Veteranii si SealsAsteptati cu surle si trimbite de cei peste 1.500 de spectatori din tribunele Salii Sporturilor „Horia Demian", baschetbalistii de la „U" Mobitelco s-au straduit sa faca spectacol inca din primul minut al partidei cu brasovenii. In formula Tenter - Seals - Dumitrescu - Lapuste - Roschnafsky, gazdele au facut instructie cu trupa de sub Timpa, americanul, Marcel si „Bubu" fiind responsabili cu fazele spectaculoase. Cu o banca incomparabil mai lunga decit cea a brasovenilor, antrenorul Miodrag Perisic si-a permis apoi luxul schimbarii a aproape intregii echipe in sfertul doi, cind alaturi de Lapuste au jucat Medvedj, Silvasan, Chetreanu-Don si Belanovic. Apoi, rezervele au ramas sa duca la bun sfirsit ceea ce incepusera titularii, astfel ca oaspetii au avut sansa de a reduce din handicap.11 marcatori clujeniCele doua perioade de cite 3 minute in care elevii sai au primit cite 10 puncte fara sa inscrie vreunul l-au cam suparat pe Perisic. Finalul a fost salvat de concursul aruncarilor de 3 puncte, „scorul" fiind de 6-4 pentru clujeni, in conditiile unor aparari aproape inexistente. Cei de la „U" Mobitelco au marcat 7 puncte in ultimul minut, iar „suta" a fost atinsa de „tripla" lui Silvasan.Pentru invingatori au marcat: Seals 21 (3×3), Belanovic 15 (1×3), Silvasan 13 (3×3), Lapuste 13 (1×3), Dumitrescu 11 (3×3), Racovitan 7, Roschnafsky 5 (1x3), Chetreanu-Don 5 (1×3), Medvedj 4 (1×3), Tenter 4 si Cenean 4. Cei buni marcatori ai oaspetilor au fost: Andrus (20; 1×3), Marinkovic (13; 3×3), Dohi (9; 1×3) si Sormoz (8; 1×3). Bun arbitrajul trioului R. Bucerzan (Timisoara) - B. Sefer (Calafat) - R. Puf (Arad).Rezultate scontateIata si celelalte rezultate ale rundei a VIII-a: Rapid Isover Bucuresti - CSU Atlassib Sibiu 88-78, CS Otopeni - ELBA Timisoara 70-66, CSS Rimnicu Vilcea - Dinamo-Gealan Bucuresti 63-87, BC Mures Tirgu Mures - West Petrom Arad 115-81, CSU Asesoft Ploiesti - Gaz Metan Medias 107-85 si CSM Leonardo Oradea - BCMUS Arges Pitesti 78-69. Succes istoricCistigind cu scorul de 100-95 (34-13, 18-30, 23-21, 25-31) pe terenul celor de la Keravnos Cyprus College, „U" Mobitelco a bifat primul succes in deplasare in cupele europene. Cu procentaje de reusita depasind 60% la toate categoriile de aruncari, clujenii au reusit un joc excelent, etalind un baschet modern. Ei au marcat de 15 ori din spatele liniei de 6,25 m, Dumitrescu avind 7 „triple" din 8 incercari. Jucatorii nostri au punctat prin: Seals (33; 3×3), Dumitrescu (23; 7×3), Roschnafsky (13; 3×3), Tenter (11; 1×3), Medvedj (6; 1×3), Belanovic (5), Jenkins (4), Silvasan (3) si Lapuste (2). Cum in celalalt meci al rundei din grupa B a FIBA EuroCup Challenge cehii de la A Plus OHL ZS Brno s-au impus pe terenul elvetienilor de la BC Boncourt (71-64), ordinea in clasament inaintea jocurilor rundei a treia este urmatoarea: 1. „U" Mobitelco 4p (183-169), 2. A Plus OHL ZS 3p (139-134), 3. Keravnos 3p (165-168), 4. BC Boncourt 2p (138-154). Programul etapei a III-a: BC Boncourt - Keravnos (miercuri, 22 noiembrie), A Plus OHL ZS - „U" Mobitelco (joi, 23 noiembrie).Clasament 1. CSU Asesoft 8 8 0 661-514 16 2. Dinamo-Gealan 8 7 1 674-583 15 3. „U" Mobitelco 8 6 2 733-600 14 4. BCMUS Arges 8 5 3 632-573 13 5. CS Otopeni 8 5 3 612-589 13 6. BC Mures 8 5 3 704-667 13 7. Gaz Metan 8 5 3 668-669 13 8. ELBA Timisoara 8 4 4 687-653 12 9. CSU Atlassib 8 4 4 699-668 12 10. Rapid Isover 8 3 5 585-626 11 11. CSM Oradea 8 2 6 619-637 10 12. CSU Brasov 8 1 7 584-705 9 13. CSS R. Vilcea 8 1 7 545-667 9 14. West Petrom 8 0 8 567-819 8Etapa viitoare (25 noiembrie): Dinamo-Gealan - „U" Mobitelco, CSU Atlassib - CS Otopeni, Rapid Isover - CSS R. Vilcea, ELBA - BC Mures, West Petrom - CSU Asesoft, CSU Cuadripol - CSM Oradea, Gaz Metan - BCMUS Arges.
Sub ochii milionarilorInainte de partida cu Poli II, antrenorul clujenilor lua in calcul si un eventual rezultat de egalitate, afirmind ca „un punct la Timisoara este un punct cistigat, si nu doua pierdute". Daca ar fi sa comparam jocul celor doua combatante, rezultatul este unul echitabil. Sub privirea lui Marian Iancu, venit surprinzator la meciul echipei sale secunde, clujenii au dominat prima repriza si si-au creat citeva situatii bune de a marca. Doar sansa a facut ca scorul sa ramina 0-0. Szekely a zguduit transversala ('23), lasindu-l fara reactie pe portarul Pantelimon. Capitanul Giurgiu a incercat si el poarta, dar fara sorti de izbinda. Au urmat pe rind Ghindaru ('37) si Vascan ('40), care l-au remarcat pe goalkeeper-ul gazdelor. Singurul pericol pentru poarta lui Szolomajer l-a constituit Silvasan, lobul sau trecind putin alaturi.Oboseala si-a spus cuvintulLa reluare, ardelenii au oprit motoarele, permitindu-le adversarilor sa preia initiativa. Daca in meciul cu Unirea Dej „U" a incintat publicul prin viteza si atitudine, repriza a doua de la Timisoara a evidentiat oboseala acumulata de „studenti" pe toata durata acestui tur de campionat. Pasele nu au mai functionat, iar jocul a avut de suferit. Astfel, timisorenii au preluat ostilitatile si Silvasan, cel mai bun om al gazdelor, a creat o faza de toata frumusetea, incheiata cu o ratare mare a coechipierului Axente, scapat singur spre poarta. Minutele de prelungiri puteau aduce victoria Universitatii, insa mingea trimisa cu capul de Goga a ocolit poarta. Poli II TimiSoara - „U" Cluj 0-0¤ Poli II TimiSoara: Pantilimon - Badoiu, Mera, Scutaru, Latovlevici - Naidin ('74, Poparadu), Daminuta, Rivis ('58, Bus), Straut - Silvasan, Axente ('72, Doichita). Antrenor: Iosif Rotariu¤ „U" CLUJ: Szolomajer - Ungurusan, Cordos, Iodi, Suller - Giurgiu, Dolha, Ghindaru ('89, Taut), Vascan ('75, Villand) - Goga, Szekely ('84, Borza). Antrenor: Adrian Falub¤ Cartonase galbene: Scutaru ('43), Latovlevici ('56), Silvasan ('64), Bus ('66) / Vascan ('28), Iodi ('73)¤ Arbitri: Lucian Dan (Aiud) - Florin Hanca (Aiud), Adrian Popescu (Craiova)¤ Stadion: „Electrica", Timisoara, 1.300 de spectatori
Ploaie de cartonaseVenirea lui Poli Iasi pe terenul din Gruia era un motiv de ingrijorare pentru formatia CFR-ista. Iesenii, care dupa acel 0-0 obtinut in meciul cu Rapid, au inregistrat nu mai putin de trei infringeri consecutive, tinteau revirimentul, iar o eventuala victorie in fata unei echipe de top a Ligii I reprezenta o excelenta oportunitate de relansare. In tabara adversa, pe clujeni nu ii astepta deloc un meci usor, date fiind problemele cu care s-a confruntat recent gruparea din Gruia. Aflata intr-un picaj evident dupa frumoasa victorie obtinuta in detrimentul liderului Dinamo, clujenii erau obligati sa se impuna in fata moldovenilor. Iar determinarea celor doua echipe s-a vazut inca din primele minute de joc, cind „centralul" Orlando Trandu a fost nevoit sa arate nu mai putin de cinci cartonase galbene in primele 20 de minute. Un alt eveniment neplacut l-a avut in prim plan pe Miclaus, fundasul CFR-ist fiind transportat la spital dupa doar 17 minute de joc, ca urmare a unei lovituri suferite in urma unui contact cu atacantul advers Cernoch.Asediu al CFR-uluiCu oaspetii aflati in imposibilitatea de a pune probleme portii lui Stancioiu, clujenii s-au vazut invitati, practic, sa atace in valuri buturile lui Branet. Doua faze succesive au deschis balul ratarilor CFR-iste: dupa o pasa primita de la Surdu, Coroian l-a tintit pe Branet, pentru ca, in urma cornerului rezultat, Cadu sa trimita periculos cu capul, intinzindu-l serios pe goalkeeper-ul advers ('24). Florin Dan a irosit si el doua ocazii mari ale primei reprize ('30, '41), pentru ca, la reluare, tot clujenii sa se dovedeasca mai periculosi, Semedo trimitind spectaculos, din plonjon, inspre poarta lui Branet.Reduta cuceritaIncercarile disperate ale gazdelor de a marca au primit un ajutor surprinzator in minutul 67, cind „centralul" Trandu a indicat punctul de la 11 metri la o cadere a lui Surdu in careul advers. Sansa deschiderii scorului a fost ratata, insa, de Anca, al carui sut modest a fost respins de Branet, cel mai bun om al trupei lui Popa. Insa realitatea din teren nu a mai putut fi inselata in minutul 73, cind nou-intratul Oliveira a trimis cu capul in poarta, dupa un corner. Acelasi Oliveira s-a aratat periculos la inca alte doua faze ale CFR-ului, suturile sale din zona careului mare ratindu-si, insa, tinta. Un alt portughez, Semedo, avea sa obtina o noua lovitura de pedeapsa in minutul 85, ocazie fructificata, de data aceasta, de „veteranul" Coroian. Meciul s-a incheiat cu o intirziata replica a elevilor lui Ionut Popa, acestia reducind din diferenta in prelungiri, prin Dianu. CFR CLUJ - POLI IASI 2 - 1¤ Au marcat: Oliveira ('73), Coroian ('85) / Dianu ('90^3)¤ CFR CLUJ: Stancioiu - Panin, Jula, Cadu, Miclaus ('18, Dan, '66, Oliveira) - M. Jose, Minteuan, Coroian ('89, Mojica) - Semedo, Anca, Surdu. Antrenor: Cristiano Bergodi¤ POLI IASI: Branet - Bernard ('56, Tincu), Ciobanu ('76, Dianu), Ionescu, Bordeanu - Buta, Iurisniti, Saric, Sfirlea ('87, Ciubancan) - Onofras, Cernoch. Antrenor: Ionut Popa¤ Cartonase galbene: Panin ('5), Minteuan ('9), Jula ('19), Anca ('64), Semedo ('80) / Bernard ('15), Saric ('19), Branet ('28), Ionescu ('59), Onofras ('65)¤ Arbitri: Orlano Trandu (Timisoara) - Adrian Vidan (Bucuresti), Dorin Mudura (Oradea)¤ Stadion: Gruia, Cluj-Napoca, 4.000 de spectatoriLIGA I, ETAPA A XVI-ACLASAMENT 1. Dinamo 16 14 1 1 35-10 43 2. Steaua 16 9 5 2 31-9 32 3. Rapid 15 8 5 2 27-11 29 4. CFR Cluj 16 9 2 5 34-23 29 5. Poli Timisoara 16 8 5 3 16-9 29 6. Gloria Bistrita 16 8 2 6 22-17 26 7. Otelul Galati 16 8 1 7 22-29 25 8. Universitatea Craiova 16 6 4 6 19-29 22 9. Pandurii Tirgu-Jiu 16 6 3 7 14-16 21 10. FC Vaslui 16 6 3 7 20-26 21 11. UTA 16 6 2 8 16-19 20 12. Poli Iasi 16 5 5 6 16-22 20 13. Farul Constanta 16 5 4 7 20-19 19 14. Ceahlaul Piatra-Neamt 15 5 2 8 12-18 17 15. Unirea Urziceni 16 5 2 9 11-18 17 16. FC Arges 16 4 1 11 12-22 13 17. FC National 16 2 4 10 11-27 10 18. Jiul Petrosani 16 1 5 10 7-21 8LIGA II, SERIA II, ETAPA A XVi-ACLASAMENT 1. „U" Cluj 16 10 5 1 24-10 35 2. Dacia Mioveni 16 8 5 3 18-9 29 3. Minerul Lupeni 16 9 2 5 20-14 29 4. FC Caracal 16 9 1 6 22-15 28 5. FC Tirgoviste 16 7 4 5 14-10 25 6. IS Cimpia Turzii 16 6 6 4 14-13 24 7. Apulum Alba Iulia 16 6 6 4 12-11 24 8. CSM Rimnicu Vilcea 16 7 2 7 16-17 23 9. Corvinul Hunedoara 16 5 7 4 26-18 22 10. FCM Resita 16 6 4 6 17-14 2211. Poli II Timisoara 16 5 6 5 17-12 2112. CFR Timisoara 16 6 3 7 17-23 21 13. FC Baia Mare 16 4 5 7 14-22 17 14. Auxerre Lugoj 16 3 6 7 12-16 15 15. Gaz Metan Medias 16 4 3 9 14-20 15 16. FC Bihor 16 3 6 7 15-23 1517. Building Vinju Mare 16 3 5 8 7-15 1418. Unirea Dej 16 4 2 10 12-29 14LIGA III, SERIA V, ETAPA A XVi-ACLASAMENT 1. Ariesul Turda 16 10 5 1 43-12 35 2. Muresul Deva 16 10 4 2 22-5 34 3. Soda Ocna Mures 16 8 4 4 24-16 28 4. Gloria Bistrita II 16 7 6 3 18-10 27 5. Atletic Sibiu 16 8 3 5 21-19 27 6. Inter Blaj 16 7 4 5 21-10 25 7. Avintul Reghin 16 7 4 5 23-19 25 8. „U" 1919 Cluj 16 5 7 4 17-15 22 9. Oltchim Rimnu Vilcea 16 6 4 6 19-20 22 10. Mobila Sovata 16 6 4 6 26-35 22 11. Sparta Medias 16 5 5 6 21-20 20 12. Dacia Orastie 16 5 4 7 25-28 1913. Maris Tirgu Mures 16 3 9 4 18-20 18 14. Trans-Sil Tirgu Mures 16 4 6 6 17-20 1815. CSM Sebes 16 4 4 8 22-27 1616. Sanatatea Cluj 16 5 1 10 16-33 16 17. FC Sibiu 16 4 5 7 17-19 12 18. Somes Gaz Beclean 16 0 1 15 9-51 1Liga a IV-a, Etapa a XI-aCFM „U" II Cluj - CFR Dej 4-2FC Ariesul II Turda - Minerul Iara 1-2Unirea Triteni - Somesul Gilau 3-0Vladeasa Huedin - Scoala de Fotbal Ivansuc 1-0Motorul IRA Cluj - Leii Triteni 1-0Somesul Rondo Apahida - Minerul Ocna Dej 0-0 Clasament 1. Minerul Iara 11 10 1 0 40-5 31 2. Vladeasa 11 9 0 2 30-9 27 3. FC Ariesul II 11 7 2 2 28-14 23 4. SF Ivansuc 11 7 0 4 22-14 21 5. Minerul Ocna Dej 11 5 5 1 22-15 20 6. CFM „U" II 11 4 2 5 16-16 14 7. Motorul IRA 11 4 1 6 17-21 13 8. Somesul Apahida 11 3 2 6 14-25 12 9. CFR Dej 11 3 2 6 16-19 1110. Unirea Triteni 11 3 0 8 17-34 911. Somesul Gilau 11 2 0 9 12-27 612. Leii Triteni 11 0 3 8 8-43 3
Amalia Olanescu, 31 de ani, secretara„Sincera sa fiu, nu inteleg motivele pentru care aceasta tara, si nu e singura, este atit de pornita impotriva noastra. De ce aceste rautati, in conditiile in care nu imigrantii romani sau bulgari constituie problema cea mai mare a Marii Britanii? Cind a fost vorba de cersetori, am bagat capul in pamint si am inghitit galusca, dar acum? Consider ca astfel de reactii nu fac cinste unei tari vest-europene, unde civilizatia este la mare cinste."Ionut Ungureanu, 25 de ani, student„Pina unde este corect, trebuie sa recunoastem: avem multe probleme cu care ne confruntam, printre altele si infractorii care isi duc veacul in marile tari din vest, cersetorii si altii. Dar unde incep inventiile murdare, lucrurile nu ar trebui lasate asa. In loc sa ne calomnieze pe noi, ar trebui sa-si vada de razboiul din Irak, unde s-au cam facut de rusine impreuna cu «fratii» lor americani."D. P., 44 de ani, profesor„In orice tara din lume presa se deda la campanii denigratoare, fie ca e vorba de o persoana sau mai multe, si chiar la adresa unei alte tari. Nu cred ca ar trebui luate in seama, mai ales ca au fundamente false. Ar trebui sa ne gindim la motivele pentru care multe tari din UE au decis restrictionarea accesului muncitorilor romani plecati acolo la munca si la faptul ca si noi am face, probabil, la fel, in aceeasi situatie."Petru Arsene, 68 de ani, pensionar„Si francezii ii faceau pe toti romanii tigani, intr-o vreme. Ce am putut noi sa facem atunci pentru asta? Nimic. A trebuit sa trecem peste asta si sa ne vedem de viata. Asa cum au mai fost astfel de declaratii reprobabile la adresa poporului nostru, cred ca vor mai fi si in continuare, pina cind vom atrage un respect din partea tarilor din Comunitatea Europeana."Cristian P., 27 de ani, taximetrist „E normal sa nu fiu de acord cu asa ceva, mai ales ca e mai pacatoasa gura ce acuza. Dar, in opinia mea, astfel de manifestari nu au nici un efect pe durata mai indelungata. O data ridicate toate restrictiile, nu vor mai avea ce zice si face. Eu cred ca ei sint de aratat cu degetul, nu noi."
Asaltat de faniZiaristul bucurestean a inceput conferinta cu citeva pasaje din cartea sa, intitulata „Adio, presa libera", in care sint prezentate premisele acestui „adevar contemporan". A urmat o neasteptata avalansa de intrebari din partea publicului, care s-a aratat dornic sa-l cunoasca pe Robert Turcescu atit ca persoana particulara, cit si ca jurnalist. Manusa fiind aruncata in deschiderea conferintei, cei prezenti au tinut neaparat sa auda si varianta invitatului cu privire la „dezgroparea presei libere de astazi": „constientizarea ridicolului omniprezent si profesionalismul jurnalistilor, pentru care principalul atu il reprezinta propria credibilitate".Cite un DEX in fiecare toaleta!„Toti ar trebui sa avem cite un DEX in locul in care pina si imparatul merge singur", a sustinut Robert Turcescu, in incercare de-a le da un mic imbold viitorilor jurnalisti din cadrul facultatii clujene. De asemenea, „pe timpul facultatii nu trebuie sa lipseasca DEX-ul si sexul, bineinteles, alternativ", a mai subliniat ziaristul, spre deliciul studentilor, care si-au notat numaidecit detaliul.Referitor la dosarul „Gazeta", jurnalistul s-a aratat de parere ca ancheta in curs de desfasurare nu a afectat foarte mult credibilitatea mass-media, „mai ales ca presa are parte, in continuare, de multa sustinere din partea populatiei". Robert Turcescu a mai precizat, totodata, faptul ca „tinerii studenti trebuie sa nu accepte mita, pentru ca in momentul in care o fac nu mai pot fi considerati jurnalisti, credibilitatea lor fiind pierduta pentru totdeauna".
Alcatuit „ca intr-un film", debutind cu peisaje cu creste de munti, lacuri, prapastii, pesteri ori paduri, continuind cu locuinte traditionale, oameni si meserii, albumul „Muntii Apuseni" isi propune a fi mai mult decit o prezentare didactica, „o invitatie de a merge in Apuseni si a-i descoperi". Reunind realizarile a 20 de fotografi, acesta a fost pus la punct de catre Federatia Romana de Speologie si Asociatia Rangerilor din Romania, in cadrul proiectului „Management si promovare pentru arii protejate", finantat prin proiectul Phare 2003. „In zona Apusenilor, spatiu spiritual si peisagistic unic in Europa, am avut surprize uluitoare cind am realizat fotografiile", a spus Mihai Gligan, coordonatorul acestui album, precizind ca au avut de ales intre nu mai putin de 1.500 de asemenea fotografii. Lansarea albumului a avut loc vineri, la Casa de Cultura a Studentilor (CCS) din Cluj-Napoca, in cadrul Zilelor Speologiei Clujene. Holul institutiei a gazduit vernisajul unei expozitii de fotografie, deschisa pe toata perioada manifestarii. Publicul clujean a avut timp de doua zile acces liber la Muzeul de Speologie „Emil Racovita", iar pasionatii de alpinism au avut la dispozitie un panou de catarare, amplasat pe fatada Casei de Cultura a Studentilor. Pentru ziua de ieri, programul speologilor clujeni a cuprins o vizita in Pestera Vintului, cea mai lunga pestera din Romania.
De Ziua Internationala a Drepturilor Copilului, care se marcheaza in intreaga lume la data de 20 noiembrie, Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie (FRCCF) Cluj va organiza concursuri pentru cei mici si o actiune de informare in scolile clujene. Cu ajutorul Inspectoratului Scolar Judetean Cluj, FRCCF va organiza un concurs de pictura „Familia ta", care are ca tema dreptul tuturor copiilor la familie. Concursul se adreseaza elevilor cu virste cuprinse intre 7 si 12 ani. Cele mai reusite lucrari vor fi premiate de catre FRCCF cu jucarii, pe linga diploma de participare, vineri, 24 noiembrie.Potrivit reprezentantilor FRCCF Cluj, tot in saptamina 20-24 noiembrie, in 13 scoli din Cluj-Napoca si Cimpia Turzii, profesorii diriginti vor organiza cu sprijinul Fundatiei ore de informare legate de drepturile copiilor. FRCCF va distribui scolilor aproape 1.700 de pliante si materiale de prezentare care vor fi folosite pe parcursul orelor de dirigentie.Ziua Internationala a Drepturilor Copilului va fi sarbatorita si in centrele comunitare ale Fundatiei prin concursuri si jocuri organizate special pentru aceasta zi. Copiii care vin zilnic la centrele FRCCF sint deja obisnuiti cu aceste actiuni.FRCCF lupta pentru prevenirea abandonului scolar prin intermediul serviciilor oferite in cadrul centrelor sale comunitare. La fiecare centru vin zilnic 40-50 de copii care au intre 3 si 18 ani. Acestia provin din familii numeroase sau au un singur parinte.
Reporter: Au trecut 25 de ani de la infiintare. Lumea stie ce ati facut. Poti sa ne spui ce nu ati reusit sa faceti?Calin Pop: Cred ca mai multe nu am facut decit am facut. Am fi putut face mult mai multe daca numai cu asta ne-am fi ocupat. Dar cita vreme muzica este pentru noi doar un hobby... E totusi satisfacator faptul ca, in cele putine pe care le-am facut, macar am scris o modesta, zic eu, pagina in istoria rock-ului romanesc si am lasat citeva albume in urma noastra. Cistigul este faptul ca avem, totusi, publicul si fanii nostri.- Foarte multi au facut o comparatie intre voi si Phoenix...- Este o comparatie flatanta pentru noi, facuta din punctul de vedere al valorii si al originalitatii, care nu poate decit sa ne bucure. Dar sa nu uitam ca valoarea si originalitatea unei trupe nu sint criterii care sa fie la timona unei generatii de consum bazate, la noi in tara si la aceasta ora, pe criteriul cantitativ, si nu pe cel calitativ.- Aveti un public pe care il putem imparti in doua, cel care a crescut cu „Iarba prin par" si cel nou, atras in special de sonoritatile gen „Armaghedon". De care va simtiti mai atras?- De ambele. Nu facem discriminari. Eu nu impart publicul in doua. Eu il vad ca pe unul singur.- Ati pregatit ceva special de oferit publicului in cadrul concertelor aniversare?- In primul rind, speciale sint aparitiile noastre in concert numai cu noi, fiind foarte rare... vom cinta 3 ore daca si publicul va simti asta. Oricum, va fi o trecere in forta prin aproape tot repertoriul nostru de la inceputuri pina azi. Restul... va fi vazut la concert.- Ati resimtit o schimbare de atitudine, o dezamagire din partea publicului dupa aparitia albumului „Armaghedon", avind in vedere ca ati adus schimbari considerabile de stil? Ce anume a dus la respectiva schimbare?- Se schimba oricum totul, nu numai publicul... Dezamagirea a venit din partea trupei fata de cei care nu au inteles esenta existentei formatiei Celelalte Cuvinte si filosofia lor de viata. Trupa si-a modificat mereu stilul, de la un album la altul, tocmai din dorinta de diversificare, perfectionare si incercare de a nu se repeta in albume. Fanii vechi, dezamagitii, ar putea lua aminte de la fanii de acum, care au inteles exact ceea ce trebuia sa inteleaga in acest sens. Celelalte Cuvinte sint neconditionate.- Cum percepeti publicul de la Cluj? Cum a fost la concertele de pina acum de aici?- Mereu ni s-a parut un public deosebit, cu o perceptie aparte a muzicii noastre. Concertele de la Cluj s-au rarit mult in ultimii ani, nu mai avem multe amintiri de aici, insa avem si una mai putin placuta: concertul sustinut impreuna cu Iris in noiembrie 1989. Acum a devenit o amintire hazlie, deoarece, din cauza unei greseli a organizarii, era sa fie puse in situatie de conflict tehnic doua trupe. Situatia aceea de pseudo-conflict s-a aplanat atunci pe loc, datorita dialogului si a spiritului de breasla al ambelor parti.- Cum vedeti evolutia industriei muzicale romanesti din ultimii ani?- Care industrie? Exista vreuna? Nu e problema noastra ce fac altii.- Vedeti o solutie la criza muzicii romanesti la aceasta ora?- La fel, nu este treaba noastra.- Ce va face trupa Celelalte Cuvinte in urmatorii ani?- Vom scoate un album, poate doua, si vom da concerte doar in cadru bine organizat si de gen, oricit de rare vor fi acestea.- Cu ocazia acestui an aniversar se va relansa albumul „Armaghedon" intr-o editie de lux, limitata. De ce a fost nevoie de aceasta relansare, de ce nu ati oferit publicului un material nou, din toate punctele de vedere?- In primul rind, este o reeditare pentru ca albumul acesta s-a lansat in 1994. Reeditarea se va face in curind si cu Electrecord vizavi de primele doua albume ale trupei, toate pentru ca fanii si colectionarii sa aiba posibilitatea de a achizitiona originalele si nu cópii realizate la proasta calitate. Acum lucram la un material nou care speram sa iasa in 2007, material de pe care vom cinta doua piese in aceste concerte. Locuri limitate la ClujConcertul Celelalte Cuvinte va avea loc duminica, 26 noiembrie, de la ora 20, in sala mare a Casei de Cultura a Studentilor (CCS). „Pentru evenimentul de la Cluj locurile sint limitate", avertizeaza reprezentantii Promusic Prod, organizatori, alaturi de revista „Maximum Rock", ai evenimentului. Pretul biletelor este 20 RON. Se pot achizitiona de la Casa de Cultura a Studentilor in ziua spectacolului sau de la anticariatul de linga Casa Matei, barurile Umbra de Noapte, Hard Rock sau Clubul Autograf.Primul album, in urma cu 19 aniFormatia Celelalte Cuvinte este alcatuita din: Calin Pop (chitara, voce), Marcel Breazu (bass), Tiberiu Pop (claviaturi), Leontin Iovan (tobe), Ovidiu Rosu (inginer sunet). Discografia acestora cuprinde albumele: „Formatii Rock" (1/2 LP - 1984), „Celelalte Cuvinte" (1987), „Celelalte Cuvinte II" (1990), „Se lasa rau" (1992), „Armaghedon" (1995), „Vinil collection" (1996), „Ispita" (1997) „NOS" (2004).
¤ Start in lupta pentru sefia PSDCongresul extraordinar al PSD aduce o noua campanie in interiorul partidului, prilejuita de lupta pentru sefia acestuia. Dupa ce actualul presedinte, Mircea Geoana, a anuntat ca va candida din nou, si presedintele organizatiei Bucuresti, Sorin Oprescu, si-a afirmat public candidatura. Ieri, si senatorul Serban Nicolae a spus ca are intentia de a se bate pentru functie. Social-democratii cred ca, in urma competitiei, va cistiga partidul, care va avea un lider puternic. Grupul de la Cluj, artizanul congresului PSD din 2005, il sustine in continuare pe Mircea Geoana. (C. J.)¤ Vadim si Oana, telenovela PRMPresedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, are un nou consilier de imagine: actrita de telenovele Oana Zavoranu. Aceasta s-a inscris si in partid, desi nu cunoaste nici sigla acestuia, nici doctrina. Invitata la o dezbatere televizata pe tema noii sale functii, Oana a afirmat ca isi poate „aduce aportul in mod pozitiv" la PRM si ca nu isi va schimba stilul vestimentar conform noii sale pozitii in viata publica. „A te imbraca putin mai nonconformist si a nu fi la patru ace in permanenta nu inseamna a te imbraca vulgar sau a fi ridicola. Eu nu cred ca vestimentatia mea este ridicola. Asa cum a spus si domnul Corneliu Vadim Tudor, ce e frumos ii place si lui Dumnezeu", a declarat ea. (C. J.)
Ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, a declarat, ieri, ca el si sotia sa sint urmariti „de dimineata pina seara", peste tot pe unde merg. El crede ca acest fapt are la baza decizia sa de a-i suspenda pe cei doi directori generali ai Electrica, Nicolae Coroiu si, respectiv, Romgaz, Alexa Iakob, pentru o perioada de 30 zile, pentru a da timp corpului de control al ministrului sa faca o serie de verificari. Codrut Seres spune ca aceasta decizie „a fost o chestiune de management". Insa el a acuzat si faptul ca se fac presiuni politice asupra sa pentru numirea directorilor celor doua societati. Purtatorul de cuvint al SRI, Marius Bercaru, a declarat ca SRI va incepe verificarea celor spuse de Seres. El spune ca ministrul Codrut Seres nu a depus o plingere la SRI sau la Inspectoratul General al Politiei referitor la cele afirmate ieri, dar ca SRI demareaza verificarea datelor dat fiind ca acestea au fost prezentate public. „SRI pregateste o informare in acest sens, din care va face publice date despre situatia invocata de ministrul Economiei, care este si membru de drept al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii", a mai precizat Bercaru.
Dialog mimatConducerea Partidului National Liberal sustine ca a propus un dialog intre partid si Theodor Stolojan, reprezentantul platformei liberale, dar ca acesta ar fi fost refuzat de platformisti. „Este, de fapt, o oferta care a fost respinsa in doua etape: o prima etapa prin fixarea unor conditii inacceptabile, de genul «scoala-te tu ca sa ma asez eu», si in a doua etapa, prin aceste demisii care s-au intimplat", a declarat Theodor Melescanu, vicepresedinte PNL. Insa fostul vicepresedinte Gheorghe Flutur sustine ca a incercat sa gaseasca o cale de dialog cu actuala conducere a partidului, dar nu a avut succes. „Nu se doreste o discutie cu platforma Stolojan, noi am incercat, dar tot ce au facut ei pina acum nu a fost decit o mimare a dialogului", acuza Flutur.Tariceanu nu admite ca ar fi o crizaIn ciuda faptului ca tot mai multe voci din interiorul PNL se ridica si spun ca excluderea lui Stolojan a fost o greseala, ca este nevoie de discutii cu acesta si grupul sau si de o analiza mai atenta a platformei propuse de liberalii dati afara din PNL, liderul partidului, premierul Tariceanu, nu recunoaste ca formatiunea liberala s-ar afla intr-o criza sau pe punctul unei scindari. „In PNL nu e furtuna, e pe platforma furtuna", a declarat el. Mai mult, el i-a indemnat pe cei care se simt mai atrasi de alte doctrine sa mearga la PD daca asta vor. Tariceanu a preferat sa participe, la sfirsitul saptaminii trecute, la intilnirea filialelor de la Oradea, chiar cind Flutur isi anunta demisia. Singurul care a vorbit deschis despre posibila ruptura a partidului a fost presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Intre timp, in filiale continua excluderea celor care se alatura grupului Stolojan, cum s-a intimplat ieri la Iasi cu un consilier judetean al PNL. Partenerul de Alianta al PNL, PD, sustine ca nu are nimic de a face cu actualele probleme ale liberalilor si ca asteapta ca acestia sa si le rezolve cit mai repede. Pe de alta parte, scandalurile din ultima vreme din PNL lasa loc liber in sondaje pentru democrati.
Compania Tetarom a aniversat la inceputul acestui weekend implinirea a 5 ani de functionare. Evenimentul s-a consumat in sediul Maestro Business Center in prezenta reprezentantilor mediului de afaceri si a oficialitatilor locale.In numai 5 ani, au fost create doua parcuri industriale care deja sint ocupate si un al treilea care se afla in stadiul de obtinere a acestei titulaturi. Practic, Clujul se poate lauda ca a realizat in 5 ani ceea ce orase precum Timisoara sau Oradea au creat in mai bine de un deceniu. Actionarul majoritar al Tetarom este Consiliul Judetean Cluj, cu peste 98% dintre actiuni, alaturi de care, cu participatiuni mai mici in actionariat, se afla Consiliile Locale din Huedin, Gherla, Cimpia Turzii, Dej si Cluj-Napoca. Pina acum, cele doua parcuri industriale, Tetarom I si II, ocupa impreuna 31 de hectare, iar cel de-al treilea aflat inca in stadiul de proiect se va desfasura pe 105 hectare de teren si este un proiect „greenfield". Valoarea investitiilor in primele doua se ridica la 225 de milioane de euro si, in final, Tetarom I si Tetarom II, cumulat, vor oferi peste 7.000 de locuri de munca.
Debutul acestui weekend a adus o noua festivitate de recunoastere a eforturilor incununate de succes ale unor clujeni. Gala premierilor companiilor celor mai performante, membre ale Asociatiei Patronilor si Meseriasilor din Romania, filiala Cluj (APMR), a reunit manageri ai unor importante companii clujene. Evenimentul a fost programat sa inceapa la ora 11.30. Practic, nici la 12.45 festivitatea nu incepuse, desi sala era deja plina, iar dupa „buna traditie romaneasca", invitatii continuau sa umple sala de festivitati a hotelului Opera Plaza, chiar si cu mare intirziere. Printre laureati s-au numarat companii ca AB Onix Hotel, Acord Com, Clujana, Cofetaria Dana, Agentia Imobiliara Jolie Maison, Alianta Cooperativa de Credit, Leasing Rom sau Astra Tours. Premiile, constind in plachete si cupe, au fost inminate pe baza rezultatelor obtinute de companiile laureate. Spre deosebire de anul trecut, catalogul tiparit care continea numele companiilor laureate si reprezentantii acestora a fost lipsit de indicii performantelor obtinute.
Training in zgomotCei aproximativ 15 interesati sa-si vinda inventiile sau sa dezvolte o afacere plecind de la inventiile lor s-au intilnit intr-o boxa, un mic spatiu creat in incinta tirgului de la ExpoTransilvania. Spatiul in sine a fost perfect pentru un grup restrins ca acesta, a creat intimitatea discutiilor libere, care n-au lipsit. Zgomotul de fond si lipsa izolarii fonice, insa, a facut dificila urmarirea prezentarii trainerului, cu toate ca vineri la orele amiezii nu era unul dintre cele mai aglomerate momente de tirg. Specializatii incepatori„Oamenii care au venit la acest curs sint categoric niste specialisti incontestabili in domeniul sau fiecare dintre ei. Sint aici si cazuri de inventatori care au incercat sa dezvolte o afacere cu produsele lor, cu ceea ce creeaza. Dar cei mai multi au nevoie de orientare si indrumare", a declarat trainerul Laura Trifan. Astfel, s-a inceput prin a se analiza cererea, riscurile si potentialul pietei in cazul unei topitorii de PET-uri, ca un model de afacere. „Bani sint, trebuie doar sa stie cum sa-i gaseasca. Ideile nu lipsesc, deci tot ceea ce mai este nevoie se refera la acest know-how pe care germanii de la GTZ il pun la dispozitia inventatorilor. Ceea ce noi le oferim acum sint doar informatiile de baza, ei vor decide daca merg mai departe. O data cu aderarea la UE, vor fi si mai multi bani care vor fi disponibili tocmai pentru a sustine oameni ca ei", a mai precizat Laura Trifan.Abia la inceputCu alte cuvinte, inventatorii mai au nevoie sa se specializeze in cel putin un domeniu pentru a intra pe o piata care are nevoie de ei, asta in lipsa intermediarilor care sa le comercializeze inventiile si sa se interpuna intre ei si industriasii care folosesc inovatiile. Din acest punct de vedere, Romania se afla abia la inceput de drum. Doar in urma cu un an s-au pus bazele creerii unei platforme care sa asigure aceasta comunicare intre inventatori si industrie, dar rezultatele acestei intreprinderi pot fi asteptate abia in urmatorii 2-3 ani. Pina atunci, fiecare institutie de cercetare sau inventator trebuie sa se descurce cum poate, dupa cum demonstreaza experientele de pina acum.Relatia cu industriaCum ajungi sa cunosti o piata, sa stii care ii sint nevoile si daca inventia ta are sau nu aplicabilitate practica in interesul publicului consumator au fost doar citeva intrebari la care au cautat solutii practice? Se pare ca tot creativitatea este solutia. „Am facut pentru scoala o cercetare de piata. Pentru proiectul nostru a fost suficient sa parcurgem trei ore prin oras intrebind oamenii si stind de vorba cu ei. Acelasi lucru cred ca poate fi aplicat si in cazul unei inventii pe care vrei sa o dezvolti la nivel de afacere si astfel afli daca vei avea sau nu clienti", a afirmat Laura M., cursanta.
Ar fi bine sa ne intrebam mai des si sa ne si raspundem in ce masura ar trebui sa ne intereseze „viata" ascunsa si la vedere a partidelor politice. Cu alte ocazii am clasificat partidele politice (formate pe baza grupurilor de interese) in partide SRL si SA. In prima categorie le-am plasat pe cele care functioneaza, cu necesitate, datorita prezentei in fruntea lor a unui lider carismatic (si cu bani): PSD, PD, PC, PRM, PIN, PNG. In a doua categorie intra PNL, UDMR si, odihneasca-se in pace Corneliu Coposu, PNTCD. In ultima vreme, PSD face, sper, eforturi si transpiratii de reforma si modernizare spre categoria SA. Numai cele din a doua categorie pot fi considerate partide moderne, fiindca numai acestea pot functiona ca niste institutii politice intr-un regim democratic. In actuala structurare, Parlamentul, Presedintia si Guvernul, impreuna cu partidele, dau adevarata viata politica a tarii. Asadar, ar trebui sa ne intereseze in ce masura partidele sint SRL-uri sau SA-uri, adica pot fi considerate „institutii politice" publice, daca ele sint societati cu un singur actionar sau cu actionari anonimi. In mod normal, „viata" unei societati anonime din care am face parte n-ar trebui sa ne intereseze decit rar, cind se dau rapoartele de activitate, ori cel putin o data la 4 ani, cind se da raportul final. Numai ca la noi disproportia dintre SRL-uri si SA-uri este foarte mare. Iar daca mai punem pe taler si faptul ca institutia prezidentiala a devenit un SRL foarte crincen, avem la indemina una din cauzele reale ale bolsevismului politic de la noi. Ceea ce se intimpla acum in PNL mi se pare edificator. O parte absolut tolomaca dintre liberali isi pun speranta in Theodor Stolojan. Au cazut pe spate mai ales moldovenii, si nu stiu de ce imi vine sa fac o mica conexiune cu „grupul de la Bacau". Platforma SS, in afara de faptul ca nu e, nu este in nici un caz una liberala. Intii, fiindca nu are nici o treaba cu liberalismul, ci cu Calin Popescu Tariceanu. Cu persoana sa, nu cu liderul de partid sau cu primul ministru. Apoi, fiindca in loc de o „societate anonima", asa cum este inca PNL, propune un SRL Stolojan. In loc sa vina sa intareasca partidul pe linia institutionalizarii sale politice, incearca sa-l faca un partid cu un singur actionar. Actionar care, pina la imbolnavirea sa foarte repede si definitiva, va fi Theodor Stolojan. Dupa care, cineva, stim bine cine, ii va plinge pe umar. La „Ciresica-mititica" cu golden blonda-n coada. Stolojan si, mai nou, si Flutur-ele sau, il acuza pe Tariceanu ca face ceea ce el insusi tine mortis sa faca: bolsevism politic. Probabil ca Stolojan, daca are singe-n rana, isi va infiinta un fel de PNL cu SRL in coada. Un astfel de partid i s-ar potrivi de minune, pentru ca ar fi unul cu foarte limitata raspundere. Iar raspunderea efectiva nici nu i-ar apartine. Doar bolsevismul. Rosu ca para. Si ca omida.
Ma numar printre cei care (mai) cred in cuvintul scris. De exemplu, am citit din retetarul „Mascariciului Valatuc" (l-am numit aici pe „Pastorel"), mare gurmand si rafinat descrietor de fineturi culinare, cum ca un cozonac adevarat, ca la mama lui acasa, se face daca pui 60 de oua (!) la un kilogram de faina. Cred ca vroia sa spuna daca reusesti sa introduci 60 de oua intr-un kilogram de faina... Caci, gurmand la rindul meu, incercind sa fac un cozonac (ca la ma-sa acasa), am constatat, de pe la oul 40, ca-ti trebuie degete hidraulice pentru a duce la bun sfirsit operatiunea. Cu putina incapatinare si dorinta de a corela cuvintul scris cu realitatea din teren, am obligat sa intre in amestec inca patru oua (peste cele 40) dupa care, am aruncat papul la gunoi, cu tot cu oala si linguroiul de lemn pe care nu am putut sa le mai recuperez din inclestarea „fainouatoare". Vecinii mi-au multumit de-abia dupa ce animalutele lor de casa, trimise sa-si cistige existenta prin jurul blocului, au ramas cu falcile inclestate pe amestec. Ce-oi fi vrut sa spun cu asta? Ca poate exista retete imposibil de aplicat.Stiti despre planeta noastra, de la orele de Fizica, ca se invirte in jurul propriei axe, motiv de a genera si gravitatie. Potrivit scrisorilor primite la redactie (de la un grup de dervisi rotitori), degeaba se-nvirte omul in jurul propriei axe, ca de produs nu produce decit ameteala. Mi-au scris ca l-au vazut cum orbita, in jurul propriei minti, pe Mircea Geoana (un presedinte de partid in timpul liber) si ca nu-si explica fenomenul. Un „prostanac" (traiasca nasul Iliescu!) care si-a gasit un scop este mai periculos decit un „destept" inactiv. Asa ca si-a gasit si Mircea Geoana un scop in viata: prezent simbata la adunarea tineretului social-democrat, liderul PSD l-a numit ipocrit pe seful statului si l-a calificat drept un antimodel pentru tinara generatie. Normal, seful statului este responsabil de toate relele din politica romaneasca. Chiar si prietenul Dinu Patriciu stie de ce.Dragi dervisi rotitori, sa va explic, pe litere, sa poata pricepe chiar si respectivul corp terestru: exista momente in care, mintile foarte grele genereaza cimp gravitational (normal, foarte greu). Acest cimp gravitational capteaza tot felul de corpuri fara independenta si acestea sint nevoite sa se roteasca, dezorientate, multa vreme. Am pus mesajul pe e-mail si l-am trimis dervisilor rotitori. Am primit, rapid un set nou de intrebari. Unu: care minte? Doi: daca-i minte vidul? Trei: daca doare.Intr-un efort publicistic de remarcat, in 1698, a aparut, la Iasi, prima scriere filosofica romaneasca: „Divanul sau gilceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul". Cartea, scrisa de domnitorul en-titre al Moldovei, Dimitrie Cantemir, a avut parte de-o lansare cu public deosebit de avid de litera scrisa. Faima scrierii a depasit hotarele Moldovei, motiv pentru care, doi ani mai tirziu, in jur de 150.000 de turci au navalit peste apa Dunarii dornici de autografe.
¤ Managerii de spital, la concursCandidatii pentru functiile de manager la spitalele din judetul Cluj au sustinut la sfirsitul saptaminii trecute prima proba a concursului. In judetul Cluj au fost scoase la concurs 17 posturi de manageri, pentru toate unitatile sanitare cu paturi. Din cei 20 de candidati, doar unul nu s-a prezentat. Este vorba de unul dintre cei doi candidati pentru postul de manager al Institutului de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca. Toti cei prezenti la concurs au obtinut nota de trecere, care este 7. Acestia vor mai trebui sa sustina proiectul de management si un interviu si sa obtina cel putin media 8 pentru a obtine postul pentru care au concurat. (A. U.)¤ Un nou recursAstazi se judeca recursul inaintat saptamina trecuta de patru dintre cei cinci arestati preventiv in dosarul „Gazeta". Liviu Man a produs saptamina trecuta surpriza, fiind singurul care si-a retras cererea de inlocuire a masurii de arest preventiv si cercetare in stare de libertate. Astazi, judecatorii Curtii de Apel Cluj vor decide daca Aurel Muresan, Ioan Otel, Elena Cocut si Dorel Vidican pot fi cercetati in stare de libertate. Referitor la acelasi dosar, deputatul Daniel Buda a facut vineri demersuri pentru scoaterea numelui sau din casuta redactionala a „Gazetei de Cluj". (A. D.)
Sediul filialei judetene a PD, situat in plin centru al orasului, a fost spart in noaptea de simbata spre duminica de persoane inca necunoscute. Fapta a fost descoperita ieri dimineata de un portar aflat in apropiere, care a vazut ca usile sediului PD erau fortate si a anuntat politia. Autorii spargerii nu au furat absolut nimic, desi in birouri se aflau televizoare, calculatoare si imprimante. Politia crede ca hotii au cautat bani si pentru ca nu au gasit, au plecat. Oamenii legii au luat amprente de pe usi si spera sa identifice in cel mai scurt timp autorii spargerii. Incidentul vine dupa ce, numai acum citeva saptamini, sediul PNL Cluj a fost calcat de hoti. Nici atunci acestia nu au luat nimic, desi in cladire se aflau mai multe calculatoare, ci au cautat, se pare, tot bani. Autorii spargerii de la sediul PNL nu au fost, deocamdata, identificati.
Potrivit directorului executiv al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor (OPC) Cluj, Mircea Avram, solutia pentru parbriz retrasa de pe piata se incadreaza la categoria de produse chimice periculoase. „Conform legilor in vigoare, plasarea pe piata a acestor produse se poate face numai in conditiile in care sint respectate mai multe cerinte, cum ar fi sa nu aiba forma sau o prezentare grafica ce ar putea sa atraga ori sa stimuleze curiozitatea copiilor sau sa le imite pe cele utilizate pentru alimente", a precizat Mircea Avram. In cazul produselor confiscate se incalcau prevederile legale ce privesc imitatiile de produse alimentare care prezinta riscul de a pune in pericol sanatatea si securitatea consumatorilor si care interzic producerea, comercializarea sau importul produselor care le imita pe cele alimentare.„Produsele respective sint ambalate in PET-uri de 3 litri, cu o culoare specifica sucurilor de lamiie, mere verzi si portocale, avind desenate pe etichete fructele respective. Aceste produse sint atractive pentru consumatori, in special pentru copii, insa in cazul in care sint inghitite pot provoca intoxicarea, iritarea aparatului digestiv sau otravirea", a precizat Mircea Avram. Datorita acestor abateri, inspectorii OPC Cluj au aplicat agentilor economici care comercializau aceste produse sanctiuni contraventionale in valoare de 3.000 RON si au dispus retragerea de pe piata a respectivelor produse.
Concurs in sase universitati clujeneAbsolventii universitatilor de medicina si farmacie din intreaga tara au participat ieri la concursul de rezidentiat. Centrul universitar Cluj-Napoca a gazduit concursul de rezidentiat pentru grupa specialitatilor medicale si grupa medicina de familie. Rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF) „Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca, prof. dr. Marius Bojita, a precizat ca in timpul concursului nu s-au inregistrat nici un fel de incidente si ca peste 400 de persoane, cadre didactice, jandarmi si politisti, au fost mobilizate pentru ca acest concurs sa se desfasoare in cele mai bune conditii. „Candidatii au sustinut concursul in 45 de amfiteatre, in tot centrul universitar Cluj. Pentru organizarea concursului am fost sprijiniti de Universitatea «Babes-Bolyai», Universitatea Tehnica, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara si universitatile «Bogdan Voda» si «Dimitrie Cantemir», care ne-au pus la dispozitie spatii pentru concurs, pe linga salile noastre", a declarat ieri prof. dr. Marius Bojita.Paza si transportJandarmeria si Politia Cluj au pus la dispozitia organizatorilor atit personal pentru paza, cit si masini pentru transportul materialelor necesare la salile unde s-a desfasurat concursul, cit mai rapid posibil. „Materialele au fost pazite peste noapte, iar azi dimineata (n.r., ieri) jandarmii si politistii au dus in salile de examen caietele cu intrebarile grila", a precizat rectorul UMF Cluj. Jandarmii au ramas si peste noapte la sediul Comisiei centrale de rezidentiat. Doi candidati pe un locLa examenul organizat la Cluj-Napoca s-au inscris 2.814 candidati pe 1.380 de locuri scoase la concurs la grupa specialitatilor medicale si 378 de candidati pe cele 250 de locuri scoase la concurs la grupa medicina de familie.Corectarea testelor de tip grila se face pe loc, candidatii nemultumiti de rezultatele obtinute putind depune contestatii inclusiv astazi. In total, un numar de 5.108 absolventi ai facultatilor de medicina si farmacie din intreaga tara au participat ieri la examenul national de rezidentiat.
Dascalii vor sprijin din partea ministerului Potrivit liderilor sindicali, prestatia lui Mihail Hardau in functia de ministru al Educatiei si Cercetarii este lamentabila. Potrivit liderei Sindicatului Liber al Invatamintului Preuniversitar Cluj (SLIPC), Lucia Cojocaru, Mihail Hardau nu i-a sustinut pe profesori in momentul depunerii amendamentului care prevedea realocarea unei sume de bani de la capitolul investitii la capitolul cresteri salariale. „Discriminarea la care sint supusi salariatii din Invatamint de catre actuala guvernare, prin refuzul de suplimentare a fondurilor destinate cheltuielilor de personal, va face ca aceasta categorie socio-profesionala sa nu beneficieze de majorari salariale incepind cu data de 1 ianuarie 2007", a precizat Lucia Cojocaru. Nemultumiti de actualul ministru, cadrele didactice din intreaga tara au inceput stringerea de semnaturi pentru demiterea acestuia.In replica, Mihail Hardau a declarat ca acuzatiile unor membri de sindicat conform carora ministrul Educatiei si Cercetarii nu ar fi votat vreun amendament privind cresterile salariale ale cadrelor didactice sint total nefondate. „Tinem sa reamintim ca in Parlamentul Romaniei voteaza si decid doar parlamentarii. Avem incredere ca toti profesorii stiu ca prin demersurile ministrului Educatiei majorarea salariala pentru anul 2007, in conditii de negociere, a ajuns la 18,7%, in vreme ce, in anul 2005, in urma grevelor din Educatie, cresterile salariale au fost de 11,83%. Cu toate acestea, in interesul cui cer unii lideri sindicali demisia ministrului Educatiei?", se arata intr-un comunicat al Ministrului Educatiei si Cercetarii.Profesorii vor boicota teza unicaIn timp ce salariatii din invatamint sustin ca Acordul semnat cu reprezentantii Guvernului nu a fost respectat, in sensul ca proiectul Legii salarizarii in sistemul bugetar nu a aparut nici pina acum, ministrul spune ca a gestionat si a rezolvat la termen, conform competentelor legale pe care le are, toate punctele din acordul incheiat la sfirsitul lunii noiembrie 2005. „Toate transele financiare destinate salarizarii cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar au fost transmise complet si la timp bugetelor autoritatilor locale si s-au stabilit valorile si transele de livrare pentru plata sumelor restante datorate cadrelor didactice pentru perioada 2001-2004", se arata in comunicatul ministerului. Mai mult, in comunicat se arata ca Mihail Hardau a gestionat cu eficienta maxima si intr-un interval de timp foarte scurt toate proiectele de refacere a infrastructurii din invatamint. „In aceste conditii, cum se poate spune ca Mihail Hardau nu este un ministru performant? Intr-o perioada de 7 luni, incepind din luna mai, a asigurat proiecte si apoi a repartizat fondurile necesare realizarii lor. Astfel, valoarea totala a investitiilor in invatamint este de cel putin 21 de ori mai mare decit orice suma alocata investitiilor in Educatie in ultimii 16 ani. Cine are interesul sa nu se vada evidentele?", se intreaba ministrul clujean.La aceasta ora, cadrele didactice se pregatesc de proteste, care se vor concretiza intr-o greva japoneza la data votarii in plenul camerelor reunite ale Parlamentului a bugetului Educatiei si prin neparticiparea la teza unica si la examenele nationale din vara anului 2007.
50 de tineri PD-isti din Organizatiile de Tineret si Studenti ale Partidului Democrat Cluj au donat singe la Centrul de Transfuzii Sanguine din Cluj-Napoca, la sfirsitul saptaminii trecute. Prin aceasta campanie, tinerii democrati au urmarit constientizarea faptului ca un simplu gest umanitar poate salva vieti in contextul lipsei acute de singe din spitale. In aceeasi zi, tinerii si studentii democrati au impartit fluturasi de mobilizare a cetatenilor, sub indemnul: „Fa un cadou din inima, fa un cadou o viata!". Actiunea a avut loc in cadrul „Campaniei de motivare si incurajare in vederea donarii de singe", initiata si desfasurata concomitent de sase organizatii de tineret ale PD din judetele Bistrita-Nasaud, Bihor, Maramures, Satu Mare, Salaj si Cluj. Campania a fost prima actiune comuna a organizatiilor de tineret ale PD din regiunea de Nord-Vest, care au semnat in urma cu doua luni un protocol de constituire a „Centrului regional de dezvoltare politico-economica pentru tineret".
Alin Tise, prefectul judetului Cluj, a obtinut saptamina trecuta, la Brasov, unul din cele cinci premii de excelenta acordate celor mai eficienti prefecti din Romania. Distinctia i-a fost acordata in cadrul galei „Premiilor de Excelenta Administratie.ro", aflata la a doua editie si organizate de portalul national de administratie publica. „Aceasta distinctie reprezinta o recunoastere din exterior a activitatii pe care atit eu, cit si colegii mei am desfasurat-o in institutia prefectului judetului Cluj in ultimul an", declara prefectul clujean.Tot in cadrul galei de la Brasov au fost premiati Anca Boagiu, ministrul Integrarii Europene, si Borbely Laszlo, ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, ambii obtinind premiul pentru activitatea guvernamentala. Prefectul clujean a fost singurul reprezentant al autoritatii centrale din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest care a obtinut aceasta distinctie.
Clujenii, euro-informatiTimp de aproape doua saptamini, clujenii vor putea afla detalii despre Uniunea Europeana de la punctele de informare ale Partidului Democrat din judet. Potrivit presedintelui Partidul Democrat Cluj, Daniel Buda, „campania de euro-informare va avea loc in majoritatea localitatilor din judet, fiind alese, in total, opt orase si comune".„Am demarat aceasta campanie de informare pentru ca cetatenii tarii sa fie bine informati si sa afle cit mai multe detalii despre integrarea in UE, si cu bune, si cu rele", apreciaza Radu Tirle, senator PD de Bihor si observator in Parlamentul European, prezent duminica la Cluj-Napoca in calitate de coordonator al campaniei de euro-informare pentru judetul Cluj. Actiunile vor continua pina la 1 decembrie, fondurile alocate acestei campanii venind din partea Partidului Popular European (PPE).„Iubesc Europa!"Campania partidului UDMR va incepe in 22 noiembrie, va dura o saptamina si se va derula sub deviza: „Iubesc Europa!". Vor fi impartite 3.000 de pliante in limba maghiara, iar caravana UDMR se va deplasa in regiunile din Ardeal cu populatie preponderent maghiara. „Noi nu vom face altceva decit vom prezenta Europa pe intelesul tuturor, adica intr-o saptamina le vom explica oamenilor din opt localitati ardelene ca palinca si proiectele SAPARD pot convietui foarte bine", explica Kovacs Peter, presedintele executiv al UDMR. Campania a costat aproape 400 de milioane de lei vechi si a fost cofinantata de UDMR si de Fundatia „Comunitas".
Aruncati la capat de lumeAni de-a rindul, sediul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj a functionat in Piata Unirii, amplasare boiereasca atit pentru cei aproximativ 30 de angajati, cit si pentru cei veniti din toate colturile Clujului, mai cu seama datorita accesului direct la mijloacele de transport. Nici aici nu au lipsit, insa, neajunsurile, de la spatiul insuficient si dotarile precare pina la revendicarea cladirii, aceasta din urma ducind, in final, la mutarea in citeva birouri intr-o cladire a fostului CUG, mai exact pe Bulevardul Muncii nr. 18. Pina acolo, insa, locuitorii din zonele rurale care vin cu sperante de sprijin au cale lunga de batut. Fie ca aleg calatoria cu zdruncinaturi si scrisnete metalice ale tramvaielor, fie vreunul din putinele autobuze care au curse, la intervale lungi, pe acolo, cei ce alcatuiesc „publicul" DADR, tarani amariti cu papornita in spinare ce indeobste ajung la oras cu noaptea in cap, au de strabatut statii lungi, dincolo de zona garii, poduri, ulite desfundate, zona intinsa a ruinelor fostelor uzine si dealuri pustii si uscate.„Cine are cu adevarat nevoie ne gaseste!"Pentru a ajunge in fiecare dimineata la locul de munca, cei aproximativ 30 de angajati DADR sint nevoiti sa calatoreasca intre 30 si 45 de minute, in functie de zona de unde vin si de cite mijloace de transport utilizeaza. Numarul celor care vin la noul sediu a scazut considerabil, singura cale prin care se mai tine legatura cu o mare parte a acestora fiind cea telefonica, deoarece s-au pastrat vechile numere. Pe de alta parte, spatiul generos al noului sediu le-a adus un nesperat confort. Activitatea directiei se desfasoara in birouri largi, incalzite, chiar daca prin geamurile acestora se zaresc cladiri cenusii de fabrici, utilaje si dealuri aride. Aici au loc informarile privitoare la prime, subventii, lucrari agricole, investitii, dezvoltare rurala, precum si consultanta in vederea alcatuirii de proiecte de finantare. „Locatia e foarte buna. Pentru producatorii din teritoriu este la fel de greu sa ajunga si in centru, si aici", considera Virgil Bucsa, director executiv adjunct in cadrul DADR. Avantajoasa mai este, dupa cum precizeaza, si vecinatatea in aceeasi cladire a tuturor institutiilor cu profil agricol din Cluj. „In definitiv, cine are cu adevarat nevoie de noi ne gaseste si aici", conchide acesta.
• Mare eveniment mare, in Cetate, pe bulevard. O organizatie, de tot imi vine sa uit cum o cheama, a avut saptamina trecuta o actiune demna de toata lauda, daca n-ar fi de comedie. Vrind ei, cei din organizatie, sa ne faca noua, fumatorilor, un bine, dadeau sucuri la tot cartieru’. Nu moca, ci la troc. O tigara contra unui suc. Sincer, as fi dat si eu, ca mi-era sete. Dar cind am vazut ce fel de suc se dadea, am renuntat. Pai, bine, mai, dependentilor, voi vreti sa inlocuim nicotina cu cofeina? Pai ce fel de lupta impotriva oricarei forme de drog e asta? Numai de curiosi, v-ati uitat in ultima vreme pe eticheta unei sticle de suc? Ca sa vedeti cam ce contine? Va spun eu ca nu e mare diferenta intre o tigara si un suc. Si cind te gindesti ca “textul” explicativ al celor din organizatie era ceva de genul: “O tigara iti scurteaza viata cu 7 minute”. O fi. O fi demonstrat stiintific. Dar un suc? Prefer sa fumez. Si sa nu trec pe la doctori, ca sa nu aflu ce de boli oi avea. Prefer sa mor sanatos… • Nu putem sa ne abtinem si uram “Bun venit” celor trei mari vinatori, porecliti deja prin Consiliul judetean Alba “Vinatorul”, “Gonacul” si “Vinatul”. Adica Dan Simedru, Nelu Bodea si Marian Aitai. Care s-au intors din “delegatia” de vinatoare din Ungaria. De-abea asteptam sa-i vizitam, pentru a mai afla cite o “vinatoreasca”, sa va mai spunem si voua... • PNL Alba a ajuns loc de inchinaciune pentru cei veniti in Alba Iulia de pe alte meleaguri! De-a dreptul. Nu chiar biserica. Poate mai mult cimitir, ca parca miroase ceva a putred. Unui coleg de-al nostru ii vine in vizita cineva din Cluj. Care, plimbindu-se prin Centru, da cu ochii de bannerul liberalilor de pe fostul sediu CEC. Cel prin care ne ureaza “La multi ani”. Omul, credincios din fire, a avut o reactie pe masura: “Doamne apara si pazeste!”. No comment. Acest text va fi considerat pamflet
Timp de 26 de ani, un misterios Mos Craciun, in fiecare decembrie, a oferit bani trecatorilor din Kansas, Missouri. Bolnav de cancer, americanul a dorit sa-si devaluie identitatea pe care a ascuns-o mai bine de un sfert de secol. Misteriosul personaj se numeste de fapt Larry Stewart, are 58 de ani si a facut avere cu afacerile sale din domeniul media si al televiziunii prin cablu. In tot acest timp, Mos Craciun din Kansas, a oferit trecatorilor pe perioada sarbatorilor de iarna peste 1 milion de euro. Povestea a inceput in decembrie 1979 cind Larry Stewart, intorcindu-se de la birou, s-a oprit la un restaurant drive-in. Era foarte frig si chelnerita avea doar o vesta subtire, asa ca Stewart i-a dat 20 de dolari pentru nota de plata si i-a spus sa pastreze restul. Aceasta a fost extrem de incintata si i-a multumit cu ochii in lacrimi. Omul de afaceri mai avea in portofel 200 de dolari, asa ca, in drum spre casa, a oferit de la geamul sau toti acesti bani oamenilor sarmani pe care i-a intilnit. A fost primul cadou de Craciun oferit de Stewart. Mosul a revenit insa in fiecare an. In luna aprilie, medicii i-au spus lui Stewart ca este bolbnav de cancer, in ultima faza. Chimioterapia l-a schimbat, acesta slabind 45 kg. Marea sa bucurie a fost insa ca nu si-a pierdut parul alb. A decis sa isi dezvaluie identitatea in speranta ca ceea ce a facut el ii va determina si pe altii sa ii urmeze exemplul. In opinia lui Mos Craciun “noi sintem pe Pamint pentru a-i ajuta pe ceilalti”, a spus acesta, citat de AP.
Oaspetii - numai nume de rasunet din lumea cinematografiei americane si a showului au plecat. Mica localitate Bracciano incepe treptat sa revina la viata ei normala. Cuplul a parasit Italia la bordul unui avion particular, urmati fiind de cei mai multi dintre invitati - Brooke Shields, Jim Carrey, Will Smith si Jennifer Lopez. Ecouri - presa italiana a fost mai degraba critica. Astfel, Corriere della Sera a fost vehementa la adresa masurilor drastice de securitate adoptate pentru protectia casatoriei, celebrata in ritul scientologic, precizind ca “DA-ul imperceptibil i-a dezamagit pe fanii adunati in fata castelului Bracciano”. Oricum, proaspetii insuratei nu au aparut in fata publicului dupa festivitatea care le-a unit destinele. Un sarut lungCiteva din detaliile evenimentului au fost dezvaluite chiar de participanti. Astfel, Giorgio Armani, creatorul vestimentatiei celor doi soti si a fiicei lor, a povestit cum Tom si Katie s-au sarutat indelung, atit de mult, incit au fost rugati sa se opreasca. La ceremonia care a urmat momentului solemn a cintat Andrea Bocelli. Conform traditiei, mirii au taiat tortul de nunta, de ciocolata si care a avut cinci etaje. Focul de artificii din final, care s-a dorit o feerie de lumina si culoare, nu a fost extrem de vizibil, din cauza cetii dense care s-a lasat pe timpul noptii. “Pentru americani, castelul a fost ceva special. In SUA nu exista asemenea constructi, iar americanii viseaza la cele din Italia”, a spus Armani. Inainte de a imbraca rochia de mireasa de culoarea fildesului, Holmes a purtat o rochie neagra, extrem de sobra si asortata cu o pereche de cizme inalte. Tom si Katie au venit separat la castel, ploaia obligind-o pe actrita sa se adaposteasca sub umbrele largi purtate de garzile de corp.
Despre Partidul Liberal Democrat nu a vorbit nimeni concret pina in prezent, iar cel care l-ar conduce, Theodor Stolojan, nici atit. Practic, BCS a testat populatia in legatura cu un partid care nu exista. In felul acesta, insa, Stolojan poate sa vada daca merita sa transforme Platforma Liberala in partid politic, si care sint sansele de a avea un cuvint de spus la alegerile viitoare. Românii nu stiu ce vrea StolojanElectoratul este impartit oarecum egal atunci cind este intrebat daca stie de Platforma lui Theodor Stolojan. Astfel, 58% dintre intervievati spun ca au aflat de platforma, in timp ce 42% spun ca nu au aflat. Si totusi, chiar daca au aflat, 42% dintre intervievati nu stiu exact ce vrea Stolojan, 31% cred ca vrea sa rupa PNL, iar 27% sint de parere ca vrea sa unifice partidele de dreapta. Cit despre transformarea Platformei Liberale in partid politic, 38% cred ca acest lucru se va intimpla, 13% dau ca sigura aceasta transformare, 29% nu stiu ce sa spuna, 13% spun ca “probabil nu”, iar doar 7% sint convinsi ca nu va apare un alt partid. Adevarata Alianta D.A.Conform sondajului, 23,5% dintre cei intervievati nici nu stiu de ce vrea Stolojan sa infiinteze alt partid, 19,5% cred ca o face pentru ca nu a reusit sa redevina presedintele PNL, iar 17% cred ca o face pentru ca protejatii sai - Turcan, Boureanu, Musca si Stoica - au fost indepartati. Mai mult, sondajul face referire la “adevarata Alianta Dreptate si Adevar”, 39% indicind ca aceasta este formata din PNL si PD, iar 22% afirmind ca aceasta este formata din PD si Partidul Liberal Democrat al lui Stolojan. Si totusi, unui procent semnificativ, de 34%, ii este indiferent din cine este formata Alianta D.A.Apropiat de BasescuCei intervievati considera ca Stolojan este apropiat de presedintele Traian Basescu. Astfel, 20% sint de parere ca Stolojan este “total” linga Basescu, iar 36% cred ca este “mult apropiat”. De asemenea, 27% cred ca este putin apropiat, 7% cred ca deloc, iar 10% nu stiu ce sa spuna. Aceasta apropiere se vede si cind vine vorba de retragerea lui Theodor Stolojan din cursa prezidentiala din 2004. Astfel, 33% dintre intervievati sint convinsi ca Stolojan s-a retras datorita unei intelegeri secrete cu Traian Basescu, 18% cred ca s-a retras pentru ca nu avea sanse sa-l invinga pe Adrian Nastase, 17% pentru ca era santajabil si doar 16% au fost convinsi ca din cauza bolii grave. Pentru 15% retragerea lui Stolojan ramine o necunoscuta. Partidul lui Stolojan ar lua din votantii PDPartidul lui Stolojan este luat in calcul si cind vine vorba de alegeri. In cazul in care Stolojan ar participa in alegeri cu Partidul Liberal Democrat, ar obtine 10,5% dintre voturi, in timp ce Alianta PNL-PD ar obtine 40%, iar PSD ar avea 20% din voturi. Sondajul arata ca partidul care ar pierde cel mai mult din electorat ar fi PD si nu PNL, asa cum era de asteptat. Astfel, conform rezultatelor sondajului, procentul de 10,5% obtinut de posibilul partid al lui Stolojan este format din : 4% votanti luati de la PD, 2% votanti luati de la PNL, cite 1% de la PSD si PNG, 0,5% de la PRM, 1,5% de la cei care in general absenteaza de la vot si 0,5% de la alte partide. In cazul in care PD si PLD-ul lui Stolojan ar candida sub forma unei aliante, ar obtine 31,7%. Ar fi urmati de PSD, cu 20,4%, in timp ce PNL s-ar afla pe locul trei, cu 17% din voturi. Daca fiecare partid ar candida separat si ar fi luat an calcul si PLD-ul lui Stolojan, PD ar obtine cele mai multe voturi: 22,8% din voturi. Ar fi urmat de PSD cu 20,2%, PNL cu 16,8%, PRM cu 10,8% si PLD cu 9,3 %. Sondajul arata insa, ca 45% dintre cei intervievati vor ca PNL si PD sa candideze pe liste separate la alegeri, doar 25% dorind ca cele doua partide sa mearga in alianta. Un procent foarte mare, de 28% este format din cei carora le este indiferent sub ce forma vor candida PNL si PD. Anticipatele, necesare sefului statuluiAnticipatele sint necesare, considera 39% dintre români, 33% le vad inutile, 14% sustin ca sint daunatoare, iar 14% nu au o parere. De asemenea, 46% din cei chestionati sint convinsi ca Basescu are nevoie de alegeri anticipate parlamentare, 24% cred ca PD, 17% ca PSD, 14% ca partidul lui Stolojan, 14% ca anticipatele sint in favoarea populatiei, iar 10% ca PNL are nevoie de anticipate. Un procent de 35% crede ca Basescu vrea anticipate pentru a avea o majoritate confortabila, iar 25% este de parere ca seful statului vrea anticipate pentru a cistiga puterea PD si PLD-ul lui Stolojan. De altfel, Basescu si Stolojan sint cap de lista atunci cind participantii la sondaj sint intrebati daca au mai degraba incredere sau neincredere in liderii politici: 58% au incredere in Basescu, 42% in Stolojan, 33% in Becali, 33% in Oprescu, 32% in Mona Musca, 29% in Emil Boc, 28 % in premierul Calin Popescu Tariceanu si 27% in liderul PSD, Mircea Geoana. In cazul in care nu ar exista PLD-ul lui Stolojan, 46,3% ar vota Alianta PNL-PD, 22,2%- PSD, 10,1%- PRM, 9,4%-PNG, 6,2%- UDMR, 1,5%-PNTCD. Iar daca PD si PNL ar candida separat, 54% dintre votantii aliantei ar alege PD, iar 40% PNL.
Presedintele PNL, premierul Calin Popescu Tariceanu a facut un rezumat al problemelor din partid, odata cu reuniunea Comitetului Executiv al Ligii Alesilor Locali ai formatiunii: “grupul mic”, format din simpatizantii platformei liberale a lui Theodor Stolojan vrea sa ia PNL si sa il sacrifice pentru binele “cuiva”. Asa ca, Tariceanu a promis ca acel “cineva” va trebui sa treaca mai intii de el, presedintele de drept al PNL. De la ipoteza de poveste pe care a prezentat-o liderul liberal, la atacuri subtile la adresa celui mai recent tradator, ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, nu a mai fost decit un pas, pe care Tariceanu l-a facut fara rezerve. Intre timp, liberalii “disidenti” si-au programat o intilnire cu initiatorii platformei. Liderul PNL i-a indemnat chiar el pe liberalii care au semnat un apel la unitatea partidului - prin promovarea unui dialog cu initiatorul platformei, Theodor Stolojan - sa treaca de partea celor care vor avea pina la urma, de cistigat de pe urma problemelor interne ale PNL - partenerii din alianta, democratii. “Daca acest grup mic apreciaza ca ideile care sint proprii partenerilor nostri de alianta sint mai valoroase decit ideile noastre, si vor sa se duca alaturi de ei, n-au decit s-o faca. Dar, daca vor sa duca partidul pe altarul cuiva, atunci, cit sint eu presedinte, va garantez ca nu vor putea s-o faca”, a tunat Tariceanu, la sedinta Comitetului Executiv al Ligii Alesilor Locali PNL.“In PNL nu e furtuna”Tariceanu a continuat sa pretinda ca in PNL este liniste, sustinind ca “furtuna este pe platforma”. Dar liderul liberal nu a dat niciun semn ca vrea sa le arunce un colac de salvare celor care au trecut de bunavoie de partea lui Stolojan si a declarat ca ii lasa “sa-si vada de drum”, motivind ca “oportunismul in politica este extrem de pagubos”. Intentia de comunicare exista, a continuat sa sustina Tariceanu, desi toti cei implicati in apelul la unitate, sau chiar in proiectul platformei liberale au atacat “mimarea dorintei de dialog”. “Nimeni nu vrea sa spuna ce este cu aceasta platforma. Noi nu refuzam dialogul cu orice persoana care consimte la citeva elemente care ne tin impreuna: statutul PNL, ideile si principiile liberale”, a ridicat Tariceanu conditiile realizarii unui dialog. Sugestii pentru pedeapsaLiderului PNL i s-au alaturat o serie de liberali cunoscuti pentru opiniile lor radicale. Presedintele organizatiei PNL din Bucuresti, Ludovic Orban, i-a trimis si el pe liberalii semnatari ai apelului direct in barca lui Stolojan, pe care tot insista sa il urmeze. In numele liberalilor din capitala, Orban le-a cerut semnatarilor apelului sa demisioneze din toate functiile publice in care au ajuns cu ajutorul PNL. “Consideram inacceptabil gestul acelor lideri de filiala care incearca sa dea legitimitate actiunilor de destabilizare a partidului, desi unii nu s-au consultat cu organele statutare de conducere ale organizatiei din care fac parte, iar altii au incalcat deciziile acestora. (...) Liberalii trebuie sa inteleaga ca nu sintem niste copii care joaca miuta pe maidan, ci oameni responsabili”, a sustinut Orban, acuzind si el tentativa de a se forma un mega partid prezidential. Intilnire cu Stolojan Cei 28 de liberali au ramas pe pozitii, dupa ce au ales sa se alature platformei lui Stolojan, deocamdata numai din punct de vedere moral, prin semnarea unui apel, nu si a unei adeziuni. Invitat la o emisiune tv Gheorghe Flutur a sustinut ca semnarea apelului este “o actiune in binele PNL, pentru unitatea PNL”, care a venit ca ultima solutie pentru solutionarea crizei din partid. “Am epuizat toate discutiile in forurile partidului. Am informat partidul. Am iesit dupa aceea si am anuntat care este pozitia mea vizavi de discutarea cu Theodor Stolojan si intoarcerea, pentru ca altfel tot mai multi oameni vor adera la aceasta platforma si trebuie sa privim lucrurile barbateste si frontal”, a argumentat Flutur. Impreuna cu ceilalti semnatari ai apelului, Flutur a anuntat ca se va intilni cu Stolojan in aceasta seara, ca “prim contact pentru a identifica punctele comune impartasite de Grupul pentru Unitatea PNL si de Platforma Liberala”.
Egiptenii foloseau mierea la imbalsamat. Grecii si romanii preparau din miere ambrozie, pe care o considerau elixir pentru viata eterna. Dacii foloseau mierea nu doar ca aliment, ci si ca remediu naturist. Daca in antichitate retetele erau secrete pentru muritorii de rind, astazi, propolisul, polenul, ceara, laptisorul-de-matca, veninul albinelor si alte produse ce tin de alchimia complexa a stupului sint utilizate si in industria farmaceutica. Nimic nu este mai eficient si mai la indemina ca mierea de albine. Pentru un organism sanatos, incercati apiterapia si veti tine medicul departe de casa.Mierea, medicament universalMierea de albine este un aliment delicios si foarte util sanatatii. O cura profilactica facuta cu produse apicole previne imbolnavirile de orice fel. Produsele stupului nu au contraindicatii, nu au efecte secundare, nu creeaza dependenta. In timp ce vindeca, ele si hranesc, energizeaza, vitaminizeaza si imunizeaza. Daca folositi propolisul pentru a combate hipocalcemia, acesta va actiona benefic fata de cel putin alte 40 de afectiuni. Un kilogram de miere este echivalent sub raport caloric cu 1,680 kg carne de vaca, cu 50 de oua, 5,675 l lapte si cu aproximativ 40 de portocale. Se poate consuma ca atare sau ca adaos la ceai, lapte, alte bauturi, in prajituri. Otetul de miere este recomandat in locul celui obisnuit. In cosmetica, mierea face adevarate minuni. Exista citeva produse apicole naturale: polenul, ceara, mierea, laptisorul-de-matca, veninul de albine, propolisul, fiecare util in mai multe afectiuni.Polenul, leacul batrinetiiPolenul este bogat in vitamine (B1, B2, B6, C, E, D), minerale (potasiu, fosfor, calciu, sulf, sodiu), proteine, glucide, lipide, hormoni, enzime si antibiotice naturale. Este un extraordinar tonifiant al organismului, fiind recomandat persoanelor in virsta (intareste oasele), celor obositi fizic si intelectual, femeilor insarcinate si convalescentilor. Are proprietati calmante, tonicardiace, biostimulatoare, bactericide, antivirale, de reglementare intestinala si dezintoxicare generala. Specialistii recomanda acest produs apicol in tratarea unor afectiuni ca: astenie, surmenaj, stres, intirzieri in crestere, insuficienta tiroidiana, hipofizara, spasmofilie, fibrom uterin, exces de foliculina, menopauza, tulburari de dinamica sexuala, gastroduodenite, colite, diaree, constipatie cronica, anemii, denutritie, hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, insuficienta cardiaca si circulatorie periferica, hepatita cronica, ciroza hepatica, dischinezie biliara. Este contraindicat in obezitate, exces de colesterol si lipide in singe, diabet zaharat.Mestecati propolis!Propolisul este ca o ceara de consistenta moale, parfumata, avind la baza o substanta pe care albinele o aduna de pe mugurii de plop negru si careia ii adauga secretii proprii. Contine rasini vegetale, balsamuri, flavone, ceara, uleiuri eterice volatile si microelemente (aluminiu, bariu, fier, calciu, crom, siliciu, magneziu, nichel, plumb). Propolisul poate fi folosit in scop terapeutic ca atare, exact ca guma de mestecat (saliva umana fiind una dintre putinele substante care il solubilizeaza). Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor specifice sezonului rece se poate prepara o bautura din 15-20 g de propolis ras introdus intr-un litru de tuica tare. Solutia se agita zilnic, iar dupa citeva saptamini se obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel inainte de culcare. Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar pusa pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.Veninul de albine vindeca reumatismulS-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. Acest venin are in componenta sa acid formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Tratarea reumatismului cu venin de albine se face prin intepaturi directe de albine, injectii intradermice cu venin in prealabil purificat si fiolat, administrarea de apitoxina sub forma de pomada, acupunctura. Tratamentul se face sub supravegherea specialistului. Este cunoscut de mult timp faptul ca apicultorii nu se imbolnavesc de reumatism, sint mai robusti si mai longevivi. Acest adevar a fost verificat prin sute de studii stiintifice. Explicatia consta tocmai in faptul ca albinele care ii inteapa pe crescatori le transmit sanatate. Dupa tratamentul cu venin de albine, reumatismul nu mai recidiveaza. Efectul analgezic apare inca de la inceput. Singura precautie este testarea pacientului la venin, foarte rar poate aparea alergia.Sanatate si frumusete cu laptisor-de-matcaLaptisorul-de-matca este produs de glandele salivare ale albinelor lucratoare, pentru hranirea reginei, permitindu-i sa traiasca mai mult de 5 ani, in timp ce albinele lucratoare traiesc doar 2 - 4 luni. Se stie ca laptisorul-de-matca are un continut de vitamina B mai ridicat decit drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului, reduce colesterolul din singe, este util in digestie, omoara microbii, combate insomnia, anemia si reface sanatatea glandelor cu secretie interna. Laptisorul-de-matca e folosit pe scara larga la fabricarea unor produse cosmetice: creme de fata, lotiuni nutritive, demachiante. Medicina naturista recomanda laptisorul-de-matca in deficit de vitamine/minerale, convalescenta bolilor infectioase, nevroze, boli ale aparatului respirator, tulburari de crestere, tratamentul cosmetic al tenului acneic si cuperozic. Pentru combaterea astmului bronsic, se tin sub limba 20-30 g de laptisor-de-matca, de doua-trei ori pe zi, timp de trei saptamini. Cura de o zi cu miere de albineCu un sfert de ora inainte de micul-dejun, se iau doua lingurite de polen. Apoi doua lingurite de miere cu laptisor-de-matca, amestec din 30 - 40 picaturi de tinctura de propolis si 30 - 60 picaturi de apa. La sfirsit, se bea o cana de ceai de macese indulcit cu miere poliflora. Dupa masa de prinz se iau doua lingurite de miere cu germeni de griu. Dupa masa de seara se iau doua lingurite de miere cu suc de orz verde. In timpul fiecarei mese se bea un pahar de apa in care se dilueaza doua lingurite de otet din mere si miere, indulcit cu miere poliflora, dupa gust. Seara, inainte de culcare, se iau doua-trei lingurite de miere cu o lingurita de drojdie de bere. In fiecare zi se bea un litru de infuzie de urzica, coada-calului, catina, ciubotica-cucului, busuioc si cimbru. Mierea poliflora se „zahariseste” in 2 - 3 luni de la extragerea din faguri. Acest lucru nu-i scade cu nimic calitatile.Miere si flori• Mierea de salcim - efect calmant• Mierea de castan - decongestioneaza ficatul si prostata, favorizind circulatia sanguina• Mierea de mar este tonica si antidiareica• Mierea de tei - este calmanta si sedativa• Mierea de papadie - este depurativa si usor laxativa• Mierea de rapita - este indicata in tratamentul local al ulcerelor varicoase• Mierea de mure este tonica si antidiareica• Mierea de salcim galben japonez - este antihemoragica, micsorind timpul de coagulare si regleaza menstruatia, influenteaza functiile digestive• Mierea de cimbrisor - este antiseptica, pectorala si afrodisiacaCura cu polenO cura de polen pentru un adult cuprinde doze de 1 - 2 lingurite pe zi, administrate inainte de micul-dejun. Este preferabil sa se inceapa cu o lingurita, timp de 8 - 15 zile, sporindu-se progresiv pina la o lingura. Cura dureaza 2 - 6 saptamini. In unele cazuri, digestia poate avea la inceput efecte laxative. Unii terapeuti recomanda doze de atac, de 30 - 40 g (4 - 6 lingurite pe zi), imediat dupa mesele principale, timp de 3 zile, dupa care se trece la doza de intretinere, de doua ori mai mica. Este indicat ca polenul sa fie bine mestecat inaintea inghitirii. Activitatea biologica a polenului scade la jumatate in 5 - 6 ore si dispare dupa 6 - 12 luni de la recoltare.Leac pentru o suta de boliPropolisul are puternice efecte anestezice, antivirale, antiinflamatorii si regeneratoare. Ajuta in vindecarea multor afectiuni: boli ale aparatului respirator (aerosoli, 10% in solutie apoasa sau tinctura 20%, de trei ori pe zi, 30 de picaturi), boli ale aparatului circulator (zilnic, 30 picaturi de tinctura 20%, dimineata, pe nemincate), dureri de stomac (30 de picaturi, intr-un pahar cu lapte, dimineata, pe stomacul gol), parazitoze intestinale (10 picaturi, de doua ori pe zi, pe stomacul gol), infectii ale rinichilor (40 de picaturi, de doua ori pe zi, inainte de mese cu o ora sau se sug 5 - 10 g de propolis pe zi), boli ginecologice (tinctura alcoolica, 3 - 15% - tamponari o data pe zi), menopauza (10 picaturi zilnic, dimineata pe nemincate, timp de un an), boli dermatologice (solutie alcoolica 30%, in amestec cu apa si miere), bataturi (o bucata de propolis topit la foc se aplica in pansament), alcoolism (omul beat se poate trezi din betie daca ii dam apa rece cu 50 de picaturi de tinctura 20%).
* Un grup de nu mai putin 8 locuinte distincte in care locuiesc peste 30 de persoane, pe un teren care nu ar fi suficient pentru o singura casa modesta * Mizerie ce te inspaiminta si doar privita in fotografie, tronata de parabolica ancorata intr-un par de salca * Tata lui i-a dat televizorul cu imagine pe o juma’ de ecran, iar socrul a venit cu “parabola”, ambele inutile in lipsa curentului electric.O lume a imaginilor socante“Esti de-a dreptul nebun”, a exclamat directorul DMSSF Alba atunci cind a vazut ca intru in “casa” familiei la care ajunsese pentru a inmina documentele de introducere a curentului electric, situata in mica colonie de romi la iesirea din Zlatna spre Alba Iulia. El tocmai ii descifrase gazdei Valer, ca pe post de matura poate fi folosit si un manunchi de crengi, ca minuirea ei nu tine de lipsa curentului electric. Aflasem ca in respectiva constructie locuiesc nu mai putin de 11 persoane. Ceea ce se poate vedea intr-un asemenea amplasament este greu de imaginat ca suporta viata. Nu ingustimea spatiului, nu saracia baneasca sau mincarea putina sau inexistenta poate fi cauza. Prea este acolo, pe malul riului, belsug de puturosenie si imputiciune. Doua incaperi in care nu distingi diferenta intre noroiul uscat pe podele sau pereti si jegul de pe zdrentele ce curg peste tot. Imaginile alaturate vorbesc mai mult decit orice alte vorbe... Omul si... casaValer a fost traitor la bloc si angajat la uzina. Vorbele lui in sustinerea cauzei, in explicarea dificultatilor vietii, intreaga conversatie cu oficialii sositi in curtea sa, dadeau o imagine in total contrast cu cea a casei pe care o (re)prezenta. La observatia cu murdaria din casa parca nu intelegea despre ce este vorba in propozitia... directorului. L-a vorbit de bine pe primar ca i-a dat voie sa-si puna casa dupa ce a vindut apartamentul. Intra peste el in vorba vecina, care il injura pe acelasi primar ca nu baga “lama” sa indrepte molozurile din preajma, ca apele vin puhoi peste casele lor la cea mai mica ploaie.La 10 metri distanta de usa lui Valer, sta atirnata intr-un par parabolica vecinilor. In pridvorul pe treptele caruia poposeste tinara locatara este intins pe jos un pres pe care pare ca nu a calcat picior de om... incaltat. Dacia 1300 e si ea cu “botul” spre aceeasi proprietara. Cind intrebam despre curent electric, ne arata firul negru, care vine peste “curtea comuna” de la casa socrilor. Ei n-au contor, dar au curent. Sotul, de fapt concubinul, este la “serviciu”. Nu este foarte clar unde. Ea spune ca e prin halda, fetita lor o corecteaza ca mai usor se aduna din combinat - evident este vorba despre fier vechi. Dorina vine si ea greu de prin josul vaii sa-si primeasca actul pentru curent in casa. Spune ca face ce poate si cind ii vine ajutorul social, va plati taxa de 500.000 de lei la Primarie. “Voi face ce pot, las altele, dar curentul o sa-l platesc”. Ea merge si la “zile”, adica sa-si presteze munca in folosul comunitatii. Se simte chiar utila. Aduna gunoaie de prin anumite zone ale orasului, le pun in saci si le arunca pe malul apei. Tomberoane nu exista. Astfel, ceea ce fac ei devine munca in zadar. A facut-o cu mina luiPe strada Muncii au fost vizitate cu documentele de electrificare 4 familii. Culmea contrastului, in toate acestea nimeni nu are loc de munca stabil. Galdau Ioan si concubina sa au doi copii. Traiesc din ajutoarele sociale - el 900 de mii, ea mai mult caci are copii - 1.200.000. Casuta pare o jucarie galbena. Ion e mindru ca a facut-o cu mina lui. Curent nu au, dar tv-ul se zareste prin usa ramasa deschisa. “Ni lo dat tata lui ca de la tata am primit parabola, ne spune consoarta”. Au doi copii, dar cu acte nu s-au luat ca “si asta costa mai mult decit avem noi”. La indemnul nostru de a se casatori dupa Anul Nou si vor primi ajutor de casatorie 200 euro, cei doi isi zimbesc smechereste.Ianos e sefu’Pina la casa lui Ianos drumul a fost cel mai greu. E si la deal, si pe un drum noroios. Cind a primit ordonanta de la combinat si-a cumparat acolo casuta abandonata. In casuta lui, directorul a intrat si s-a asezat la masa cu hirtiile. Ianos semneaza si spune ca sufera cu coloana. La zilele de munca merge regulat ca e la supravegheat, adica sefu’. Era preocupat daca il vor anunta cind vin cu bransarea curentului, sa nu fie plecat. Ar merge si el sa “faca rost de o penzie de boala”, dar nu dispune, ca trebuie “impins” si acolo, si de unde?“Ea are de tate, ca-s daia de le place munca”La mica sezatoare incropita la marginea drumului pentru a vedea musafirii, o adolescenta “negruta”, vesela, injura la autoritati din greu - ca drumul e plin de tina, ca pe acolo iluminatul public nu a ajuns, ca promisiunile electorale au fost uitate. Unii o sustineau, altii, dimpotriva. O intrebam daca ea are curent la casa. Nu apuca sa raspunda ea ca sare unul cu vorba: “are da tate ca-s daia ce le place munca”. O cunoastem si pe mama ei. Aflam ca ea e “macaragista la fostul UTEPS” si ca a lucrat cu sotul la combinatul din Zlatna. E vorba despre familia Tolan - Elena, Gheorghe si fiica lor de 16 ani. Cind le-a dat ordonanta si le-a fost luat locul de munca, si-au cumparat vreo suta de oi. Acum sotul e plecat cu ele in tranhumanta pe Crisuri. Ea face naveta la Alba Iulia. La ei in casa e curatenie desavirsita, desi urca pe acelasi drum inoroiat, desi si in curtea lor “asfaltul s-a inmuiat la apa”, precum si la ceilalti. Cind ii vorbim despre situatia grea a vecinilor ei, Elena spune ca “vara e greu la coasa si la fin, acolo transpiri, iar cei pe care ii plingem noi stau si dorm la umbra. Noi avem, ca muncim. Si ei ar putea sa aiba mai mult daca le-ar placea munca”, ii blameaza vecina instarita.
Primarul orasului Zlatna, Silviu Ponoran, pare sa fie mult mai optimist, dupa ce proiectele pe care le are in plan incep sa se concretizeze. El a anuntat intr-o conferinta de presa, ca studiile de fezabilitate pe care le-a intocmit au avut succes si ca a semnat cu ministrul mediului Sulfina Barbu conventia pentru cele 53 milioane euro destinate refacerii mediului. Silviu Ponoran a precizat ca sase din cele sapte proiecte propuse pot fi considerate demarate, deoarece au fost tinute deja licitatiile. Deocamdata nu a fost inceput proiectul pentru reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare, dar s-a dat startul pentru proiectele referitoare la: refacerea ecosistemului pe 900 de hectare, salubrizare, extinderea retelei de alimentare cu apa potabila in Zlatna si localitatile apartinatoare, regularizarea riului Ampoi si a afluentilor sai, reabilitarea fostei albii a riului Ampoi, precum si ecologizarea uzinei de cupru. Silviu Ponoran a declarat ca aproximativ 30 miliarde lei vechi sint alocate in acest an pentru plata studiilor de fezabilitate si a proiectelor, grosul banilor incepind sa fie alocati de anul viitor, cind se va trece la faza de executie. Inca un proiect finantatPrimarul orasului Zlatna a mai anuntat ca si proiectul referitor la reabilitarea zonei industriale a fost acceptat spre finantare, dupa ce initial fusese respins, din motive considerate de el subiective. Proiectul presupune reamenajarea fostului combinat si transformarea lui in parc industrial, dar are si o componenta referitoare la amenajarea unui tirg de animale care sa corespunda normelor europene in vigoare.
Este vorba despre Abrud, Alba Iulia, Cimpeni, Craciunel, Jidvei, Spring, Sintimbru, Ocolis, Sasciori si Mihalt. Ca urmare a acestei suplimentari, numarul localitatilor din judetul Alba care pot beneficia de banii pusi la dispozitie in baza OG 7/2006 a ajuns la 43, adica mai mult de jumatate din unitatile administrativ teritoariale ale judetului. Pentru a primi bani, administratiile locale trebuie sa intocmeasca proiecte, dar e greu de spus cite vor intra in finantare si cind. Potrivit senatorului Alexandru Peres, primarii au toate motivele sa se zbata pentru a face documentatii cit mai bune, deoarece sumele care se aloca sint mari, de la citeva sute de milioane la zeci de miliarde de lei vechi. Banii incep deja sa vinaProgramul de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural finanteaza proiecte care vizeaza constructia, extinderea sau modernizarea de: poduri, podete sau punti pietonale, platforme de deseuri, sisteme de canalizare, statii de tratare a apelor uzate sau sisteme de alimentare cu apa. Pina acum, din judetul Alba au intrat in finantare proiectele depuse de 15 localitati, pentru care s-a alocat o transa de 17,2 miliarde lei vechi. Cei mai multi bani, peste 2,3 miliarde lei vechi au fost alocati orasului Cugir pentru extinderea retelei de canalizare in zona preurbana. Baia de Aries va primi 290 milioane lei vechi pentru extinderea captarii la rezervorul de la Valea Ciorii. Comuna Bistra va primi aproape 1,3 miliarde lei vechi pentru reteaua de alimentare cu apa. Municipiul Blaj primeste 160 milioane lei vechi pentru consolidarea a doua podete. Comuna Cenade va avea la dispozitie 180 milioane lei vechi pentru construirea a trei podete. Comunele Cergau si Cricau vor primi fiecare peste un miliard lei vechi pentru reteaua de canalizare si cite o statie de epurare, iar comuna Galda de Jos va primi aproape doua miliarde lei vechi pentru acelasi tip de investitie. Comunei Lopadea Noua i s-au alocat 1,8 miliarde lei vechi pentru alimentare cu apa, pentru acelasi tip de lucrare comunei Mogos fiindu-i alocata suma de 1,32 miliarde lei vechi, iar comunei Stremt 1,22 miliarde lei vechi. Lunca Muresului are la dispozitie 1,65 miliarde lei vechi pentru canalizare si statie de epurare, investitie pentru care Scarisoara primeste aproape doua miliarde lei vechi. In baza aceluiasi program, comunei Sohodol i-au fost alocate 760 milioane lei vechi pentru construirea unei platforme pentru deseuri, iar comuna Vadu Motilor va avea la dospozitie 330 milioane lei vechi pentru a-i investi intr-un pod peste riul Aries.
In cursul saptaminii trecute, in ziua de joi, a avut loc examenul scris pentru ocuparea postului. La nivelul judetului Alba au fost scoase la concurs 10 posturi de manageri, existind 10 candidati. Toti candidatii au promovat examenul scris, de tip grila, nota minima de promovare fiind 7,00. Calin Potor a obtinut nota 8,00, urmind ca in cursul zilei de astazi, incepind cu ora 09,00 sa aiba loc examenul de sustinere a proiectului de management, pentru ca joi sa aiba loc proba de interviu. Pentru a promova examenul, media celor trei probe trebuie sa fie minim 8,00. Dupa nota de 8,00 obtinuta la examenul scris, Calin Potor a declarat ca este increzator ca va promova si examenele ramase. “Cine nu este in stare sa obtina nota 8,00 la sustinerea propriului proiect de management ori la un interviu, atunci acea persoana nu are ce cauta pe un asemenea post”, a mai declarat Calin Potor, referitor la examenul de astazi si cel de joi
Initial, misiunea premierului finlandez, Matti Vanhanen, a fost prezentata ca un esec. Ajuns vineri la Varsovia, cu scopul declarat de a convinge conducerea Poloniei sa deblocheze negocierile Uniunii Europene cu Rusia, privind elaborare unui nou acord de colaborare bilateriala, seful guvernului de la Helsinki a plecat fara vreun rezultat concret. Dezamagire profunda, ingrijorare peste masura in capitalele vest-europene. La 24 noiembrie urmeaza o noua intrevedere cu presedintele Vladimir Putin, pozitia autoritatilor poloneze facind insa inutil summit. Simbata insa, agentiile de presa au anuntat ca Polonia a dat “un semn de deschidere pentru iesirea din impasul creat de vetoul sau asupra lansarii tratativelor” cu Moscova. “Premierul Vanhanen ne-a prezentat o propunere precisa, si este un foarte serios pas inaine”, a declarat seful guvernului de la Varsovia, Jaroslaw Kaczynski. “Mai este nevoie de citeva precizari, care sa fie trecute pe hirtie. E tot ce ne-a ramas de facut si ne-am apucat deja de treaba”, adauga el. Profitind de noul dialog cu Moscova, Polonia a decis sa-si rezolve propriile disensiuni comerciale cu Rusia, careia i-a cerut sa ridice embargoul impus la importurile de carne inca din 2005. Despre continutul propunerii Finlandei, tara ce detine presedintia semestriala a UE, nu se cunosc detalii. Analistul polonez, Slawomir Debski, estima ca “ar putea fi vorba de o formula de garantii, ca situatii de acest gen nu se vor mai repeta”. Oricum ar fi, Polonia i-a pus pe ginduri pe liderii UE, confirmind gravitatea divergentelor existente in interiorul uniunii, precum si o lipsa de unitate care afecteaza insasi credibilitatea marii familii europene, si asa scindata din cauza neintelegerilor privind modul de rezolvare a crizei constitutionale. In plus, nu e exclus ca si alte state membre care impartasesc punctul de vedere al Varsoviei, privind rolul si locul Rusiei fata de UE, sa reclame o protectie sporita in relatiile lor cu Moscova care le aprovizioneaza cu petrol si gaze naturale. Rusia spunea, pe acest fundal, ministrul finlandez de finante, Eeri Heinaluoma, nu trebuie sa foloseasca energia ca arma politica. “Putin sustine ca tara sa nu practica o asemenea politica. Personal, vreau sa-l cred”, a spus el. Dar, s-a grabit el sa adauge, “Putin sa nu uite ca multi urmaresc ce face Rusia in practica, iar urmatorii pasi sint foarte importanti”.
Premierul Marii Britanii, Tony Blair, a creat din nou confuzie pe marginea dosarului irakian, admitind ca “a fost un dezastru”. Raspunzind, pe postul de televiziue Al Jazira, lansat recent si in limba engleza, unui ziarist care a prezentat interventia americana si britanica ca “fiind pina acum mai degraba un dezastru”, Blair a raspuns: “Chiar asa a fost”. Ulterior, un purtator de cuvint al Downing Street a spus ca “primul ministru nu a utilizat expresia dezastru”. “Nu a facut altceva decit sa sublinieze ca violentele din Irak sint regretabile, tragice, ca situatia este foarte dificila, si ca aceste violente sint rezultatul unei interventii externe defectuoasa, generata de o eroare de organizare care dateaza de mai bine de trei ani”. Intre timp, seful executivului de la Londra a sosit in Pakistan, aliat fidel al Occidentului in lupta antiterorista, si unde a fost primit de presedintele Pervez Musharraf. Cei doi demnitari au reafirmat vointa lor de a consolida relatiile de cooperare in combaterea extremismului. “Terorismul cu care ne confruntam ... s-a dezvoltat indelung si avem nevoie de timp pentru a-l combate, dar pina la urma vom reusi, vom invinge”, a declarat Blair la o conferinta de presa. In cadrul acestei colaborari, Blair a anuntat dublarea ajutorului britanic pentru Paksitan pe urmatorii trei ani si care, de la 348 milioane de euro va ajunge la 480. O mare parte din fonduri, notau agentiile de presa, vor fi consacrate aducatiei, scopul fiind de reducere a influentei scolilor islamice care practica un invatamint extremist.
Rusia, ultima mare putere economica a lumii, care nu face parte din Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a facut duminica un mare pas spre intrarea ei in acest templu al liberului schimb, semnind un acord bilateral cu SUA. Evenimentul a avut loc la Hanoi, cu prilejul Forumului Asia-Pacific (APEC). Summit anual APEC si-a incheiat lucrarile in capitala Vietnamului cu o pledoarie in favoarea relansarii negocierilor privind comertul mondial, afisind o unanimitate care a contrastat cu dificultatile intimpinate de acest bloc regional in dosarul nord-coreean. Dupa cum relateaza agentiile internationale de presa, toate intilnirile de lucru au fost dominate de cele doua mari obsesii ale celor 21 de membri ai APEC: reducerea barierelor vamale din interiorul OMC si amenintarile generate de testul nuclear realizat de regimul de la Phenian la 9 octombrie. Dar, daca in chestiuni strict economice documentul adoptat in finalul intilnirii la nivel inalt a trasat citeva directii concrete de colaborare si de actiune, in cazul nord-coreeniilor, textul dedicat subiectului a fost redactat, potrivit analistilor, intr-un limbaj mai degraba timid decit categoric. Declaratia semnata inclusiv de presedintii SUA, Rusiei si Chinei, George Bush, Vladimir Putin si Hu Jintao exprima “puternica ingrijorare” a comunitatii internationale, legata de ambitiile nuclare ale Coreei de Nord si cheama la reluarea negocierilor. Printre altele, suse diplomatice de la Moscova anuntau ieri ca discutiile ar putea reincepe in prima decada din decembrie. A fost insa nevoie de doua zile pentru ca participantii la Forumul de la Hanoi sa convina continutul documentului, care nu figureaza in comunicatul final si care a fost citit de presedintia vietnameza a summitului.Alte doua bataliiCit priveste acordul dintre SUA si Rusia, textul de 800 de pagini a fost semnat de reprezentantul american al comertului, Susan Schwab si de ministrul rus al dezvoltarii economice, German Gref. Acordul, negociat din 1994 ridica ultimele obstacole din calea aderarii Moscovei la OMC. “Fara nici o indoiala, acest acord este foarte important pentru intrarea Rusiei in economia mondiala”, estima Gref. “Cine a cistigat? Invingatoare au iesit, intr-un final, toate intreprinderile din Rusia, dar si din SUA. Indraznesc sa spun ca acest acord este unul al unor adevarati parteneri”, a adaugat oficialul rus, subliniind, de asemenea, ca semnarea documentului nu este “consecinta a infringerii suferita de republicani in alegerile pentru congres. Actul semnarii nu inseamna insa transarea definitiva problemei. Acordul trebuie supus acum ratificarii de catre Congresul SUA. Altfel spus, dupa sapte ani de negocieri, cu suisuri si coborisuri de-a dreptul spectaculoase, Rusia mai are inca doua batalii de cistigat - cu cenatul si Camera reprezentantilor, controlate acum de democrati, cunoscuti pentru pozitiile lor mai protectioniste decit guvernul Bush.
Invitati de Primaria municipiului Alba Iulia si Clubul Muncipal de Sah Alba Iulia sa participe la “Turneul Prieteniei”, tinerii sahisti din Szekesfehervar au intilnit la debut o selectionata locala intr-un meci tur-retur de sah rapid. Viceprimarul municipiului Alba Iulia, Paul Voicu, a dat startul si chiar daca maghiarii au deschis scorul, printr-o victorie norocoasa, meciul tur s-a incheiat cu un categoric 5-1 in favoarea sahistilor albaiulieni. In meciul retur au intrat in formatia albaiuliana si citiva dintre juniorii mai putin experimentati, astfel ca meciul a fost mult mai echilibrat. In final insa, albaiulienii au reusit sa sa cistige din nou cu 3,5 la 2,5 astfel incit scorul general a fost 8,5 la 3,5. Intrecerile “Turneului Prieteniei” au continuat cu open-urile de juniori sub 10 si 14 ani. Dupa desfasurarea a 3 runde, in grupa copiilor sub 10 ani, conducea Elisei Rusu cu 3 p, urmat de Adrian Secheres, Mihnea Costachi, Andrei Isaila din Alba Iulia si Constantin Dalidis din Sibiu cu 2,5p. La juniori sub 14 ani, Peter Guber din Szekesfehervar si Robert Aldea – Teius ambi cu 2,5p ii devansau pe Roxana Ursa, David Cordea, Sorin Lodoaba - Alba Iulia si Peter Rehova - Szekesfehervar si Alexandru Pop – Tirgu Mures cu 2p.La capatul celor doua zile de concurs, cei mai merituosi participanti au primit din partea viceprimarului Paul Voicu, trofee, medalii, diplome si materiale de sah, dar cu totii au ramas cu placute amintiri despre municipiul Alba Iulia. Premiantii la cele 8 categorii de virsta: Fete 8 ani: 1. Anamaria Herciu - Sibiu 2. Debora Laszlo - Szekesfehervar Baieti 8 ani: 1. Secheres Adrian - Alba Iulia 2. Constantin Dalidis - Sibiu 3. Mihnea Costachi - Alba Iulia Fete 10 ani: 1. Petruta Moldovan - Tg.Mures 2. Nora Kovacs - Szekesfehervar Baieti 10 ani: 1. Elisei Rusu - Alba Iulia 2. Vlad Bonta - Tg.Mures 3. Balazs Falvay - Szekesfehervar Fete 12 ani: 1. Ioana Bonta - Tg.Mures 2. Paula Egyed - Teius Baieti 12 ani: 1. Alexandru Pop - Tg.Mures2. Antonio Deliman - Medias 3. Robert Aldea - Teius Fete 14 ani: 1. Roxana Ursa - Alba Iulia Baieti 14 ani: 1. David Cordea - Alba Iulia 2. Peter Guber - Szekesfehervar 3. Alexandru Secheres - Teius
In urma acestui rezultat, FC Unirea acumuleaza 24 de puncte si urca pe locul 7 in clasamentul seriei a doua. De cealalta parte, oaspetii oradeni ramin in coada ierarhiei, cu probleme mari in ceea ce priveste evitarea retrogradarii. Albaiulienii spera intr-un rezultat bun in ultima partida a turului, cea de la Timisoara, cu formatia locala CFR, astfel incit pauza de iarna sa ii gaseasca mult mai linistiti. Potop de ocaziiDorind, probabil sa spele rusinea din etapa trecuta, albaiulienii au jucat foarte motivati, repetind jocul bun facut pe teren propriu la precedentul joc cu FC Caracal. Chiar si in aceste conditii, primul sut la poarta a apartinut oaspetilor, in chiar minutul 3, insa mingea a trecut la mare distanta de poarta. Imediat dupa aceea, elevii lui Zamfir s-au aruncat in atac, speculind problemele mari aparute pe partea dreapta a apararii oaspete. De aici au venit cele mai periculoase faze ale albaiulienilor pe parcursul primei reprize. In minutul 9, Zagrean a “crosetat” 3 fundasi pe dreapta si a centrat periculos in careu, insa nici un coechipier nu a reusit sa reia spre poarta. Doua minute mai tirziu, acelasi Zagrean s-a aflat la capatul unei alte centrari de pe dreapta, dar atacantul unirist a reluat slab cu capul. Minutul 13 s-a dovedit cu ghinion pentru oaspeti. Din nou o faza pe dreapta; albaiulienii obtin un corner, executia il gaseste pe Ghiorma singur in careul mic, lovitura de cap, plasata la vinclu si deschidere de scor. Ocaziile au inceput apoi sa se succeada cu repeziciune la poarta norocosului Lazareanu. In minutul 14, Manea, scapat singur cu portarul oaspetilor, a fost oprit eronat pe motiv de fault. Un minut mai tirziu, Tatar a lovit cu capul o minge venita din centrarea lui Manea, insa aceasta a ocolit de putin spatiul portii. Aceiasi doi jucatori au fost din nou la originea unei alte ocazii albaiuliene. In minutul 21, Manea a plasat cu pieptul o minge pentru sutul lui Tatar, care a fost respins cu greu de portarul oaspetilor. Ghiorma a sutat si el fara preluare, doua minute mai tirziu, insa Lazareanu a retinut, iar Manea, scapat singur, a fost blocat in ultimul moment, in minutul 33. Repriza s-a incheiat cu un sut al fostului unirist Lupascu, prins insa fara probleme de Rotar. Repriza secunda s-a aflat tot sub controlul gazdelor. Zagrean putea face 2 la 0 in minutul 51, dar lovitura sa de cap s-a dus pe linga poarta, iar 8 minute mai tirziu, lovitura libera executata de tinarul atacant a ocolit de putin spatiul portii. Finalul de partida a adus alte 3 mari ocazii de gol. In minutul 85, albaiulienii au avut in aceeasi faza patru suturi la poarta, toate scoase inextremis de pe linia portii, de fundasi sau portar. Bara l-a salvat apoi pe Lazareanu, mingea ricosind cu noroc dintr-un grup de trei albaiulieni ramasi singuri in fata portii. In fine, Kelemen a fost faultat clar in careu pe final de meci, insa arbitrul a “uitat” sa fluiere. Fara nici o faza notabila pentru oaspeti, partida s-a incheiat cu o victorie meritata a gazdelor. VorbeTehnicianul albaiulienilor, Mihai Zamfir, s-a aratat deranjat la finalul partidei de atitudinea unor jurnalisti locali, precizind ca “nu era nici o problema daca eram atacat eu pentru schimbari sau tactica, dar echipa nu are nici o vina pentru esecurile din ultima perioada. Am jucat pe doua fronturi, si ne-am indeplinit obiectivele. In cupa trebuia sa jucam 16-imile, si am ajuns in optimi, iar in campionat era vorba despre evitarea retrogradarii si cred ca suntem in grafic. Este greu si pentru echipele mari sa faca recuperare, mai ales ca avem un nucleu de 8-9 jucatori care duc greul, iar alimentatia si vitaminizarea nu este corespunzatoare”. Despre partida cu FC Oradea, Mihai Zamfir a vorbit foarte putin spunind doar ca multumit de victorie dar “nu sunt bucuros de loc la acest final de tur, pentru ca se putea mult mai mult. Nu puteam sa tragem la promovare cu aceasta echipa, cu acest lot, adunat in graba si neomogen din punct de vedere numeric”. In aceeaSi etapAC.S. Auxerre Lugoj - Building Vinju Mare 0-0; FC Caracal - CS ISCT 0-1; FC Unirea Dej - Corvinul Hunedoara 2-1; Minerul Lupeni - CSM Rm. Vilcea 1-0; Poli II Timisoara – “U” Cluj 0-0; FC Baia Mare - FCM Resita 1-0; FC Tirgoviste - CFR Timisoara 1-0; Dacia Mioveni - Gaz Metan Medias 1-0. Clasament la zi1.“U” Cluj 16 10 5 1 24-10 35 A11 2.Dacia Mioveni 16 8 5 3 18-9 29 A5 3.Minerul Lupeni 16 9 2 5 20-14 29 A5 4.FC Caracal 16 9 1 6 22-15 28 A1 5.FC Tirgoviste 16 7 4 5 14-10 25 A1 6.CS ISCT 16 6 6 4 14-13 24 A3 7.FC Unirea A.I. 16 6 6 4 12-11 24 0 8.CSM Rm. Vilcea 16 7 2 7 16-17 23 -1 9.Corvinul Hd. 16 5 7 4 26-18 22 -2 10.FCM Resita 16 6 4 6 17-14 22 -2 11.Poli II Timisoara 16 5 6 5 17-12 21 -3 12.CFR Timisoara 16 6 3 7 17-23 21 -3 13.FC Baia Mare 16 4 5 7 14-22 17 -7 14.C.S. Auxerre Lugoj 16 3 6 7 12-16 15 -12 15.Gaz Metan Medias 16 4 3 9 14-20 15 -6 16.FC Bihor 16 3 6 7 15-23 15 -9 17.Building Vinju Mare 16 3 5 8 7-15 14 -10 18.FC Unirea Dej 16 4 2 10 12-29 14 -10
Producatorii de zahar din sfecla vor plati o taxa de restructurare de 173 euro pe tona, bani ce vor fi utilizati pentru compensarea fabricilor care renunta la productie. Nivelul taxei va scadea treptat, pina la 113,3 euro pe tona in 2009, potrivit lui Emilian Dobrescu, reprezentant al Patronatului Producatorilor de Zahar.Noua taxa nu este singura pe care producatorii trebuie sa o ia in calcul la stabilirea bugetului, caci, din 2007, ei vor plati si o taxa de productie de 12 euro pe tona, asemeni tuturor procesatorilor europeni. Sumele adunate prin colectarea taxei de restructurare vor fi folosite pentru acordarea de compensatii pentru producatorii de zahar din sfecla care renunta la aceasta activitate in totalitate sau partial. Cel mai probabil, institutia care se va ocupa de colectarea si gestionarea acestor bani va fi Agentia de Plati pentru Interventie in Agricultura. Daca in 2008 cuantumul taxei va fi de 173,8 euro pentru o tona de zahar obtinut din sfecla, in 2009 nivelul acesteia va cobora la 113,3 euro, dupa cum a declarat Emilian Dobrescu, citat de Mediafax. Reprezentantul Patronatului Producatorilor de Zahar a mai precizat ca la calculul platilor compensatorii se va tine cont de partea din cota pe care producatorul o cedeaza. “Compensatiile se acorda proportional cu cantitatea de zahar din cota detinuta de producator la care acesta a renuntat. Astfel, pentru cei care renunta la o parte sau la toata cota in anul de productie 2007 - 2008, compensatia va fi de 730 euro pe tona , iar pentru anul 2008 - 2009 va fi de 625 euro pe tona”, a mai spus Dobrescu.Furnizorii de sfecla de zahar vor primi cel putin 10 % din platile compensatorii. In anul urmator retructurarii, ceilalti proprietari de fabrici pot solicita pina la 25% din cota acesteia.
Odata cu aderarea la UE, agricultura romaneasca va trebui sa respecte reguli noi, atit in ceea ce priveste productia realizata, cit si calitatea ei. Desi cotele obtinute sint aproape de nivelul celor solicitate, Romania va trebui sa importe numeroase produse de baza, pentru ca productia interna nu face fata cererii. Politica agricola comuna presupune o productie controlata care sa mentina sprijinul acordat de Uniune la un nivel cit mai redus. In cazul multor ramuri agricole, este mai ieftin sa se importe din SUA sau statele sud americane decit sa fie sustinuta productia interna. Statele care depasesc cotele alocate trebuie sa achite amenzi destul de mari. De curind, forurile UE au aplicat amenzi de 377,1 milioane de euro pentru depasirea cotelor de lapte mai multor state membre.1,3 milioane de tone conformeCota totala de lapte alocata statelor membre se situeaza la 135,5 milioane tone, din care Romaniei ii revin 3,057 milioane tone: livrari pentru procesare (1,093 milioane tone) si vinzari directe (1,964 milioane tone). Insa, in Romania se proceseaza doar 1,3 milioane de litri de lapte conform cu standardele europene. Conform datelor Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare, din cele 553 de unitati de procesare a laptelui, doar 33 indeplinesc conditiile UE. Desi fermierii pot comercializa lapte si produse lactate doar pe baza cotei, acestia nu s-au prea ingramadit sa obtina aprobarile necesare. Iar baremele puse de statul roman vor trebui ajustate in sensul coboririi stachetei.Fabricile de zahar, pe cale de disparitiePretul zaharului este de trei ori mai ridicat in UE decit pe piata mondiala. In urma negocierilor, Romania a primit o cota de 109.000 tone de zahar obtinut din prelucrarea sfeclei si 329.000 de tone pentru procesarea zaharului brut. Cota pentru izoglucoza este de 9.900 de tone. Ministerul agriculturii nu a alocat cotele, iar producatorii si procesatorii nu pot accesa fonduri europene si nici nu isi pot face planuri de dezvoltare. Mai mult, fabricile trebuie sa aloce si ele cultivatorilor cite o parte din cota . Capacitatea de prelucrare a celor noua fabrici din tara depaseste productia de zahar din sfecla pe care Romania are dreptul sa o realizeze, astfel ca multe unitati risca sa fie inchise, motiv pentru care s-a cerut renegocierea cotelor. Legislatia in vigoare permite unei fabrici - daca poate produce o cantitate de zahar mai mare decit cea alocata - sa achizitioneze cota de zahar de la alta unitate. De asemenea, a fost introdusa si o despagubire pentru restructurare, de circa 700 de euro pe tona de zahar rafinat fabricat. Insa statul membru pierde 90% din cota de zahar restructurata, iar restul de 10% se repartizeaza pentru celelalte fabrici de zahar care functioneaza pe teritoriul sau. In prezent, in Romania functioneaza noua fabrici de prelucrare a sfeclei si a zaharului brut. Consumul anual de zahar se ridica la aproximativ 550.000 de tone, provenite din productia interna si import. Zaharul brut importat pentru procesare interna acopera 85% din consumul intern. Cota mare, randament micDar alocarea de cote, cu toate ca limiteaza productia interna a fiecarui stat membru, descurajeaza si practicarea unei agriculturi necompetitive. Chiar daca Romania a obtinut 87,7% din solicitarea initiala, iar producatorii si procesatorii doresc cresterea cotei, trebuie avut in vedere si faptul ca recolta pe hectar nu se ridica la nivelul celor din UE. Daca anul trecut, in Romania, randamentul la culturile de sfecla de zahar a fost de 33 de tone la hectar, in UE, media minima este de 50 de tone, datorita utilizarii unor soiuri mai productive in zone favorabile climatic, dar si a mecanizarii. Ajutorul financiar acordat de Uniune se va diminua de la 47 de euro, cit este in prezent, la 26,3 euro, in 2009. Din aceasta diferenta, rezultata ca din reducerea subventiilor, 60% vor fi compensate prin plata directa pentru un hectar cultivat. Astfel ca, pentru a nu da faliment, fermierii vor trebui sa scada costurile de productie. Totusi, cultivatorii din celelate state membre primesc un sprijin considerabil. Fermierii din Ungaria vor beneficia de o subventie de 630 de euro la hectar, iar cei din Portugalia de 900 de euro la hectar. Subventia acordata in Romania este de circa 400 de euro la hectar. Tutun alesLa capitolul cereale, Romania a primit o cota totala de 7 milioane de tone pe an. Cantitatea de referinta negociata pentru culturile de griu este de 2,6 tone pe hectar, iar productia medie in Baragan este de 5-7 tone. Cota ceruta pentru tutun a fost de 21.700 tone, din care au fost primite 12.312 tone. Producatorii romani de tutun au fost subventionati anul acesta cu 250 de miliarde de lei vechi. Daca recolta din 2007 va fi la nivelul cotei alocate, atit cantitativ, cit si calitativ, vor beneficia de un sprijin de 30 de milioane de euro. Ca si in celelate ramuri, acordarea subventiilor este conditionata de reducerea costurilor de productie prin asocierea in grupuri de fermieri. Din acest an, producatorii de tutun beneficiaza de o prima de productie care se va acorda si in functie de varietatea de tutun cultivata.Un raport al Ministerului Agriculturii arata ca doar 20% dintre livezile din tara produc fructe ce pot concura pe piata europeana. Anul acesta s-au obtinut 15.000 de tone de piersici de pe 2.528 de hectare, dar din 2007 vom mai recolta aceste fructe doar de pe 450 de hectare. Balanta comercialaValoarea totala a importurilor de produse agroalimentare in primele 8 luni a fost de 1.517 milioane de euro, in crestere cu circa 24% fata de aceeasi perioada a anului 2005, soldul fiind de 1078,8 milioane de euro. Exportul a cunoscut un avans de circa 9,9%. Productia interna nu a acorperit cererea de porci vii si carne de porc, flori, legume si fructe proaspete si conservate, zahar si tutun. Cu toate acestea, suprafetele cultivate cu multe dintre produsele care detin o pondere importanta in balanta comerciala vor fi reduse din 2007, ca urmare a cotelor negociate cu UE. Deja in multe cazuri, suprafetele cultivate s-au diminuat considerabil comparativ cu 2005, ceea ce a dus si la scaderea productiei la nivel de tara.