Demolarea stației vechi din Mărăști, contestată în instanță. Ce reclamații primește Primăria?

Spre sfârșitul lunii aprilie, consilierii locali din Cluj-Napoca și-au dat acordul pentru demolarea imobilului învechit situat pe Bld. 21 Decembrie 1989, localizat vis-a-vis de Hala agroalimentară Mărăști, compusă din parter cu două magazine, birou dispecer și birou bilete RATUC (Compania de Transport Public – n.r.), grup sanitar.

Ulterior, la câteva zile distanță, concesionarul terenului pe care se află imobilul, Vasile Sabin Țibre, a depus o plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea Hotărârii nr. 205 din 24 aprilie 2020, prin care s-a aprobat demolarea. Petiționarul susține că demolarea este ilegală, întrucât dreptul de proprietate al municipiului asupra construcției este „îndoielnic”.

Spre sfârșitul ședinței ordinare de miercurea trecută, la penultimul punct de pe ordinea de zi, consilierii locali au trecut ca prin brânză, în niciun minut de această plângere. După propunerile de respingere din partea Comisiei de buget și a Comisiei juridice, petiția concesionarului terenului din cartierul Mărăști a fost respinsă cu 23 de voturi „pentru”.

Cum justifică Primăria Cluj-Napoca demolarea stației de autobuz din Mărăști?

Prin Hotărârea nr. 76 din 14 iulie 1994, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca aprobase concesionarea, prin licitație publică, pe un termen de 25 de ani, a unor terenuri, pentru realizarea de stații de transport în comun multifuncționale. Apoi, în urma licitației publice din 19 octombrie 1994, a fost încheiat contractul de concesiune nr. 5833/22.02.1995, inițial cu SC Merf Prodimpex SRL, transferat ulterior în favoarea lui Vasile Sabin Țibre.

Vorbim despre terenul localizat vis-a-vis de hala agroalimentară Mărăști, în suprafață de 180 mp, pe care a fost edificat un „imobil-construcție pe fundații din beton, zidărie de cărămidă, placă din beton armat, învelitoare din plăci stiplex”, compusă din parter cu două magazine, birou dispecer RATUC, birou bilete RATUC, respectiv un grup sanitar.

Potrivit municipalității, după ce au trecut cei 25 de ani, iar contractul de concesiune a expirat, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca (BCPI) a admis cererea Municipiului Cluj-Napoca de întabulare a imobilului respectiv, aprobând demolarea acestuia. În vederea executării lucrărilor de demolare, Direcția Urbanism a emis autorizația de desființare a construcției nr. 44 din 14 mai 2020.

Concesionarul acuză Primăria că a schimbat unilateral contractul

Concesionarul a depus însă o cerere de reexaminare la BCPI, solicitând restabilirea situației anterioare de carte funciară, respectiv înscrierea construcției în proprietatea sa. BCPI a admis cererea de reexaminare, a notificat Primăria și a dispus radierea dreptului de proprietate întabulat în favoarea Municipiului Cluj-Napoca. Practic, dreptul de proprietate a revenit pe numele lui Vasile Sabin Țibre, revenindu-se la situația anterioară din cartea funciară.

Concesionarul terenului susține că demolarea clădirii este nelegală, motivând că aceasta poate fi adusă în discuție doar în temeiul unei autorizații de desființare emisă în condițiile legii de primarul municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, acesta susține că Hotărârea administrației locale este nelegală, pentru că a fost depășită competența materială.

Ba mai mult, Vasile Sabin Țibre afirmă că, prin contractul de concesiune nr. 5833, încheiat în 22 februarie 1995, s-a transmis dreptul de concesiune asupra terenului de 180 mp pentru 99 de ani, nu 25, așa cum susține Primăria. Acesta acuză administrația locală că a modificat unilateral și în mod nelegal contractul, sub aspectul duratei concesiunii, existând acum două forme ale contractului de concesiune și două caiete de sarcini.

„Primăria se comportă abuziv”, acuză reclamantul

Concesionarul susține că, dacă se va demola construcția înainte de finalizarea procesului deschis la Tribunalul Cluj, se va urmări „vătămarea intereselor” sale, prin dispariția fizică a imobilului clădit de reclamant. În eventualitatea în care va pierde procesul cu Primăria, reclamantul avertizează că poate solicita contravaloarea lipsei de folosință a imobilului, astfel că acesta nu poate fi vătămat prin întârzierea demolării.

„Pârâtul se comportă în mod abuziv, chiar dacă se pretinde proprietar, nefiind posibilă demolarea fără evacuarea prealabilă. Pe de altă parte, calitatea acestuia de proprietar este vehement contestată și face obiectul altui litigiu. Pârâtul se folosește cu rea credință de starea de urgență instituită pe întreg teritoriul României, ca urmare a pandemiei COVID-19, când cele mai multe tipuri de litigii sunt suspendate de drept – cu excepția celor de urgență deosebită”, se arată în motivarea plângerii.

Reamintim, că Primăria municipiului Cluj-Napoca susține demolarea și, ulterior, modernizarea stației de autobuz din Mărăști, deoarece degradarea spațiului urban actual aferent „a generat senzație de nesiguranță” localnicilor. Raportul de specialitate subliniază „necesitatea recâștigării spațiului public”, realizarea unui design conceptual la polul opus al opțiunii stric utilitariste ce a predominat în anii `90, atunci când au fost construite stațiile.

CITEȘTE ȘI:

Drama chioșcarilor din Mărăști. „Dacă domnul primar zice să murim, murim, că așa zice șeful”