Cum a tăiat Consiliul Judeţean Cluj aripile aeroportului: nici bani, nici credit

Reprezentanţii Aeroportului acuză Consiliul Judeţean Cluj că, deşi s-a angajat la plata lucrărilor pentru noua pistă, acest lucru nu s-a întâmplat, iar din această cauză există riscul blocării activităţii şi închiderii aeroportului. Mai mult, CJ Cluj a convins reprezentanţii Aeroportului să acceseze un credit pentru plata lucrărilor la pistă, dar şi acest lucru ar fi blocat tot din vina conducerii CJ Cluj. Aceştia mai reproşează conducerii CJ Cluj că blochează toate investiţiile care le-ar aduce trafic.

Mihai Seplecan împreună cu arhitectul judeţului Claudiu Salanţă s-au deplasat la aeroport unde au purtat discuţii cu mai mulţi directori referitoare la noua pistă de 2100 metri şi la platforma de parcare aeronave Apron 4.

Se închide aeroportul?

Iuliu Pop, director operaţional la Aeroportul Internaţional Cluj şi Gabriela Zanc, director comercial, au precizat că există riscul blocării activităţii aeroportului şi închiderea lui după ce Consiliul Judeţean Cluj nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate de plată a lucrărilor la noua pistă şi blochează un credit pe care aeroportul doreşte să-l contracteze. Potrivit acestora, după ce Consiliul Judeţean Cluj le-a promis că va achita lucrările din surse proprii sau din ajutor guvernamental, conducerea CJ Cluj le-a transmis să găsească altă modalitate de finanţare deoarece nu are bani.

“E o situaţie destul de delicată, Consiliul Judeţean şi-a angajat răspunderea că asigură plăţi pentru lucrările din infrastructură aprobate de anul trecut. Ulterior, printr-o adresă ni s-a solicitat să-l sprijinim printr-un credit angajat de către aeroport. Aeroportul a făcut demersurile. La momentul acesta CJ Cluj trebuie să trimită ceva documente către banca la care am solicitat creditul şi întârzie. Există riscul de a ne bloca întreaga activitate, să se închidă aeroportul, pentru că nu avem finanţare. Suspendarea activităţii aeroportului poate interveni în condiţiile în care lipseşte sursa de finanţare pentru proiectele în desfăşurare în contextul în care aeroportul a întreprins toate demersurile, toate recomandările primite din partea Consiliului Judeţean Cluj legate de obţinerea acestui credit. E vorba de finanţarea acestui obiectiv de investiţii, pista de decolare-aterizare şi suprafeţele de mişcare aferente. Nu e vorba de APRON 4, acesta e finanţat din surse proprii ale aeroportului”, a precizat Pop.

“Riscul e închiderea aeroportului, blocarea activităţii aeroportului. E riscul de a nu se poate plăti lucrările la pistă, aeroportul trebuie să-şi onoreze obligaţiile asumate prin contractul încheiat pentru execuţia lucrărilor la pistă şi a celorlalte lucrări aferente acestui contract. La momentul acesta dacă nu putem accesa creditul nu putem plăti lucrările”, a completat şi Zanc.

Costul total al lucrărilor pentru pista de 2100 metri se ridică la suma de 50 de milioane de lei.

Claudiu Salanţă spune că întârzierea documentelor pentru accesarea creditului se datorează bănuielilor şi anchetelor care planează asupra aeroportului.

“De ce nu se trimit acele documente? Din cauza tuturor bănuielilor care planează şi din cauza tuturor anchetelor care se desfăşoară momentan la aeroport. Încercăm găsirea unei formule legale să mergem mai departe. Conducerea CJ a solicitat un referat din partea tuturor să vedem cum mergem mai departe. Trebuie găsită formula legală”, a replicat Salanţă.

Aeroportul stagnează

Iuliu Pop a mai declarat că scopul conducerii Aeroportului este de a-şi dezvolta activitatea. “Acum, aeroportul merge din inerţie. Stagnăm din punct de vedere al traficului. Şi noi tocmai asta ne dorim, trafic”, spune Pop.

Potrivit lui Zanc soluţia pentru deblocarea acestei situaţii este la îndemâna Consiliului Judeţean Cluj

“Avem nişte obligaţii contractuale asumate de aeroport, împreună şi cu ştiinţa Consiliului Judeţean Cluj. Mai mult, cu aprobarea Consiliului Judeţean Cluj. Sunt nişte hotărâri ale Consiliului Judeţean Cluj care sunt publice. Soluţia este la CJ Cluj care este proprietarul aeroportului”, a conchis Zanc.

CJ Cluj blochează investiţiile de la aeroport care aduc trafic

Cu această ocazie, reprezentanţii Aeroportului Internaţional Cluj au mai reproşat Consiliului Judeţean Cluj că a întârziat “nejustificat de mult” cu autorizaţia de construcţie pentru platforma de parcare aeronave Apron 4 ceea ce îngreunează negocierile cu mai multe companii aeriene şi duce la stagnarea dezvoltării aeroportului.

“Această platformă este foarte importantă din punct de vedere operaţional pentru negocierile cu operatorii aerieni, pentru toată activitatea operaţională de acum a aeroportului. Să nu uităm că suntem în plin sezon de chartere turistice operează pe lângă zborurile regular obişnuite. Intră Vueling de săptămâna aceasta, chiar avem nevoie stringentă de această platformă. Suntem în discuţii cu nişte operatori aerieni de mai bine de doi ani, e o cerinţă a operatorilor de a asigura elemente de infrastructură. Unii operatori aerieni care doreau să-şi facă evaluarea în vederea operării de pe aeroportul din Cluj ne-au spus foarte clar că nu vor opera pe suprafeţe de mişcare portantă sub o anumită limită. Apron 4 este o suprafaţă de parcare care corespunde cerinţelor operatorilor”, a declarat Gabriela Zanc, director comercial în cadrul Aeroportului Internaţional Cluj.

Apron 4, singura investiţie pentru care s-a cerut aviz de la Cultură

Iuliu Pop, director operaţional la Aeroportul Internaţional Cluj, acuză la rândul său Consiliul Judeţean Cluj că autorizaţia de construire pentru Apron 4 a fost întârziată nejustificat.

“Suntem în întârziere cu punerea APRON 4 în practică, noi am făcut demersurile către Autoritatea Aeronautică Civilă pentru certificare în baza documentelor existente, având în vedere că săptămâna aceasta începe să opereze Vueling. Considerăm că s-a întârziat nejustificat de mult în obţinerea autorizaţiei de construcţiei. Aşteptăm Autoritatea Aeronautică pentru începere demersurilor de omologare şi autorizare la sfârşitul acestei săptămâni”, a declarat Iuliu Pop.

În replică, arhitectul judeţului Cluj Claudiu Salanţă a declarat că s-a întârziat cu obţinerea autorizaţiei pentru că documentaţia nu era completă

“Domnul director (n.red Iuliu Pop) mi-a aruncat-o la fileu. Îmi puteţi spune de ce consideraţi că autorizaţia de construire care a fost depusă în 20 martie a întârziat nejustificat? Pentru că documentaţia nu era completă, în primul rând. Aveaţi nevoie de un aviz de la Cultură, nu l-aţi obţinut decât ulterior. De ce consideraţi că noi am întârziat sau că noi am pus impedimente la acele autorizaţii? Cum puteţi să faceţi o asemenea afirmaţie când dumneavoastră aţi făcut acea pistă fără nicio autorizaţie? Cum puteţi să mai acuzaţi Consiliul Judeţean? Nu era completă documentaţia şi aţi început lucrările fără autorizaţie, cum consideraţi că s-ar mai fi putut emite acea autorizaţie? Ştiu de ce nu aţi dorit să vă cerem acel certificat pentru că era nevoie de o declaraţie că lucrările la pistă nu erau executate. S-au respectat absolut toate termenele legale. Vă reamintesc că toate contractele pentru pistă şi APRON 4 au fost făcute de către aeroport, nu daţi vina pe echipa din Consiliu Judeţean. Nu cred că e cazul să-i acuzaţi pe ei”, a replicat Salanţă.

“Noi considerăm că această paltformă, autorizarea ei, a fost blocată în mod nejustifcat. Despre modul de construire a pistei s-au cunoscut în mod permanent toţi paşii, a fost şi vicepremierul Liviu Dragnea aici, s-au cunoscut paşii, documentele. Totul s-a făcut conform unor prevederi contractuale. Obţinerea autorizaţiei de construcţie intra în sarcina executantului care a cerut-o Consiliului Judeţean. La nicio altă investiţie a aeroportului nu s-a mai cerut avizul de la Cultură”, a replicat şi Zanc.

În dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu procurorii DNA susţin că platforma de parcare pentru avioane de la aeroportul Cluj Apron 4 a fost executată de firma omului de afaceri Ioan Bene fără să fie organizată licitaţie, aceasta fiind terminată înaintea obţinerii autorizaţiei de construire de la CJ Cluj. În acest dosar au fost chemaţi la audieri atât Mariana Raţiu, cât şi Claudiu Salanţă.

”Pe fondul co-interesării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Ioan Bene, deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit construirea platformei de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor şi în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări. Urmare a celor convenite cu Horea Uioreanu şi cu directorul Aeroportului Internaţional "Avram Iancu", din Cluj-Napoca, suspectul David Ciceo, Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014. După demararea lucrărilor, urmărind acoperirea lucrărilor ilegale aflate în plină execuţie, aeroportul a organizat o licitaţie şi a atribuit în 11 aprilie 2014 lucrarea către asocierea din care făcea parte SC Napoca SA, probele indicând că la data publicării anunţului de atribuire, lucrările erau deja executate integral”, precizează procurorii DNA Cluj.

Marea absentă: Mariana Raţiu

De la întâlnirea de la sediul aeroportului a lipsit Mariana Raţiu. Potrivit lui Seplecan, conducerea Consiliului Judeţean Cluj ar fi organizat o şedinţă luni dimineaţa de la ora 9 pe tema aeroportului. “Se pare că doamna Mariana Raţiu care trebuia să fie alături de noi nu a mai ajuns, se pare că a primit prea mult de lucru în consiliu. I-am făcut o adresă scrisă care nu i-a fost aprobată de către noua conducere a CJ Cluj”, a declarat Mihai Seplecan.

Cine a coordonat lucrările de la noua pistă?

Din cadrul Consiliului Judeţean Cluj echipa care a coordonat lucrările pentru extinderea pistei este: Ioan Oleleu, vicepreşedintele CJ Cluj, care coordonează şi lucrările la Centrul de Deşeuri, Sanda Oltean, responsabil tehnic – arhitect şef al judeţului, Mariana Raţiu, director executiv CJ Cluj, Simona Tatomir, responsabil economic, Simona Gaci, responsabil juridic, Pop Dan, director executiv CJ Cluj.