. „Statia de la Amnas este o statie de sortare, pe un proiect Phare in valoare totala de aproape un milion de euro, contribuind cu co-finantare toate cele sapte localitati din Marginimea Sibiului si Consiliul Judetean Sibiu. Vor beneficia de aceasta statie de sortare aproximativ 15-18.000 de locuitori din Marginimea Sibiului. Aici se vor aduce deseurile presortate din cele 81 de locuri de colectare pe strazi, unde sunt deja amenajate cate trei containere speciale (sticla, carton si plastic). Dupa ce se aduc deseurile in statia de sortare, acestea se vor sorta, se vor balota, iar balotii respectivi vor fi valorificati" a explicat pimarul Banciu, utilitatea statiei. Investitie profitabila Aceasta noua societate comerciala care a luat fiinta la statia de sortare are ca venit taxele de salubritate incasate de primarie de la populatie si de la societatile comerciale. Deseurile menajere, care nu se baloteaza se vor duce in depozitul de la Cristian. Cele trei masini care colecteaza  deseurile si le aduc la statia de sortare de la Amnas, pot aduce zilnic, cate zece tone. In aceasta statie vor lucra in prima faza, 26 de persoane, urmand ca sa mai fie angajate si altele. Primarul vrea sa extinda la anul statia, pentru deseuri din constructii si electronice. Deseurile colectate in statia de la Amnas au inceput deja sa fie valorificate. Deja s-a facut prima livrare de balot de deseuri din plastic, cu preturi cuprinse intre 0,80 de bani/kg pana la 1,40 ron/kg, totul este in functie de culori. Deseurile sunt duse deocamdata la firme din Sibiu, dar se vrea ca acestea sa fie valorificate printr-o firma din Ungaria. Deja in orasul Saliste, localnicii si turistii au la dispozitie containerele in care sa arunce deseurile selectiv. De luni, in Tilisca, Poiana, Jina, in toate satele din Marginime vor fi distribuite containerele mari pentru plastic, sticla si hartie, iar in fiecare gospodarie vor fi distribuite europubele. In total, se vor distribui 8.000 de europubele pentru gospodariile sibienilor din Marginime, fiecare europubela cu capacitate de 120 de litri. De asemenea se vor distribui in toata Marginimea 270 eurocontainere de 1,5 metri cubi. Noua colectare selectiva a deseurilor nu a dus la scumpirea taxei de salubrizare, care a ramas la 1,5 ron pentru fiecare ridicare de gunoi. Principala problema ramane insa prelucrarea deseurilor in Romania, altfel primarul Banciu promite ca va vinde deseurile altora, care stiu sa scoata banii.

 „Avem cazuri: un copil de la restaurare si-a luat sase luni concediu neplatit si a mers la munca in Austria, pentru ca nu mai are bani pentru chirie. Castiga 6 milioane, restaurator cu studii superioare si multe specializari. Ar putea avea surpriza sa nu-si mai gaseasca postul la intoarcere. Administratorul cladirii, care se ocupa cu intretinerea a plecat ca si sofer pe tir. Desi sunt capitan de SRI in rezerva, nu fac declaratii razboinice, dar ma lupt pentru acest muzeu", spune Luca. Acesta a explicat c a luat o serie de initiative pentru revigorarea muzeului, insa nu este ajutat de minister. „In ultimii patru ani am avut ciocolata Brukental, vinul Brukental, revista Brukental, am facut o multime de lucruri, maine vine Secretarul general ONU, care vrea o discutie privata cu mine, iar atunci cand a venit presedintele Basescu, a discutat mult cu mine si si-a pierdut nevasta in multime. Dar in ultima vreme ministrii culturii nu mai vin la noi in muzeu, niciun politician local nu ne viziteaza. Am decis ca nu pot sa fac proiectul Brukenthal fiind inregimentat politic, de asta am decis sa denisionez din PDL, politica nu face bine culturii. Acum, parca se doreste destructurarea sistemului cultural. Desi am glumit cand am zis ca invitam turistii in fata muzeului si inchiriem o aeronava si zburam in toata lumea sa vizitam Brukenthalul, pentru ca nu avem oameni suficienti sa facem expozitii noi", a glumit directorul. Insa statisticile cu numarul de angajati, i-au stes zambetul de pe buize. „Prin pensionari si concedii de boala au plecat 20 de persoane in ultima vreme. Suntem singurul muzeu din Romania care facem expozitii personale in afara tarii, am facut la Paris si au venit jumatate de milion de oameni. In 2006 eram 168 de oameni, expozitiile erau cam inchise, acum am deschis un hectar de expozitii, ceea ce trebuie noi sa aparam a crescut foarte mult, dar pe hartie avem 168, dar in realitate suntem 140 de oameni, au plecat prin demisii, pensionarii, iar unii au murit. Prin deciziile pe care le-am primit o sa se diminueze si acest numar, o sa fim cam 124 si bugetul de salarii se va injumatatii. Dar avem 1.600.000 de piese, iar numarul lor creste", conchide Luca. 

Daciana Sarbu a subliniat ca "alimentatia ne afecteaza puternic dezvoltarea fizica si mentala cat si sanatatea pe termen lung iar alimentatia nesanatoasa este un factor determinant pentru boli precum diabetul, cancerul si bolile de inima, de aceea este important sa existe educatie nutritionala atat in randul adultilor dar mai ales a copiilor. De aceea, scolile trebuie sa joace un rol esential in educarea pentru o alimentatie sanatoasa."  De asemenea, in cadrul aceleiasi dezbateri, Daciana Sarbu a cerut Comisiei Europene sa se asigure ca sanatatea copiilor si educatia nutritionala sunt printre prioritatile sale. 

 Etnicii s-au omenit cu mancaruri alese si bauturi din cele mai fine, sfidand criza si in total contrast cu situatia in care rromii sustin ca se afla conationalii lor expulzati din Franta. Atmosfera si buna dispozitie au fost intretinute de Bercea Mondialu si Guta. Marele absent de la chef a fost presedintele Traian Basescu. Spre diferenta de anul trecut, seful statului si sotia sa nu au reusit sa se alature rromilor, asa ca au transmis un mesaj prin intermediul consilierului prezidential pentru minoritati, Peter Ekstein Kovacs. Basescu le-a transmis romilor ca ii iubeste la fel ca pe toti cetatenii Romaniei, insa acestia nu s-au abtinut sa nu-i ceara socoteala, lui si premierului Boc, pentru situatia gra in care se afla tara. Cheful rromilor a durat pana tarziu in noapte. 

 Un incendiu ar fi devastator, deoarece stingatoarele cu pulbere nu sunt verificate, iar hidrantii interiori nu au furtun sau teava de refulare. Nici caile de evacuare a oamenilor nu sunt marcate. 

 Lovitura a fost extrem de simpla. Singurul sistem de securitate al fermei, un paznic, a fost anihilat rapid: a fost legat de un scaun. Deocamdata, politistii n-au dat de urma hotilor. Daca vor fi prinsi, autorii jafului vor fi acuzati de savarsirea infractiunii de talharie.

 Barbatul in varsta de 51 de ani venise cu un grup de prieteni, sa faca enduro pe Valea Orlatului, din judetul Sibiu. Din cauza efortului, a facut infarct. Camarazii sai au sunat imediat la 112 si au alertat Salvamontul si SMURD-ul. Dar salvatorii nu l-au mai putut resuscita. 

Muller este dat in urmarire internationala, iar Politia Germana a pus pe capul lui o recompensa de 5.000 de euro. „La cererea autoritatii germane, mai multi agenti Interpol, romani au supravegheat inmormantarea de la Cisnadie, dar nu a fost vreun indiciu ca urmaritul s-ar afla in zona. In prezent nu se afla politisti germani care instrumenteaza acest caz pe teritoriul Romaniei. Practic, daca suspectul este vazut, politistii romani il vor conduce la sectie pentru cercetari, iar in paralel se declanseaza procedurile pentru statutul de urmarit international si se solicita Curtii de Apel Alba un mandat de arestare", precizeaza inspectorul Luciana Baltes, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Sibiu. „Procedura internationala a emiterii mandatului de arestare se face in regim de urgenta. Deocamdata, nu exista niciun dosar la Curtea de Apel Alba Iulia cu o astfel de solicitare, ceea ce inseamna ca Franz Muller nu a fost prins", ne-a declarat Cosmin Muntean, consilierul de relatii publice al Curtii de Apel Alba Iulia. 

Criminal cautat de poolitie In cortegiul funerar s-au strecurat si cativa politisti imbracati in civil. Ei au supravegheat cu maxima atentie tot ce s-a intamplat in timpul ceremoniei de inhumare. Au luat in calcul posibilitatea ca Franz Muller, cel care este suspectat ca si-a ucis fosta sotie si propriul copil, sa apara la inmormantare. Nu s-a intamplat asa. Barbatul este cautat in mai multe tari europene. Politistii supravegheaza inclusiv satul Hasag, din judetul Sibiu, localitatea de origine a lui Franz Muller. Vestea ca presupusul criminal este, inca, in libertate a semanat groaza printre vecinii si rudele Lacramioarei din Cisnadie. In ultimele nopti, femeile care locuiesc singure s-au baricadat in case si n-au prea inchis ochii, de teama. Au avut noroc Andra si Daniel au avut noroc ca au scapat cu viata. Ei au venit in vacanta la Cisnadie, impreuna cu mama si fratiorul lor si ar fi trebuit sa se intoarca in Germania la inceputul acestei luni. Mama lor a fost nevoita sa plece mai repede, pentru a-si pune viza pe carnetul de somaj. Din nefericire, l-a luat cu ea si pe Markus. Solidaritate Repatrierea trupurilor a costat 8.000 de euro. Statul german a suportat 6.000, iar restul a fost platit de un om de afaceri german, de origine romana. Nici comunitatea din Cisnadie nu a ramas impasibila la tragedia care a lovit familia Lacramioarei. Patronul unui restaurant din oras a sponsorizat masa de pomenire a celor doi disparuti. (C. P.)