Educație
Elevii, derutați de trecerea bruscă de la școala online la cursuri fizice. Psiholog: „Este un disconfort de adaptare socială”
Anul școlar 2020-2021 a fost plin de schimbări, elevii „plimbându-se” de la cursuri fizice, la cursuri online. Mulți dintre părinți, elevi și chiar profesori s-au plâns de-a lungul anului de aceste schimbări și de cum ar putea acestea să afecteze modul de învățare a elevilor.
La începutul săptămânii, pe 24 mai, toate școlile din Cluj-Napoca s-au deschis, dar și din alte localități din județul Cluj. Elevii mai au doar o lună de școală, excepția de la regulă făcând-o elevii din clasele terminale care au de susținut examenele naționale.
Monitorulcj.ro a luat legătura cu psihologul Cristian Delcea pentru a afla dacă elevii pot fi afectați la nivel psihic din cauza acestor schimbări, care au fost pe „bandă rulantă” anul acesta.
Cristian Delcea este psiholog, iar în același timp deține funcția de președinte al Colegiului Psihologilor din Cluj. De asemenea, el este Confirențiar universitar doctor psiholog la Universitatea de Farmacie și Medicină „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Trecere bruscă de la online la fizic
Având în vedere toate schimbările care s-au făcut anul acesta, din punct de vedere psihic, copiii pot fi afectați odată cu întoarcerea fizică la școală?
„Nu putem afirma că este vorba despre a afectare psihică majoră, mai degrabă un disconfort de adaptare socială, trecerea de la online la prezența fizică făcându-se prea brusc. Majoritatea elevilor apreciază întoarcerea la școală, deoarece și-au putut revedea colegii, interacțiunea socială fiind cea care le-a lipsit cel mai mult în perioada de școală online”, a declarat pentru monitorulcj.ro Conf. univ. dr. psiholog Cristian Delcea.
Mulți vorbesc de o fobie față de școala fizică, și cum aceasta s-a agravat în școala online. Putem vorbi de o adevărată fobie, sau este vorba de alte frici ale elevilor?
„Nu cred că putem vorbi de o fobie față de școala fizică, cu atât mai mult cu cât nu există studii pe populația românească în acest sens. Pentru a vorbi de fobie la nivel social, trebuie luate în calcul două criterii: vulnerabilitatea psihică și stimulul fobogen accentuat”, a mai spus Cristian Delcea.
Cum pot elevii să își recapete motivația?
Mulți copii nu mai au motivația necesară pentru învățare, lucru care s-a declanșat din cauza mediului online. Cum credeți că ar putea copiii să-și recapete această motivație?
„Elevul care nu a avut motivație în mediul online, nu a avut-o nici înainte de a trece la această formă de învățare, însă este adevărat că nu puțini sunt cei care și-au pierdut motivația pe drum. Una din cauze poate fi reprezentată și de condițiile familiale, de resursele pe care familia a putut sau nu să le pună la dispoziție (o conexiune la internet slabă, lipsa unui spațiu adecvat de studiu, etc.). Există însă și exemple de elevi pe care școala online i-a motivat, i-a responsabilizat și le-a dezvoltat abilități de autonomie școlară”, a mai spus psihologul.
Având în vedere că mai este o singură lună din școală, iar elevii s-au întors la cursuri fizice, cum ar trebui profesorii să dozeze materia, în așa fel încât să nu suprasolicite elevii?
„Fiind vorba doar de o lună, probabil că majoritatea profesorilor au parcurs conținuturile esențiale ale programelor școlare și cu siguranță ultimele săptămâni le vor consacra recapitulării și implicit sistematizării conținuturilor predate. Sunt convins că fiecare cadru didactic știe exact cum să-și dozeze materia în funcție de nivelul claselor și al nevoii elevilor”, a explicat Cristian Delcea.
Avantajele și dezavantajele școlii online
Anul școlar 2020-2021 a venit la pachet cu multe schimbări, de la eliminarea tezelor, până la schimbarea cursurilor din online în fizic. Care ar fi urmările pe termen lung, în ceea ce privește modul de învățare a elevilor?
„Chiar dacă există și dezavantaje în ceea ce privește școala online, există totuși și avantaje pe care nu trebuie să le neglijăm: facilitarea accesului la informație, lecții interactive, munca pe grupe, comunicare mai eficientă și permanentă între profesori și elevi (predarea temelor, corectarea individuală a acestora, etc.), răscumpărarea timpului atât pentru elevi cât și pentru profesori. La toate acestea se adaugă motivația elevilor în a învăța folosind efectiv resursele noilor tehnologii. În ceea ce privește programele școlare, acestea trebuie să răspundă nevoilor fundamentale ale elevilor, dezvoltându-le competențe necesare pentru a-și găsi locul în societate, rolul școlii fiind acela de a-i pregăti pentru viață. Acest principiu ar trebui să fie luat în considerare de conceptorii de programe școlare”, a explicat psihologul.
Schimbări pe „bandă rulantă” în sistemul educațional
În anul școlar 2020-2021, unitățile de învățământ au funcționat pe diferite scenarii: fizic, online sau hibrid. Elevii au fost „mutați” dintr-o parte în alta, iar schimbările au fost pe bandă rulantă.
O serie de schimbări au fost realizate de fostul ministru al Educației, Monica Anisie, care a anulat tezele semestriale, a încercat să scurteze orele de curs și a distribuit o parte din cele 250.000 de tablete promise de fostul premier Ludovic Orban, înainte de începerea anului școlar 2020-2021.
Odată cu apariția noului ministrul al Educației, Sorin Cîmpeanu, au mai „răsărit” noi schimbări în sistem educațional. Una dintre schimbări a fost chiar structura anului școlar, anulând vacanța intersemestrială, dar a prelungit vacanța de Paște până la o lună. Singurii care nu au beneficiat de această vacanță au fost elevii din clasele terminale, care au fost nevoiți să își desfășoare orele în sistem online.
De asemnea, noul ministru a implementat și orele de recuperare, așa zisele „ore remediale” pentru elevii care au pierdut materia sau nu au înțeles anumite noțiuni din cauza școlii online.
În Cluj, aceste ore suplimentare primesc titlu de „Școală după școală” și se adresează eleviilor din clasele primare și gimnaziale, pentru a diminua riscurile de abandon a școlii.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a spus că bugetul pentru aceste ore este de aproximativ 70 de milioane de euro. Profesorii primesc 100 de lei pentru fiecare oră de recuperare, a mai menționat ministrul.
Cu tot acest „haos” din sistemul educațional românesc, elevii au reușit să se mențină pe o line de plutire, însă greutatea prin care au trecut elevii anul acesta a fost una destul de mare care ar putea lăsa semne în timp.
CITEȘTE ȘI: