul, si-au luat „La revedere“ cu promisiunea ca se vor intilni si la urmatoarea reuniune de clasa, peste inca 10 ani.
Google este una dintre marile companii internationale care mai spera sa gaseasca angajati de calitate la ClujPotrivit documentului mentinat, 31% dintre angajatorii din intreaga lume au dificultati in acoperirea pozitiilor in cadrul companiilor lor din cauza lipsei de talente disponibile pe piata fortei de munca. Acest rezultat arata ca numarul nemultumitilor a crescut cu 1% fata de aceeasi perioada a anului trecut. La Cluj, se continua angajarile de la Hewlett Packard Company, Pfizer Romania, Endava, Genpact si Emerson. In cautare de specialisti in zona se afla si companiile Google si MG International. Numar mare de candidati, de calitate slaba„Chiar daca situatia actuala a determinat cresterea numarului de persoane aflate in cautarea unui loc de munca, pe pietele fortei de munca din intreaga lume se observa in continuare un deficit considerabil al talentelor in multe tari si sectoare de activitate. Asadar, problema nu este data de numarul potentialilor candidati. De fapt este vorba de o necorelare a talentelor“, cred reprezentantii Manpower. In Romania, de exemplu, deficitul de talente este de 36%, cu cinci procente mai mare decit media globala, ceea ce arata ca exista o discrepanta intre pregatirea candidatilor si cerintele pietei fortei de munca. Astfel, tara noastra se situeaza pe locul al doilea ca deficit de talente, dupa Polonia, surclasind Austria, Elvetia si Italia. Comparativ cu anii trecuti, numarul celor care s-au declarat nemultumiti de oferta pietei a scazut de la 73% in 2008 la 62% anul trecut, respectiv 36% in acest an. In ultima perioada, in topul celor mai cautate specializari au intrat cele din domeniul medical si al alimentatiei, fiind ceruti, in special, bucatari, dar au iesit de pe lista de preferinte a angajatorilor muncitorii, managerii si mecanicii. „Resetarea“ cerintelor, obligatorie dupa crizaCe se cauta in Romania in 2010 1. Ingineri 2. Muncitori calificati 3. Reprezentanti vinzari 4. Soferi 5. Manageri 6. Operatori productie 7. Muncitori necalificati 8. Personal IT 9. Personal pentru hoteluri si restaurante10. Personal contabil si financiarNr. total de participanti la studiu: 750* Angajatorii care intimpina dificultati in acoperirea pozitiilor deschise: 36%* Angajatorii care nu intimpina dificultati in acoperirea pozitiilor deschise: 63% Dupa revigorarea economica, necorelarea talentelor, evidenta azi, va deveni din ce in ce mai apasatoare pentru organizatii, iar angajatorii vor trebui sa isi reseteze asteptarile si sa analizeze candidatii din alte puncte de vedere, se specifica in studiul citat. De fapt, pentru trimestrul al doilea din acest an, angajatorii romani prognozeaza o piata a muncii apatica, cu un ritm lent in ceea ce priveste angajarile. Daca 14% dintre ei se asteapta ca numarul angajarilor sa creasca in aceste luni, 21% cred ca numarul celor care vor fi integrati in munca va scadea, iar 64% spun ca nu se va schimba nimic. Daca angajatorii din celelalte zone ale tarii cred, totusi, ca sansele de a face angajari in perioada urmatoare vor creste usor, cei din regiunea de Nord-Vest, din care face parte si Clujul, sint cei mai pesimisti si afirma ca perspectivele de angajare vor scadea cu 17% in aceste luni. Practic, intreprinzatorii de aici anticipeaza cea mai slaba activitate de angajare de la demararea de catre Manpower a studiilor de profil. Raportate la trimestrul anterior, cifrele au scazut considerabil, cu 10%, iar fata de aceeasi perioada a anului trecut s-a inregistrat un declin de 14 puncte procentuale. Cei mai pesimisti sint angajatorii din constructii si transporturi, in timp ce angajatorii din comert si agricultura spun ca situatia s-ar putea imbunatati in aceasta perioada.
Romania a participat cu 12 producatori de vinuri la editia din acest an a Tirgului International de Vinuri de la Londra, principalul obiectiv al expozantilor romani fiind prezentarea potentialului de productie in vederea promovarii soiurilor autohtone pe piata internationala. Sub brandul Wines of Romania au fost prezente la tirg firmele: Agricola Stirbey, Cramele Recas, Cramele Halewood, Cotnari, Domeniile Coroanei Segarcea, Vinarte, Domeniile Sahateni, Crama Oprisor (Carl Reh), S.E.R.V.E. Ceptura, Senator, Speed Husi si Wine Princess. Tirgul International de Vinuri de la Londra, desfasurat in perioada 18-19 mai 2010, a reunit 285 de firme din 20 de tari. London International Wine Fair este una dintre cele importante manifestari de profil din Europa.
APIA Cluj reaminteste crescatorilor de ovine/caprine ca cererile in vederea solicitarii primelor pe cap de animal pentru anul 2010 din cadrul platilor nationale directe complementare in sectorul zootehnic pot fi depuse pina la data de 31 mai. Cererile pot fi depuse prin Centrul Judetean Cluj si Centrele Locale Cluj, Dej, Gherla, Apahida, Huedin si Turda. Prima pe cap de animal se acorda producatorilor agricoli, indiferent daca sint persoane fizice sau juridice, care detin un efectiv de minim 50/25 de capete femele ovine/caprine cu virsta de minimum 1 an. O alta conditie este ca efectivul de femele ovine/caprine pentru care se solicita prima sa fie inscris in Registrul national al exploatatiilor la data solicitarii si sa fie mentinut in exploatatie in perioada 1 iunie – 31 august 2010. A. D.
Compania Blue Air, care opereaza peste 50 de destinatii europene, a anuntat ca a decis sa faca o schimbare importanta in privinta politicii sale de preturi pentru bagajele de cala. Clientii care isi vor rezerva bilete incepind cu 21 mai vor plati doar 10 euro pentru fiecare bagaj de cala. Pentru zborurile Blue Air operate cu aeronave Boeing 737, fiecare calator va putea transporta 4 bagaje in limita a 32 de kilograme fiecare. In cazul zborurilor efectuate cu aeronave SAAB 340, limita este de un bagaj de cala de maxim 20 de kilograme pentru fiecare client. Pasagerii Blue Air vor putea purta pe zborurile companiei un bagaj de mina de maxim 7 kilograme si un laptop fara a plati costuri suplimentare. Pretul universal de 10 euro pentru fiecare bagaj de cala este valabil cind taxa este platita in momentul rezervarii biletului.
135 de angajati si manageri de top au absolvit cursurile propuse de Camera de Comert si Industrie (CCI) Cluj in cadrul proiectului „Formare profesionala a angajatilor la nivel european“. Obiectivul general al proiectului a fost dezvoltarea si furnizarea de cursuri de specializare profesionala in managementul resurselor umane, asistent manager, lucrul in echipa, leadership, organizarea locului de munca, igiena si securitatea muncii, munca orientata catre client, comunicare si negociere. Grupurile tinta au fost angajati, top manageri, manageri de nivel mediu si de linie din organizatii furnizoare de produse si servicii. „Necesitatea proiectului s-a determinat in urma unui studiu preliminar privind nevoile de formare profesionala aplicat la organizatiile din judetul Cluj, din Regiunea Nord-Vest, iar in urma cererilor venite din partea acestora am realizat acest proiect. In final, prin cele noua cursuri de specializare profesionala, am dorit sa contribuim la dezvoltarea si valorificarea resurselor umane din Judetul Cluj si Regiunea Nord-Vest“, explica reprezentantii CCI Cluj. Potrivit acestora, proiectul nu numai ca si-a atins, ci chiar si-a depasit toti indicatorii prognozati, iar cele 135 de persoane instruite au obtinut certificate de absolvire autorizate avind antetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, fiind recunoscute si in Uniunea Europeana. Proiectul a fost cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 3, Domeniul major de interventie 3.2 „Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii“.
Cei noua olandezi sint angajati ai concernului CSI si au parcus traseul dintre orasul Raamsdonksveer si Cluj-Napoca pe bicicleta pentru a stringe fonduri ce urmeaza sa fie donate catre doua fundatii care sprijina copii cu diverse dizabilitati sau care sufera de cancer. Ajunsi la Cluj-Napoca, biciclistii au fost intimpinati de ambasadorul Tarilor de Jos in Romania, Hans Sandee, si de primarul Sorin Apostu. Traseul parcurs de biciclisti a fost cu atit mai dificil cu cit au parcurs zilnic mai mult chiar si decit ciclistii care participa la Turul Frantei. Mai exact, olandezii au parcurs in medie, zilnic, 200 de kilometri, fata de o medie de 150 de kilometri pe zi, cit parcurg concuretii din Turul Frantei. “Este o experienta pe are o ai o data in viata. In general am avut vreme placuta, pentru ca a plouat usor peste tot in Europa, doar in a doua zi a fost extrem de frig. Dar ni s-a parut si o metoda foarte buna pentru a incuraja utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare si, nu in ultimul rind, pentru sprijinirea copiilor, mai ales a celor cu dizabilitati”, a declarat pentru Agerpres capitanul echipei, Peter Kivits. Actiunea caritabila a celor de la CSI a fost considerata un succes, deoarece reprezentantii firmei au reusit sa stringa de la clientii si partenerii lor putin peste 50.000 de euro, cu 10.000 de euro mai mult decit isi propusesera. Banii vor fi distribuiti in mod egal intre fundatiile Peter Pan si Kika. ”Ceea ce au facut acesti oameni este remarcabil. Au pedalat pe biciclete peste 2.000 de kilometri in 10 zile intr-o actiune caritabila si au adus la Cluj peste 50.000 de euro pentru fundatiile care se ocupa de ajutarea copiilor bolnavi de cancer si a celor cu dizabilitati”, a declarat primarul Sorin Apostu.Olandezii au precizat ca urmeaza sa se intoarca acasa cu avionul sau cu masina, iar bicicletele vor fi transportate cu un autocar.
