Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) propune o schema de ajutor de stat prin care statul sa subventioneze, în perioada 2010-2012, 45% din rata dobânzii la creditele bancare contractate de producatorii agricoli. Efotul financiar pe care aceasta masura l-ar presupune a fost estimat la 105 milioane de lei. „Subventia reprezinta diferenta dintre dobânda pietei stabilita prin contractele de credit încheiate cu institutiile de credit sau institutiile financiare nebancare si dobânda de referinta comunicata de Comisia Europeana. Având în vedere nivelul mediu actual al dobânzilor bancare, de circa 18%, si cel al dobânzii de referinta pentru România de 8%, se apreciaza ca aceasta subventie reprezinta o reducere anuala de 45% a sumelor reprezentând dobânzile platite la credite“, se arata în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanta elaborat de MADR. În document se mai mentioneaza ca, în contextul crizei economice, producatorii agricoli se confrunta cu o lipsa acuta de capital, în conditiile în care inputurile utilizate în agricultura înregistreaza cresteri constante ale preturilor, iar cele ale produselor agricole primare stagneaza sau chiar scad. De altfel, veniturile agricultorilor din România au scazut cu 18,3% în 2009 comparativ cu anul anterior. Ministerul mai noteaza ca valoarea totala a subventiei nu va putea depasi echivalentul în lei a 15.000 de euro pentru fiecare beneficiar.
Echipe mixte de control, constituite din reprezentanti ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), alaturi de reprezentanti ai Inspectoratului Judetean de Politie Cluj, ai Garzii Financiare Cluj si ai Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România SA, verifica modul în care agentii economici care recolteaza, achizitioneaza, depoziteaza sau comercializeaza cereale si produse procesate din cereale respecta legislatia ce reglementeaza piata pe aceasta filiera. Controalele se înscriu în planul de actiune „Silozul“, pentru prevenirea si combaterea ilegalitatilor ce se comit în domeniul producerii, depozitarii, comercializarii produselor cerealiere si a produselor procesate din cereale. Astfel, în perioada 25 iunie – 9 iulie, în judetul Cluj au fost efectuate 137 de controale, ocazie cu care au fost verificate 120 de mijloace de transport. De asemenea, inspectorii DADR Cluj au verificat si 8 depozite de cereale, 5 societati care proceseaza grâul si 4 unitati de comercializare a pâinii. Pentru neregulile depistate s-au aplicat 2 amenzi, în valoare de 4.000 de lei si s-au confiscat produse în valoare totala de 2.682 de lei (120 de butelii de vin si 763 kg de fructe).
Aproximativ jumatate dintre români sînt datornici la banca, CAR, camatari sau cunoscuti, arata un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare si Strategie în perioada 1-3 iulie. Potrivit acestuia, 47,6% dintre cei chestionati au declarat ca au un împrumut de la banca, CAR, camatari sau cunoscuti, iar 0,7% nu au dorit sa se exprime. În schimb, doar 27% dintre respondentii la sondaj au afirmat ca au economii la banca, 72% au precizat ca nu au astfel de economii, iar 1% nu au dorit sa raspunda. Cercetarea sociologica releva si faptul ca românii nu sînt împatimiti ai jocurilor de noroc, doar 28% dintre cei intervievati admitînd ca au jucat la loto, pariuri sportive sau alte jocuri de noroc în ultimul an, în timp ce 71% au raspuns negativ, iar 1% au refuzat sa se exprime.
Pensiile speciale ale parlamentarilor si functionarilor publici parlamentari vor fi recalculate pîna la 1 septembrie 2010, printr-o hotarîre de guvern adoptata miercuri. Potrivit primului ministru Emil Boc, aceste categorii de pensionari, carora li se adauga si altii, precum cei din sistemul aeronautic civil, în total 6.250 de persoane, vor primi pensii recalculate de la 1 septembrie 2010. De asemenea, potrivit HG adoptate în sedinta de miercuri, militarii si politistii vor primi pensii recalculate de la 1 ianuarie 2011. În total, 168.000 de persoane intra în aceasta categorie de pensionari, a precizat Boc. Premierul a adaugat ca nu vor scadea pensiile de maximum 3.000 de lei ale militarilor si politistilor.
Cei mai multi dintre clujenii care s-au prezentat în perioada 5-18 iulie la Spitalul de Boli Infectioase cu muscaturi de capuse nu au fost muscati pe raza municipiului Cluj-Napoca, a precizat ieri primarul Sorin Apostu. „Primaria a încheiat un protocol cu Spitalul de Boli Infectioase care presupune sa fim anuntati de numarul persoanelor care ajung la spital cu muscaturi provocate de capuse si zonele unde au fost muscati acestia. În perioada 5-18 iulie, 127 de persoane s-au prezentat la spital cu astfel de probleme, însa dintre acestea doar 26 au fost muscate în municipiul Cluj-Napoca, iar restul în zonele de agrement, precum Baisoara, Belis sau Tarnita“, a explicat primarul. În Cluj-Napoca, cele mai multe cazuri au fost în zona Muzeului Satului, Detunata si în parcuri. „Dintre cele 26 de persoane muscate în Cluj-Napoca, 12 au patit acest lucru în propriile gradini, fapt care arata ca, desi noi am intervenit imediat dupa infestare pe domeniul public, oamenii nu au facut acelasi lucru si în curtile lor, adica pe domeniul privat“, a concluzionat edilul-sef al Clujului. M. O.
Sorin Apostu le-a cerut functionarilor din Primarie sa foloseasca mai putina hirtie si sa nu mai stea de povesti la telefonDupa ce a strins cureaua si a redus drastic cheltuielile din Primarie, edilul Sorin Apostu se lauda ca pe primele 6 luni ale acestui an a reusit sa faca economii de 950.000 de lei. Cu acesti bani, se pot achita lucrarile la piata Grigorescu sau se poate turna asfalt pe 4,8 kilometri de drum. „Practic, am redus o treime din bugetul de cheltuieli fata de anul 2009. Daca pina in luna iunie a anului trecut municipalitatea a cheltuit suma de 2.833.000 de lei, in aceeasi perioada a anului 2010 cheltuielile au scazut la 1.884.000 de lei. Banii economisiti vor fi directionati spre activitati si proiecte importante ale municipalitatii. Va dau un exemplu: anul trecut luam hotarirea ca proiectele municipalitatii catre consilierii locali si catre departamente sa fie puse pe stick si sa nu mai fie tiparite pe hirtie. Astfel, economiile numai la hirtie au fost de 70.000 de lei. Cu banii acestia vom putea achizitiona 500 de bucati de tei cu baloti in vederea amplasarii in alveolele stradale“, a aratat primarul Clujului. Economii pentru abonamentele a 9.500 de pensionariTot in vederea reducerii cheltuielilor a fost implementat un sistem de control al costurilor la telefoane, atit la cele fixe, cit si la cele mobile. Practic, dupa implementarea sistemului de control, a scazut factura la telefonia mobila cu 35%, iar la cea fixa cu 18%. „Cu tot ce am economisit anul acesta, as putea sa va spun ca hala agroalimentara Grigorescu este gratis sau cu acesti bani putem realiza un covor asfaltic pe o lungime de 4,8 kilometri pe o sosea cu doua benzi. De asemenea, cu banii economisiti am putea sa suportam costurile pentru abonamentele pe toate liniile a 9.500 de pensionari“, a tinut sa explice primarul. La materialele de curatenie, economiile facute de Primarie au fost de peste 27.000 de lei, ceea ce inseamna o economie de peste 50%, iar pentru carburanti si lubrifianti s-au cheltuit cu 10.000 de lei mai putin fata de anul 2009. O economie importanta s-a facut si la capitolul bunuri si obiecte de inventar, care au fost reduse drastic, cu peste 92% fata de aceeasi perioada a anului 2009, ceea ce inseamna ca municipalitatea nu a mai facut astfel de achizitii aproape deloc. La capitolul reclama si publicitate s-au inregistrat economii de aproximativ 22.000 de lei, ceea ce inseamna 25,35%. In domeniul cheltuielilor judiciare si extrajudiciare derivate din activitate, banii economisiti ajung la aproape 190.000 de lei, iar pentru cartuse si tonere pentru imprimante, faxuri si copiatoare s-a platit anul acesta cu 158.000 de lei mai putin fata de anul trecut, ceea ce inseamna o economie de 76,23%.
Foto Radu PadureanPotrivit primarului, pina in prezent au fost depuse 300 de cereri pentru locurile de parcare din acest parking, dintre care 22 sint duble, adica pentru doua locuri de parcare. „Asa cum am convenit de la inceput, cei care au avut parcari in zona au primit primii locuri de parcare. De asemenea, locurile de la subsolul parkingului vor fi atribuite agentilor economici din zona si nu vor intra in procedura de tragere la sorti. Astfel, locurile de parcare care ramin vor fi distribuite prin tragere la sorti“, a explicat primarul Sorin Apostu. Potrivit acestuia, abonamentele pentru locurile de parcare din incinta parkingului vor fi incheiate incepind cu data de 1 septembrie, insa Apostu spera ca pina atunci va fi inaugurat parkingul din Manastur, care va avea peste 400 de locuri de parcare. Apostu a mai precizat ca parkingul nu va fi inaugurat inainte ca spatiile verzi din jurul acestuia si locurile de joaca sa fie amenajate in totalitate, iar zona sa nu mai aiba aspect de santier.
Clubul de Cicloturism Napoca (CCN) s-a aratat nemultumit de decizia Primariei de a trasa înca doua piste pentru biciclisti pe trotuare, aferente strazilor Horea si Dorobantilor. Reprezentantii Clubului spun ca pistele respective le creeaza probeleme atît biciclistilor, cît si pietonilor, fiind prea înguste, de numai un metru. În plus, CCN spune ca o alta problema este faptul ca noile piste se întrerup pe portiuni de 10-20 de metri, în zona intersectiilor. Solutia propusa de CNN pe termen scurt este renuntarea la indicatoarele cu obligativitatea de utilizare, iar pe termen lung mutarea pistelor „la nivelul carosabilului“ si asigurarea unei latimi de minim 1,6 metri pe sens.
Primaria municipiului Cluj-Napoca a anuntat ca, începînd de ieri, au fost înfiintate trei noi treceri de pietoni pentru locuitorii municipiului. Astfel, una va fi amplasata pe Calea Turzii 211-213, în apropierea reprezentantei Dacia Service, iar celelalte doua au fost amplasate în cartierul Zorilor, la intersectia strazilor Louis Pasteur si Iuliu Moldovan si în cartierul Gheorgheni, între strazile Albac si Septimiu Albini. Masura care a avizat favorabil înfiintarea ultimelor doua treceri de pietoni a fost aprobata în sedinta Comisiei Municipale de Sistematizare a Circulatiei din 16 martie a.c.
Primarul Sorin Apostu s-a aflat ieri intr-o vizita de lucru la Colegiul Tehnic de TransporturiPrimarul s-a aratat multumit de stadiul lucrarilor si a mentionat ca nu crede ca vor exista intirzieri fata de termenul limita impus pentru finalizarea acestor reparatii, care este finalul lunii august. „Pe perioada acestei veri, se desfasoara lucrari de reparatii la 82 de licee, scoli, gradinite si crese de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Dintre acestea, lucrarile la 10 unitati de invatamint au fost deja finalizate, iar restul au ca termen final data de 30 august 2010. Valoarea totala a lucrarilor la cele 82 de unitati de invatamint este de 8,4 milioane de lei, fata de estimarea initiala de 9,85 de milioane de lei“, a declarat edilul-sef al Clujului dupa o inspectie pe santierul din incinta Colegiului Tehnic de Transporturi „Transilvania“. Valoarea lucrarilor la cele 10 unitati de invatamint deja finalizate este de peste 370.000 de lei. Cele 10 unitati de invatamint finalizate sint gradinitele: „Voinicel“, „Floare de Iris“, „Scufita Rosie“, „Micul Print“, „Steluta Fermecata“, „Albinuta“, „Universul Copiilor“, „Buburuza“, „Curcubeu“ si „Zina Zorilor“. La ora actuala, 70-80% din lucrarile efectuate in primele doua etape de licitatie sint finalizate, iar in cazul ultimei etape lucrarile au ajuns la 30-45%. Patru etape de licitatiiPina in prezent, au fost organizate trei etape de licitatii pentru contractarea lucrarilor de reparatii la unitatile de invatamint preuniversitare din Cluj-Napoca. Prima etapa a avut loc in 22 martie si a cuprins lucrari la 30 de unitati scolare, in etapa licitata in 25 martie au fost programate alte 29 de unitati de invatamint pentru lucrari, iar etapa a treia, licitata in 8 aprilie, a cuprins lucrari de reparatii la 8 licee, scoli, gradinite sau crese. Din cauza ca la unele dintre lucrarile licitate nu s-a depus nici o oferta, o a patra etapa de licitatie este programata pentru miine. Lucarile de reparatii efectuate in scolile clujene cuprind in special grupurile sanitare, salile de clasa, laboratoarele, sistemele de iluminat si alimentarea cu energie. In plus, au fost programate in acest an si lucrari de investitii la 9 unitati de invatamint, in valoare totala de aproape 7 milioane de lei. Lucrarile de investitii se refera in principal la modernizarea sistemelor de incalzire, la mansardari si extinderi.
Silviu Prigoana s-a aratat generos fata de Consiliul Judetean, fiind dispus sa doneze un teren in Apahida pentru depozitul ecologicOmul de afaceri a explicat ca s-a gindit la aceasta solutie tocmai pentru a ajuta administratia judeteana sa urgenteze procedurile de realizare a unui depozit ecologic de deseuri si sa poata accesa cit mai urgent banii europeni necesari punerii in practica a proiectului. „Am primit o instiintare de la societatea Salprest Rampa conform careia, incepind cu data de 17 iulie, nu mai avem voie sa depozitam deseurile la groapa de gunoi de la Pata Rit. Noi nu avem o mare problema din punctul acesta de vedere, pentru ca la Cluj avem contract doar pentru deseurile stradale. In urma cu mai mult timp, am avut o discutie cu cei de la Consiliul Judetean pentru construirea unei rampe ecologice pe un teren al nostru din Apahida, dar nu am mai primit autorizatie de construire. Astazi (ieri – n.r.) am facut Consiliului Judetean o oferta de donatie a acestui teren de 4 hectare din Apahida pentru a ajuta la obtinerea fondurilor nerambursabile in vederea finalizarii proiectului complexului ecologic. Noi vrem sa donam acest teren cu tot cu proiectul aferent suprafetei mentionate. Daca oferta va fi acceptata, vom trece la redactarea actelor notariale de transfer“, a declarat Silviu Prigoana ieri la Cluj, intr-o conferinta de presa. Daca nu e proprietar, CJ va pierde banii UESilviu Prigoana * Patron Rosal Grup„Conform legii, gestionarul deseurilor pe judet este Consiliul Judetean, iar la Cluj, aceasta institutie nu are in proprietate un teren. Din documentele pe care le-am vazut in dosarul de finantare, s-au incercat tot felul de asocieri pentru a se putea obtine un teren. Cu siguranta, Consiliul Judetean va pierde fondurile de la UE daca nu este proprietar pe teren.“ Prigoana nu a vrut sa dezvaluie valoarea de piata a celor 4 hectare de teren pe care este dispus sa-l doneze Consiliului Judetean, mentionind ca „la ora actuala nu se mai fac tranzactii, deci valoarea este zero“. In oferta pe care Rosal Grup a inaintat-o forului judetean se arata ca aceasta donatie are ca scop „sprijinirea cetatenilor judetului, a Consiliului Judetean in obtinerea de fonduri pentru demararea proiectelor de protectie a mediului, cit si a companiilor prestatoare de servicii de salubrizare la nivelul judetului, care vor fi puse in situatia de a evacua deseurile urbane in judetele limitrofe, ceea ce duce la costuri suplimentare nejustificate“. „Conform legii, gestionarul deseurilor pe judet este Consiliul Judetean, iar la Cluj, aceasta institutie nu are in proprietate un teren. Din documentele pe care le-am vazut in dosarul de finantare, s-au incercat tot felul de asocieri pentru a se putea obtine un teren. Asa s-a ajuns la terenul din comuna Feleacu, unde cei de la Consiliul Judetean vor sa construiasca depozitul ecologic. Cu siguranta, Consiliul Judetean va pierde fondurile de la UE daca nu este proprietar pe teren. Noi vrem ca cetateanul sa nu fie pus in situatia de a plati transportul deseurilor in alta parte, cum se intimpla in judetul Suceava, care duce deseurile la Botosani“, a mai tinut sa arate patronul Rosal. In cazul in care ar accepta terenul lui Prigoana, administratia judeteana ar trebui sa inceapa o noua procedura de avizare a proiectului. In cazul in care Consiliul Judetean va decide ca nu are nevoie de acest teren pentru depozitul ecologic, Prigoana a specificat ca institutia poate sa-l foloseasca pentru a-l imparti revendicatorilor din judet. Tise nu vrea depozit ecologic in alt locPresedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, a afirmat ca va analiza oferta primita de la Rosal si ca o va pune in discutie in plenul Consiliului Judetean, dar ca nu se pune problema sa mute proiectul depozitului ecologic pe un alt amplasament. „Consiliul Judetean este o institutie serioasa si va trata cu maxima seriozitate orice oferta venita din partea oricui. Teren pentru depozitul ecologic exista deja, fiind obtinut printr-un parteneriat cu comuna Feleacu. Acest depozit se va realiza cu siguranta pe acest teren si nu se pune problema de a-l muta pe un alt amplasament, indiferent daca-l realizam cu ajutorul fondurilor europene sau printr-un parteneriat public-privat. Intre oferta de donatie si donatie propriu-zisa este cale lunga. Donatia nu se poate face conditionat de vreo anume destinatie a acestui teren, iar oferta o voi aduce in fata consilierilor judeteni printr-o informare“, a mentionat Tise pentru monitorul. In acest moment, proiectul sistemului de management al deseurilor se afla in analiza la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului. Nu se cistiga bine din deseuriIn ceea ce priveste contractele detinute cu Primaria Cluj-Napoca, Silviu Prigoana a afirmat ca va fi nevoie de discutii pentru reglarea preturilor. „Am facut si noi niste calcule. Anul trecut ni s-a redus 15% din buget, iar anul acesta 20%. Primaria nu a acceptat indexarea cu 16% propusa de noi la preturi, dar nu am scazut din calitatea serviciilor. Oricum va trebui sa avem o discutie, pentru ca va creste costul de transport al deseurilor“, a spus patronul firmei de salubritate. Prigoana a mai subliniat ca afacerile cu deseuri nu au mers niciodata bine in Romania.
Cea mai mare actiune de sterilizare gratuita a cîinilor si pisicilor organizata în judet a început ieri si urmeaza sa se deruleze pîna în 24 iulie. Campania se numeste „Maratonul sterilizarilor“, iar în cadrul acesteia vor fi sterilizate 400 de cîini si pisici, indiferent daca au stapîn sau sînt comunitari. Cei care doresc sa-si sterilizeze animalul trebuie sa se programeze la numarul de telefon 0749-189.375. Astazi se fac sterilizari în Circumscriptia Sanitar-Veterinara din Iris, strada Odobesti, nr. 4, iar vineri si sîmbata se va actiona în Circumscriptia Sanitar-Veterinara din Floresti, strada Ioan Rus. Campania este organizata de „Romania Animal Rescue“ în colaborare cu asociatiile pentru protejarea animalelor „APPA NUCA“, „Arca lui Noe“ si „Blanite în pericol“. G. D.
RATUC a anuntat ca, începînd de astazi, studentii bugetari de la Universitatile de stat din Cluj–Napoca se pot prezenta la birourile de abonamente RATUC, pentru eliberarea abonamentelor cu reducere 50% pe o linie valabile pe perioada vacantei universitare, pîna în data de 30 septembrie.
Actionarul majoritar al fabricii de încaltaminte „Clujana“, Consiliul Judetean Cluj, a anuntat deschiderea unui nou magazin de vînzare încaltaminte, ce va fi situat în incinta complexului comercial Iulius Mall. „Este cel de al patrulea magazin deschis de noi în municipiul Cluj-Napoca, dupa cele de lînga sediul Clujana, din Piata Mihai Viteazu si din Polus Shopping Center. Toate acestea fac proba faptului ca acest brand de traditie al Clujului a revenit cu succes pe piata româneasca si nu numai. Eforturile noastre de revigorare a productiei si desfacerii se vad în acest moment, iar produsele Clujana îsi reiau locul în preferintele clientilor“, a declarat presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise. Deschiderea oficiala a noului magazin va avea loc astazi, de la ora 14, la etajul I al Iulius Mall. M. O.
O data cu noul mod de etichetare a produselor, scad si sansele sa cumparati ardei "Made in Turcia" fara sa stiti de unde provinMunicipalitatea a impus o noua regula in pietele pe care le are in administrare, care a intrat in vigoare incepind din aceasta saptamina. Astfel, comerciantii sint obligati sa-si marcheze produsele dupa originea lor. Primaria a tiparit deja doua tipuri de cartonase care trebuie afisate obligatoriu in cele trei piete aflate in administrarea sa (Hermes, Flora si Zorilor), pe care scrie „Produs romanesc“ (pe un fond rosu, galben si albastru) si „Produs din import“ (pe fond albastru). „Cred ca si dumneavoastra v-ati saturat sa mincati rosii oltenesti venite prin vama sau lubenita de Dabuleni care de fapt provine din Grecia. Fiecare produs va fi marcat corespunzator de acum incolo, iar cele afisate de comercianti vor fi verificate pentru conformitate de catre administratia pietei“, a declarat primarul Clujului, Sorin Apostu. Risca excluderea din piataNerespectarea afisarii cartonaselor privind provenienta marfii sau marcarea eronata a produselor va fi sanctionata cu amenda in valoare de 500 de lei, plus 3 puncte de penalizare. Acumularea a 5 puncte de penalizare atrage dupa sine excluderea dreptului comerciantului de a mai vinde in piata. Pietarii nu s-au aratat surprinsi de noua regula impusa de municipalitate si spun ca, oricum, si pina in prezent puneau la vedere cartonase cu provenienta marfii. Dupa ce Primaria a instituit un nou regulament in cele trei piete pe care le administreaza cu privire la impunerea unui pret maximal pentru comercializare, care nu poate sa depaseasca dublul preturilor de la piata de gros de la Agro Transilvania, au aparut si primele nereguli. Pina acum, s-au aplicat cinci avertismente pentru nerespectarea regulamentului privind preturile de referinta si o singura amenda de 500 de lei cu 3 puncte de penalizare. Piata IRA, gata in august„Daca tot sintem la capitolul piete, vreau sa va anunt ca inaugurarea pietei IRA va avea loc doar in a doua parte a lunii august, pentru ca avem acolo o mica problema in ceea ce priveste realizarea parcarilor. Asteptam publicarea in Monitorul Oficial a Hotaririi de Guvern privind un schimb cu Armata pentru a putea intra apoi in terenul destinat parcarilor. In ceea ce priveste piata Grigorescu, acolo deja se lucreaza si speram ca termenul de finalizare sa fie pina la debutul sezonului rece“, a tinut sa mai arate primarul Sorin Apostu. Cele doua noi piete aflate in lucru, IRA si Grigorescu, vor fi administrate tot de municipalitate si, in consecinta, comerciantii de aici vor fi nevoiti sa respecte noile reguli instituite de Primarie.
Conducerea Prefecturii Cluj considera ca reprezentantii Centrelor de Îngrijire si Asistenta pentru Vîrstnici din Cluj ar trebui sa faca schimb de experienta cu organizatii similare din alte tari. Astfel, suprefectul Vasile Cozma le-a propus ieri reprezentantilor acestor Centre organizarea unor întîlniri cu parteneri din tarile Uniunii Europene, pentru cunoasterea unor modele si proiecte de succes, experienta organizatiilor straine putînd sa constituie exemple ce pot fi aplicate la nivelul judetului. Ieri a avut loc reuniunea lunara ordinara a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vîrstnice al Judetului Cluj. G. D.
Microîntreprinderile pot accesa fonduri europene nerambursabile în proportie de 100% pentru cheltuielile eligibile, prin intermediul Domeniului de Interventie 4.3 al Programului Operational Regional (POR). Modificarea vine în contextul în care Autoritatea de Management a POR a emis sub forma unui „Corigendum“ mai multe rectificari la Ghidul Solicitantului. Astfel, conform acestui act, se elimina contributia minima a solicitantului de 30% la valoarea eligibila a proiectului. De asemenea, se schimba criteriul de eligibilitate referitor la profitul din exploatare obtinut în anul fiscal precedent datei de depunere a cererii de finantare. În plus, au fost corectate si unele prevederi din Sectiunea III „Conditii precontractuale“ a Ghidului Solicitantului, referitoare la verificarea situatiilor financiare ale solicitantului, pentru a confirma încadrarea acestuia în categoria microîntreprinderilor înainte de semnarea contractului de finantare.
Bancpost a încheiat un protocol de colaborare cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Fondul de Garantare a Creditului Rural, pentru facilitarea accesului la produsele bancare necesare proiectelor de investitii cu fonduri europene. Acordul este destinat beneficiarilor Programului National de Dezvoltare Rural, iar în protocolul de colaborare este specificat un model de scrisoare de confort pe care beneficiarii trebuie sa-l prezinte Agentiei de Plati înainte de semnarea propriu-zisa a contractului de finantare nerambursabila. De fapt, scrisoarea de confort va constitui o garantie a faptului ca un proiect acceptat pentru finantare FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) are acces la surse bancare pentru asigurarea cofinantarii proiectului. Aceasta scrisoare este una angajanta si va putea fi emisa doar dupa aprobarea finantarii în cadrul bancii.
Prim-ministrul Emil Boc a discutat marti cu responsabilii guvernamentali despre posibilitatea relocarii sumei de 124 de milioane de euro catre dezvoltarea satelor. Boc a prezidat, marti, la Palatul Victoria, reuniunea Comitetului interministerial privind absorbtia fondurilor comunitare. „Unul dintre subiectele discutate a fost posibilitatea relocarii a 124 de milioane de euro, astfel încât sa fie majorate fondurile pentru Masura 3.2.2. privind «Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea în valoare a mostenirii rurale», din cadrul Programului National de Dezvoltare, pentru care exista un numar mare de solicitari“, se arata în comunicatul Guvernului. De asemenea, Boc a verificat stadiul absorbtiei fondurilor europene destinate agriculturii, se mentioneaza în comunicat. Peste 14.000 de proiecte aprobatePotrivit Biroului de presa al Guvernului, din anul 2007 si pâna pe 16 iulie 2010, pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) au fost depuse 39.406 cereri de finantare, din care au fost aprobate 14.168 de proiecte. Dintre acestea au fost semnate 13.170 de proiecte, efectuându-se plati de 4.733,95 de milioane de lei. În aceeasi perioada, în Programul Operational pentru Pescuit (POP) au fost depuse 83 de proiecte, dintre care 19 au fost aprobate. Dintre acestea, 41 de proiecte au fost semnate, valoarea platilor fiind de 7,84 de milioane de lei. De asemenea, pentru finantari din Fondul European pentru Garantare în Agricultura (FEGA), pâna pe 16 iulie 2010 au fost depuse circa 4,5 milioane de cereri, dintre care au fost aprobate în jur de 3,4 milioane. Platile efectuate din acest fond se ridica la 6,5 miliarde de lei, potrivit sursei citate. La întrevederea de la Palatul Victoria au participat si Gavril Vadan – directorul general al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Florin Faur – directorul general al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, precum si Cornelia Mihai – directorul general al autoritatii de management al Programului National de Dezvoltare Rurala. Agerpres
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) va deconta TVA beneficiarilor masurii 431 – „Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobândirea de competente si animarea teritoriului“, a anuntat institutia. Este vorba despre decontarea TVA pe sub-masura 431.1 „Constructie parteneriate public private“, faza 3 „Sprijin financiar pentru pregatirea dosarelor pentru selectia GAL“, exclusiv pentru cheltuielile eligibile, decontate din finantarea nerambursabila din FEADR (contributia publica). În acest sens, APDRP certifica cheltuielile eligibile autorizate si TVA aferenta acestora si solicita de la Ministerul Agriculturii virarea fondurilor prin formularul „Solicitare de fonduri pentru sumele necesare acoperirii platii TVA aferente proiectelor finantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala“ din cadrul Anexei nr. 11 a Ordinului ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 16/2010. Astfel, APDRP poate deconta beneficiarilor contravaloarea TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executiei de lucrari, pentru componenta de contributie publica (potrivit art. 13, lit. d) din OUG nr. 74/2009). „Asadar, decontarea TVA se va face de catre APDRP doar pentru cheltuielile eligibile realizate de catre beneficiar, pentru cele neeligibile acesta suportând toate costurile din fondurile proprii“, se arata într-un comunicat al APDRP, Beneficiarii sub-masurii 431.1, faza 3, sunt Grupurile de Actiune Locala (GAL). Acestea sunt constituite din unitati administrativ-teritoriale, asociatii ale acestora legal constituite si organisme neguvernamentale nonprofit, de utilitate publica, având personalitate juridica. Finantarea proiectelor depuse de GAL se realizeaza prin contributie publica (UE si Guvernul României) de 80% si cofinantare privata de 20%. În acest moment, pentru faza 3 a Masurii 431 au fost contractate 111 proiecte cu o valoare publica de 4,8 milioane de euro.
Dupa ce a încercat timp de peste o luna sa-i aduca la Universitatea pe Claudiu Niculescu si Adrian Cristea, ambii de la Dinamo, patronul Florian Walter l-a convins în cele din urma pe primul sa semneze cu „sepcile rosii“. Atacantul în vîrsta de 34 de ani a semnat un contract pe doua sezoane, la fel ca mijlocasul Vasile Gheorghe, venit de la Astra Ploiesti. Niculescu este unul dintre cei mai prolifici atacanti români din ultima decada, el marcînd 138 de goluri în cele 284 de partide jucate în Liga 1. Fostul dinamovist a evoluat si în strainatate, la Genoa 1893, MSV Duisburg si Omonia Nicosia. În tara a mai trecut pe la Extensiv si Universitatea Craiova. Pentru echipa nationala a jucat de opt ori, însa nu a reusit sa înscrie.Claudiu Niculescu a declarat ieri într-o conferinta de presa ca paraseste echipa antrenata de Ioan Andone cu sufletul împacat, pentru ca si-a facut datoria. „As vrea sa va multumesc pentru ca m-ati suportat atîtia ani. Asta e viata, a fost alegerea mea si drumul nostru se desparte definitiv aici. Poate ca într-o buna zi ne vom reîntîlni din postura de administrator sau poate antrenor. Plec cu sufletul împacat de la Dinamo pentru ca mi-am facut datoria fata de club si am dat tot ce am avut mai bun în mine“, a declarat Niculescu. În ceea ce-l priveste pe Vasile Gheorghe, el a fost unul dintre oamenii de baza ai Astrei Ploiesti în sezonul trecut. Mijlocasul în vîrsta de 24 de ani a jucat în 32 de partide pentru formatia prahoveana, însa nu a fost retinut în lot de noul antrenor Mihai Stoichita. „Am transferat doi fotbalisti de care aveam nevoie, forta echipei a crescut prin aducerea lor si a celorlalti. Avem încredere în fortele noastre si putem face o figura frumoasa în campionat“, a declarat finantatorul Florian Walter. Senegalezul Gaston Mendy, de 24 de ani, a semnat si el saptamîna aceasta un contract pe doua sezoane cu Universitatea, clubul avînd optiune de prelungire pentru înca un an. Mendy a mai evoluat la Estoril, în liga a doua portugheza, si la Farul Constanta, formatie pentru care a strîns 20 de partide pe prima scena a fotbalului românesc. Este un jucator polivalent care poate evolua atît ca fundas stînga, cît si la mijlocul terenului.
Foto ucluj.roRugbistii s-au pregatit doar la Cluj in aceasta varaEchipa antrenata de Octavian Chihaia se afla intr-o situatie dificila, cu citeva zile inainte de partida din deplasare cu CS Poli Agro Iasi. Alb-negrii au jucat o singura o partida amicala, cu CSU „A.Vlaicu“ Arad si nu au efectuat nici un stagiu de pregatire, antrenindu-se doar in parcul „Iuliu Hateganu“. De altfel, mai multi jucatori importanti au parasit echipa fara nici un impediment, intrucit clubul nu a putut sa le ofere un contract. Jucatorii Vasiliu si Pungea au plecat la Dinamo, iar Vasile Cioara va juca tot pentru „ciinii rosii“ sau pentru o echipa din Irlanda. Capitanul Andrei Gorcioaia a semnat cu o echipa din Franta, de la care clubul va primi o indemnizatie de formare a sportivului, in valoare de numai 1.500 de euro. Situatia este mai trista in cazul lui Wagner, care a renuntat la sport pentru a munci in Italia. „Ne este foarte greu sa formam o echipa competitiva, pentru ca nu putem tine jucatorii. Cei care se remarca primesc oferte de la cluburi mai bogate si, intrucit nu le putem oferi contracte, sintem nevoiti sa-i lasam sa plece. Majoritatea rugbistilor lucreaza sau sint studenti, nu pot trai doar din sport. Din aceasta cauza mai lipsesc de la antrenamente si nu ne putem pregati cum ar trebui. Vara acesta nu am plecat nicaieri in cantonament, ne-am pregatit doar aici. Avem nevoie de bani, cautam sponsori, dar acestia sint greu de gasit“, a declarat antrenorul Octavian Chihaia pentru monitorul. Tehnicianul a mai spus ca ii este foarte greu sa-i convinga pe jucatorii care au oferte sa ramina la echipa, intrucit nu primesc decit o indemnizatie mica de la autoritatile locale. Sauan ar putea reveni la „U“In ciuda situatiei financiare nefericite, Universitatea l-ar putea legitima pe Cristian Sauan, un rugbist cu experienta, in virsta de 36 de ani, care a jucat pentru „studenti“ pina in 2001. Sauan, fost international, este clujean si ar dori sa se intoarca acasa dupa 9 ani petrecuti la doua echipe din Italia. Sportivul mai este dorit, insa, si de CSU „A.Vlaicu“ Arad, club cu o situatie financiara mult mai buna. Universitatea va juca in cea de a doua etapa a play-out-ului in deplasare la CS Poli Agro Iasi, in 31 iulie. In prima etapa, „studentii“ au invins acasa Stiinta Petrosani cu 38-21, in 29 mai. In play-out mai sint formatiile CSM Bucuresti, RC Birlad si CSM Bucovina Suceava.
Directorul general al FRF, Ionut Lupescu, a declarat ieri ca spera ca noua editie a Ligii 1 sa fie lipsita de scandaluri legate de arbitraje, în ciuda faptului ca noul sezon fotbalistic intern a debutat cu contestarea prestatiei brigazii de arbitri de la Supercupa României, disputata între CFR Cluj si Unirea Urziceni. „Sper sa nu fie scandaluri si în noul sezon si sper ca observatorii sa îsi faca datoria si sa raporteze comisiilor, care sa ia masuri. Am vazut declaratiile lui Mihai Stoica, iar din punctul meu de vedere Marius Avram nu a fost în cea mai buna zi, dar în nici un caz nu a influentat rezultatul jocului. Unirea a avut 2-1, a ratat 4 penaltiuri, asa ca de vina sînt jucatorii Urziceniului. A fost un meci interesant, bun pentru deschiderea noului sezon“, a mai spus Lupescu.
Sectia de handbal masculin a Universitatii Cluj sarbatoreste aniversarea a 75 de ani de existenta. Cu aceasta ocazie, „U“ Transilvania va organiza în 13-14 august Turneul „U“ 75, la care vor participa Stiinta Bacau, Poli Timisoara, Universitatea Bucovina Suceava si „U“ Transilvania. De asemenea, vor fi organizate si jocuri de juniori, precum si un joc de Old Boys. Tot cu ocazia aniversarii, conducerea clubului a solicitat Federatiei Române de Handbal acordarea titlurilor de „maestru al sportului“ sportivilor: Dan Petru, Flaviu Florin Sâmboan, Horatiu Gal, Marcel Florean, Lucian Baciu, Dacian Dancila, Bogdan Neta, Radu Marc si Remus Moldovan. S-a solicitat acordarea titlului de „maestru al sportului“ si pentru sportivii Caldare Constantin, Calin Hossu, Sorin Chirila, Marius Crainic, Liviu Jurca si Vasile Avram. L. B.
Grupa de juniori nascuti în 2002 de la CFR 1907 Cluj, pregatita de antrenorul Janos Mezei, a participat în perioada 16-18 iulie la turneul de fotbal „Cupa Municipiului Toplita“, unde a ocupat locul secund. Micii „feroviari“ au fost învinsi în finala competitiei de echipa orasului gazda. Jucatorul David Ciurcui a fost desemnat „cel mai tehnic jucator al turneului“. Lotul grupei 2002 este format din: Otto Hindrich, Bogdan Checiches, Gyula Kovacs, Bogdan Minteuan, Roland Toth, David Groza, David Milchis, Ionut Coman, Radu Botis, David Ciurcui, Raul Haiduc, Marco Rus, Anton Rotar, Bence Sogor, Dragos Iancu si Andrei Lacatus. Elevii lui Janos Mezei sînt obisnuiti cu performanta, ei au jucat finala si la Cupa Jonatan (Ungaria) si au cîstigat Cupa Projunior si Cupa Debrecen (Ungaria). L. B.
Ploile abundente din acest an si oscilatiile de valuri de caldura cu precipitatii au dus la o productie de cereale, dar si de alte culturi, mai mica decît estimasera agricultorii clujeni. Totusi, culturile de cereale si legume din judetul Cluj nu au suferit pierderi la fel de mari în urma inundatiilor de la sfîrsitul lunii iunie ca cele din alte zone ale tarii. E mai bine ca în SudLaurentiu Tor, presedintele Asociatiei Producatorilor de Cereale, Plante Tehnice si Legume Cluj, zona Turda, si proprietarul a 500 de hectare de teren cultivate cu cereale, se astepta anul acesta la o productie record de 5.000 de kilograme de cereale la hectar. Ploile abundente, însa, si temperaturile mici înregistrate dimineata în luna iunie au dus la o scadere a productiei catre 4.500 de kilograme la hectar. „La noi în Cluj nu au fost calamitati deosebite si, comparativ cu sudul tarii, stam foarte bine la productie. În sud, grâul a încoltit si nu mai poate fi folosit la panificatie“, a explicat Laurentiu Tor. El a mentionat ca productia estimata la începutul anului este mai mica si din cauza unor boli aparute la plante, ca urmare a alternantelor de caldura cu ploi. Importuri oricum se vor faceIndiferent, însa, daca cerealele sunt sau nu afectate de diverse calamitati, agricultorii din Cluj apreciaza ca importuri de cereale se fac oricum în fiecare an. În acest sens, Laurentiu Tor spune ca ar trebui preluata prima data productia de grâu din tara, fiind oferit un pret minim convenabil pentru kilogramul de grâu de calitate, si abia apoi sa fie facute importuri. 5.000 de hectare afectate de inundatiiDatele centralizate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj arata ca în judet au fost afectate 5.000 de hectare de terenuri agricole, din 26 de comune. 66 de hectare de terenuri cultivate cu grâu au fost distruse în totalitate si 668 de hectare compromise între 30% si 100%.
O buna parte din melcii crescuti de fermierii clujeni ajung in pietele din ItaliaIdeea nu ar fi fost deloc rea daca clima din zona nu ar fi fost atit de aspra si nu ar fi facut de multe ori ravagii printre micile „animalele din ferma“. Astfel, dintre pionierii porniti la drum in aceasta afacere in 2005-2007, au mai ramas pe baricade circa 10%. In Cluj, sase operatori economici produc melci pentru piata europeana, in special pentru cea din Italia. Clujul produce 59 de tone de melciIn judetul Cluj au fost mai multe incercari de a pune pe picioare ferme de crestere a melcilor, dar, din pacate, au fost si multe esecuri, sustine Grigore Onaciu, seful Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Cluj. „Cea mai mare parte a productiei acestor ferme era destinata pietelor din strainatate, si mai ales a celor din Italia“, a precizat acesta. Potrivit informatiilor reprezentantilor DADR Cluj, in judet functioneaza in acest moment sase ferme ecologice de crestere a melcilor, respectiv in Morlaca, Huedin, Fundatura, Comsesti, Cimpia Turzii si Craesti. Cele sase ferme produc in jur de 59 de tone de melci, potrivit lui Onaciu. De ce e nevoie pentru o ferma de melci?Pentru deschiderea si amenajarea unei ferme de melci e nevoie de o suma cuprinsa intre 6.000 si 10.000 de euro, iar banii investiti pot fi recuperati, in cel mai bun caz, din profitul de pe 2-3 ani de munca. Pentru obtinerea unor rezultate optime, fermierii trebuie sa munceasca circa 2-3 ore dimineata si 2-3 ore seara. De asemenea, reprezentantii Asociatiei Crescatorilor de Melci spun ca, pentru desfasurarea acestei activitati, este nevoie de un spatiu de aproximativ 2.500 de metri patrati, care trebuie imprejmuit cu tabla zincata, pentru a preveni intrarea diferitilor pradatori in zona melcilor. Puietii de melci ajung in general la maturitate dupa 12-14 luni, deci profitul apare cam dupa 1 an de la deschiderea fermei. Singura rasa care este adaptata climei din zona este Helix Pomatia, care are marea calitate de a supravietui chiar si in locurile cu clima foarte rece, dar care, din pacate, are un ritm de reproductie foarte scazut. In functie de calitatea melcilor, preturile de achizitie variaza intre 0,5 si 5 euro. Cei mai mari importatori de pe piata europeana sint francezii, italienii si spaniolii, iar pe plan global, americanii.
Anuntul a fost facut recent de ministrul Sanatatii, Cseke Attila. Reprezentantii Ministerului Sanatatii sustin ca in acest moment nu se cunoaste cite persoane vor fi date afara de la fiecare DSP din tara. Totusi, Directia de Sanatate Publica Cluj ar putea pierde aproximativ 10 angajati, deoarece aceasta este media disponibilizarilor in fiecare DSP din tara. Stabilirea exacta a numarului de angajati se va face, insa, in functie de numarul de locuitori, dupa cum a precizat Cseke Attila. Potrivit informatiilor afisate pe site-ul DSP Cluj, institutia are 142 de angajati, din care cinci ocupa functii de directori. Conform unui anunt mai vechi al conducerii Ministerului Sanatatii, fiecare Directie din tara va fi condusa de cel mult trei directori. „Reorganizarea directiilor de sanatate publica presupune si reducerea unor posturi administrative, ocupate de functionari publici, si a functiilor de conducere, dar nu inseamna disponibilizarea medicilor sau a personalului medical practicant“, a declarat Cseke Attila la sfirsitul lunii mai, cind a anuntat reorganizarea DSP-urilor. Ministrul si-a exprimat atunci nemultumirea privind activitatea acestor institutii, subliniind ca eficienta lor nu este corelata cu structura organizatorica, ce vizeaza intre 67 si 326 de posturi ocupate.
Medicii atrag atentia ca lipsa comunicarii plus stresul pot duce usor la depresieRomanii nu isi permit sa mearga la psiholog, iar statul spune ca nu isi permite sa deconteze consultatiile psihologice. Aceasta in contextul in care specialistii atentioneaza ca depresia este boala secolului XXI, iar de la depresie la sinucidere nu este decit un pas. Anxietatea, depresia, tulburarile cauzate de dependenta de alcool si alte substante sint afectiunile psihice cele mai frecvente cu care se confrunta clujenii. Specialistii atentioneaza ca pentru aceste probleme este nevoie de tratament psihologic, insa numarul celor care trec pragul unui cabinet psihologic este mult mai mic decit s-ar impune. Daniel David, seful Catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai“ Cluj, afirma ca preturile destul de mari pentru o consultatie ii tin departe pe oameni de cabinetele psihologilor. Din acest motiv, specialistii considera ca aceste consultatii psihologice ar trebui decontate, populatia sa aiba acces la tratament. De altfel, in toate tarile europene, acest tip de tratatament este sustinut de stat. „Peste tot in lume serviciile de sanatate sint definite ca servicii medicale si servicii psihologice, doar in tara noastra serviciile de sanatate includ doar serviciile medicale“, explica Daniel David. 70 de lei pretul unei sedinte la psihologSpecialistii clujeni precizeaza ca pretul unei sedinte la psiholog este de cel putin 70 de lei, iar in cazul unei tulburari depresive majore, se impun minim 20 de sedinte. Astfel, o persoana care sufera de acest tip de depresie ar trebui sa plateasca cel putin 1.400 de lei pentru tratamentul psihologic. Potrivit lui Daniel David, reprezentantii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate au declarat in mai multe rinduri ca statul este prea sarac ca sa sustina si acest tip de tratament. Totusi, psihologii spun ca ar fi suficienta si sustinerea unui numar minim de sedinte, asa cum se intimpla in Marea Britanie. Depresia, boala secolului XXI„La cele mai mici semne de anxietate, de presiune, oamenii ar trebui sa se adreseze unui psiholog pentru un consult, iar aceasta nu inseamna ca au o problema psihica“, recomanda la rindul sau Mihai Anitei, presedintele Colegiului Psihologilor din Romania. Potrivit acestuia, depresia este boala secolului XXI si afecteaza in special persoanele active intre 20 si 50 de ani. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ 121 de milioane de oameni din toata lumea sint afectati de depresie, dar mai putin de 25% dintre acestia au acces la tratament. Reprezentantii OMS atrag atentia ca in fiecare an au loc 850.000 de sinucideri cauzate de depresia netratata. In tara noastra, potrivit unor statistici publicate de Agerpres, aproximativ 700.000 de persoane sint afectate de depresie severa. 3.000 de romani s-au sinucis anul trecutAnul trecut, aproape 3.000 de persoane s-au sinucis, mai multi cu 151 fata de 2008. 76% dintre sinucigasi au ales spinzurarea si doar putin peste 6% au murit prin intoxicare. Judetul Constanta, cu o rata a sinuciderilor de 39 de persoane la 100.000 de locuitori, se situeaza pe locul I in tara, iar Harghita pe locul doi in ceea ce priveste rata sinuciderilor, cu o incidenta de 27 de sinucideri la 100.000 de locuitori. Clujul, cu 13 sinucideri la 100.000 de locuitori, se situeaza in media sinuciderilor pe tara.
Anton Ionescu a ajuns sa conduca o societate prinsa in procese si dezbinariSocietatea de Servicii de Investitii Financiare Broker Cluj a transmis Bursei de Valori Bucuresti un document cu situatia si stadiile proceselor in care este implicata. In total, casa de brokeraj condusa de Anton Ionescu a raportat 45 de procese si 9 dosare penale, precum si mai multe executari silite ale unor fosti actionari. Cel mai important dosar in care Broker este implicat pare a fi cel cu Adriana Constantin, fosta directoare a filialei de la Deva. Acesteia i-a fost deschis un dosar penal in urma cu aproape 2 ani dupa ce a indus in eroare 271 de oameni „prin folosirea unor mijloace frauduloase, cu ocazia incheierii unor contracte de intermediere pentru efectuarea de investitii pe piata de capital, fara a le inregistra in evidentele contabile“, dupa cum se arata in rechizitoriul Directiei Nationale Anticoruptie. Adriana Constantin a obtinut in mod fraudulos 880.000 de lei din vinzarea actiunilor a circa 80 de clienti, pentru care, ulterior, a recurs la mandate postale false, incercind sa demonstreze ca le-a trimis acestora banii obtinuti. Fosta directoare se afla in acest moment in Penitenciarul de la Aiud. Judecarea cauzei a fost suspendata, potrivit documentului mentionat, pina la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate invocate de SSIF Broker. Pagube pe linieSocietatea de investitii a mai cerut ca politia sa inceapa urmarirea penala si in cazul lui Aleodor Caius Tibrea, care a pagubit mai multi clienti Broker cu suma de aproape 1,9 milioane de lei, cerind totodata sa se anunte rezultatele inspectoratelor de politie din Timisoara, Salaj si Cluj impotriva unor fosti angajati sau colaboratori ai Broker, printre care si Petru Prunea, fostul director al casei de brokeraj. Pe de alta parte, SSIF Broker apare ca pirit in dosarul deschis la solicitarea lui Ion Bratucu si se afla in cercetari la IPJ Cluj si Parchetul de pe linga Tribunalul Cluj. De asemenea, a inceput executarea silita a unor fosti angajati, printre care si a lui Mihai Ungur, fostul director al SSIF Broker Baia Mare, si a altor doi angajati, pentru care s-a decis ca sumele care trebuie recuperate sa fie poprite din salarii. Fostii angajati ataca BrokerO alta problema pe care pare sa o aiba Broker este numarul tot mai mare de fosti colaboratori care au decis sa atace societatea in instanta, cerind despagubiri pentru ca le-au fost desfacute contractele de munca. Astfel, fostul director, Petru Prunea, a contestat decizia de concediere si a cerut ca membrii Consiliului de Administratie (CA) sa plateasca daunele cauzate de acest abuz, adica plata sumelor datorate ca salariu pentru functia de administrator la S.C. Cemacom Zalau. Solicitarea a fost insa respinsa de Tribunalul Cluj. Un alt proces in care este implicata casa de brokeraj este cel cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, prin care Broker ii cere acesteia sa anuleze ordonanta de sanctionare din 2009, aplicata in urma neregulilor descoperite la Deva. In plus, Broker a intentat un proces si impotriva Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) Cluj, prin care contesta toate formele de executare silita demarcate de catre institutie impotriva sa.
Locuitorii din zona Rosia Montana au transmis redactiei o scrisoare deschisa de protest prin care au anuntat ca „resping vehement demersul demagogic de blocare a unui proiect de dezvoltare a zonei Muntilor Apuseni prin initierea procedurii de listare UNESCO a obiectivelor de patrimoniu din Rosia Montana“. Potrivit reprezentantilor comunitatii locale, o asemenea initiativa contravine intereselor locuitorilor zonei si a fost promovata fara sprijinul lor. În mesajul pomenit se arata ca populatia din zona Rosiei Montane s-a ocupat dintotdeauna cu mineritul si ca, în lipsa posibilitatii ca localnicii sa îsi practice meseriile, acestia se confrunta cu probleme economice foarte serioase. Mai mult, în mesajul trimis presei, protestatarii spun ca „nu trebuie sa existe oameni fara patrimoniu, dar nici patrimoniu fara oameni“. „Dorim conservarea si reabilitarea obiectivelor culturale, istorice si de patrimoniu importante din Rosia Montana si din judetul Alba si sîntem ferm convinsi ca acest lucru nu poate si nu trebuie sa excluda sansa comunitatilor locale la viata decenta si dezvoltare pe termen mediu si lung“, mai declara semnatarii scrisorii, printre care apare si Eugen Furdui, primarul comunei Rosia Montana, si mai multi consilieri locali. Reprezentantii autoritatilor locale subliniaza ca, pîna în acest moment, nu s-a facut nimic concret pentru conservarea monumentelor istorice din zona si ca, desi acestea sînt protejate de lege, ele se degradeaza în continuare. Din acest motiv, introducerea Rosiei Montane pe lista UNESCO, doar pentru a opri proiectul industrial, va accelera degradarea patrimoniului zonei, în conditiile evidentei lipse de resurse banesti necesare prezervarii acestuia, dupa cum arata documentul. Initiatorii protestului critica si initiativa Ministerului Culturii de a introduce comuna pe lista pomenita fara ca, în prealabil, sa se fi consultat cu autoritatile locale si cu comunitatea din zona.
E posibil ca, in toamna aceasta, in jurul cetatii din Bologa sa fie organizat un festival medievalPrimarul comunei Poeni, de care apartine localitatea Bologa, a explicat ca, desi acest monument istoric nu este foarte cunoscut, cetatea e vizitata totusi anual de circa 5.000-10.000 de turisti, dintre care majoritatea sint din Ungaria si vin la Bologa cu un traseu dinainte stabilit. Ceea ce este curios este ca „vecinii“ au excursii organizate la aceasta cetate din judet, in timp ce majoritatea clujenilor nici nu stiu ca ea exista, la doar 60 de km de municipiu. Totusi, Gheorghe Boca, primarul din Poeni, a declarat ca urmeaza sa se dea mai multa importanta acestui punct de atractivitate turistica, care ar putea totodata atrage si fonduri europene. „Vrem sa punem in valoare acest monument, pentru ca nu s-a ocupat nimeni de el, nu exista nici macar un ghid. Vrem sa facem, incepind chiar din aceasta toamna, un punct de informare turistica, vrem sa punem proiectoare care sa lumineze cetatea si care ar putea atrage atentia mai multor vizitatori. Sintem constienti atit de potentialul cetatii, cit si de cel al castrului roman ce dateaza din anul 906 si vrem sa profitam de aceste doua monumente importante pe care le avem“, a spus primarul Gheorghe Boca. In plus, el a mai adaugat ca intentioneaza sa organizeze la mijlocul lunii septembrie un festival medieval in jurul cetatii, care de asemenea ar face mai cunoscut acest loc. Cetatea Bologa si cea de Bran, donate lui Mircea cel BatrinPrima datare in acte oficiale a Cetatii Bologa a aparut in anul 1319, iar scopul constructiei cetatii a fost acela de a supraveghea drumul care ducea de la Oradea in Ardeal. Dupa toate probabilitatile, a fost construita in secolul XIII, ca cetate regala. Dupa semnarea tratatului de alianta impotriva turcilor, in 1399, Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, i-a donat cetatea din Bologa, impreuna cu Cetatea Bran, lui Mircea cel Batran. Cetatea a fost o perioada lunga de timp un loc de refugiu pentru locuitorii zonei si a castigat importanta in secolul XVII, cand otomanii au cucerit Oradea, deoarece aceasta cetate ii impiedica pe turci sa colecteze taxele. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost dus la indeplinire. A fost distrusa, insa, mai tarziu de lobonti, prin explozie, dar turnul si o mare parte din ziduri au ramas in picioare. La mijlocul secolului XX, turnul si-a pierdut acoperisul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Acum, tot ceea ce a mai ramas este din piatra. „In 1950, inca mai exista acoperisul de lemn al turnului si se putea urca pe scari pina pe metereze, dar cu timpul, toate s-au degradat“, a explicat primarul din Poeni. Artefacte vechi de 4.000 de ani Pe linga fortareata, la Bologa mai exista si un castru antic roman, cea mai veche asezare din zona specificata in documente. A fost ridicat in jurul anului 106, drept garnizoana a cohortelor I Aelia Gaestorum milliaria si a II-a Hispanorum, a caror misiune era, probabil, apararea granitei Imperiului Roman. Pe masura ce romanii au incercat sa consolideze granitele, in secolul II au fost adusi colonisti din Grecia, cel mai probabil din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile si astazi in locul numit Gradiste, desi majoritatea zonei a fost folosita ca suprafata agricola. In apropierea acestuia exista si ruinele unei bai romane. Pe teritoriul localitatii au fost descoperite in zona numita „Drumul gaunos“ si artefacte de peste 4.000 de ani vechime, din epoca pietrei.
Lucrarea realizata de un colectiv de specialisti reprezinta studiul aprofundat al IMMurilor din Romania, care ofera elemente esentiale necesare cunoasterii si valorificarii marelui lor potential economic si social in vederea accelerarii depasirii crizei actuale. In contextul crizei si a ultimelor evolutii economice din Romania, editia din 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor prezinta o utilitate aparte in investigarea starii si perspectivelor fenomenului antreprenorial in Romania si in descifrarea perspectivelor evolutiei sectorului de IMM-uri. In cadrul lucrarii au fost abordate doua categorii de probleme cu o importanta majora:• perceperea fenomenului crizei de catre intreprinzatorii din Romania• caracterizarea intreprinzatorilor din Romania Aceasta analiza se bazeaza atat pe date statistice, cat si pe rezultatele unei cercetari realizate pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1485 de intreprinzatori.La eveniment au participat reprezentanti ai Guvernului Romaniei, ai Consiliului Economic si Social, ai ambasadelor, ai organizatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, vicepresedinti si membri CNIPMMR, precum si reprezentanti ai IMMurilor din intreaga tara. In cadrul manifestarii au luat cuvantul urmatoarele personalitati:• Dl. Emil Boc – Prim Ministru, Guvernul Romaniei;• Dl. Adriean Videanu – Ministru, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri;• Dl. Valentin Mocanu – Secretar de Stat, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale;• Dl. George Constantin Paunescu – Presedinte, Alianta Confederatiilor Patronale din Romania;• Dl. Florian Costache – Presedinte, Consiliul Economic si Social;• Dl. Marin Toma – Presedinte, Corpul Expertilor Contabili si a Contabililor Autorizati din Romania;• Dl. Ovidiu Nicolescu – Presedinte CNIPMMR.• Dl. Cristian Ioan Haiduc – Presedinte, Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri Partenerul evenimentului a fost Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, iar sponsorii evenimentului au fost Banca Comerciala Romana si Sodexo Romania. Partenerii media ai evenimentului au fost: Avocatnet, Bank News, Bloombiz, Calendar evenimente, Centrul de presa, Club Afaceri, Curierul national, Economistul, EurActiv, Finantare.ro, Firme.ro, Gazeta de Sud, Ghiseul bancar, Hotnews, immromania.ro, managementulproiectelor.ro, News-Channel, Smart Financial, Top Business, WebPr.