Stringere de semnaturiRomanii din peste 20 de judete, intre care si Sibiu, sint chemati sa sprijine demersul facut de mai multe grupuri de initiativa privind Codul Familiei. Este vorba de un text pe care il vor introdus in Lege, prin care casatoriile intre persoane de acelasi sex sa fie, in continuare, interzise in Romania. Inca din mai, in tara a inceput o campanie de stringere de semnaturi. La Sibiu, actiunea propriu-zisa a demarat abia in iulie. Armand Felseghi, pastorul Bisericii Baptiste „Stanca", cel care coordoneaza activitatea in judet, a raportat, la finalul lunii trecute, stringerea a 12.000 de semnaturi. Ceva mai mult de jumatate din cele prognozate in fiecare judet, pentru ca textul sa fie luat in discutie in Parlament. Termen limitaCum termenul limita este 1 noiembrie, Felseghi face un ultim apel la sufletul adevaratilor crestini. „Este necesar ca toti cei preocupati de viitorul moral al tarii sa ia atitudine acum, pina cind nu este prea tirziu, pina cind nu se ajunge ca lucruri considerate pina nu demult anormale sa devina normalitate legiferata. In consecinta, semnatura dumneavoastra este deosebit de importanta, nu doar pentru reusita acestui demers, dar si pentru viitorul social si moral al tarii noastre", se precizeaza intr-un fluturas care circula prin localitatile din judet.Sprijinul Bisericii OrtodoxeDin cauza scandalurilor provocate de relatiile homosexuale si ingaduinta fata de avort din alte tari, care a pus in pericol procesul natural demografic, demersul si-a gasit aliati in Biserica Ortodoxa si toate celelalte grupari crestine, cu colaborarea primariilor. „Este o sfidare la adresa Creatiei lui Dumnezeu, anormalul sa devina normal. In taina nuntii, unirea celor doi miri este un act sacru. Homosexualii se mutileaza. In ziua de astazi sint multe tentatii si provocari, iar consecintele de durata al hedonizarii chiar si in cadrul familiei duc la doua lucruri: o dispozitie spre precocitate sexuala si atractia inversa. Tinerii aleg calea gresita pentru ca este mai usoara si nu au o educatie sanatoasa. Chiar daca in alte tari s-a legalizat homosexualitatea, Biserica Ortodoxa nu va accepta niciodata un asemenea compromis", afirma IPS Laurentiu, Mitropolitul Ardealului.

Un barbat a fost gasit decedat, duminica, in propria casa. Cel mai probabil, Nicolae M., de 53 de ani, din Cisnadioara, a murit din cauze naturale. Echipa operativa din cadrul Politiei Orasului Cisnadie, insotita de medicul legist, s-a deplasat la fata locului si, in urma examinarii cadavrului, a constatat ca acesta nu prezinta urme de violenta. S-a dispus ridicarea cadavrului si transportarea acestuia la Serviciul de Medicina Legala Sibiu, in vederea efectuarii necropsiei si stabilirii cu exactitate a cauzelor decesului.

Ministerul Integrarii Europene, in  parteneriat cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si cu Autoritatea Nationala pentru Tineret, a relansat programul „Europa in scoala", dedicat cresterii nivelului informational pe teme europene. Programul este completat, in acest an, cu noua dimensiune: un concurs pe teme europene, dedicat elevilor din clasele a IX-a si a X-a. Joi, 19 octombrie, de la ora 13, in sala festiva a Colegiului National Pedagogic „Andrei Saguna" din Sibiu, si vineri, 20 octombrie, de la ora 10, la Casa Corpului Didactic, vor avea loc concursuri interlicee.

Tarifele percepute pentru furnizarea in sistem on-line a datelor aflate in Registrul Comertului vor fi reduse la jumatate fata de costul informatiilor furnizate pe suport de hirtie, iar certificatele de inregistrare si inscriere de mentiuni vor fi eliberate fara taxe suplimentare. Printr-o hotarire aprobata intr-o sedinta de saptamina trecuta, Guvernul a decis ca pentru furnizarea in sistem electronic a informatiilor de identificare a unei firme, date privind durata de functionare declarata, activitatea principala, activitatile secundare si capitalul social al firmei respective si altele tarifele sa fie substantial reduse.

Administratia locala sibiana a dat raportul, saptamina trecuta, privind modul in care s-au cheltuit banii contractati prin credite. De luni si pina joi, o parte a membrilor comitetului de conducere BERD s-a aflat in Sibiu. Municipalitatea le-a prezentat reprezentantilor BERD situatia lucrarilor pentru care au fost contractate imprumuturile, dar si subiectul anului - stadiul pregatirilor pentru programul „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007". De asemenea, membrii delegatiei au luat contact direct cu mediul de afaceri local, fiindu-le prezentata si situatia actuala a investitiilor din Sibiu.Fonduri pentru infrastructuraAstfel de vizite au loc o data la doi ani, in diverse orase europene, cu care BERD incheie relatii contractuale. Ele au ca scop informarea directorilor cu privire la progresul tranzitiei si impactul pe care Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare il are asupra acestui proces. Acum, a venit rindul la raport orasului de pe malul Cibinului. „In acest an, conducerea BERD a ales Sibiul, datorita parteneriatului solid pe care orasul il are cu banca, concretizat in seria de imprumuturi importante, in valoare de 25 de milioane de euro", explica Mirela Gligore, de la Serviciul de Presa al Primariei Sibiu. Fondurile obtinute de la BERD sint folosite de catre municipalitate pentru reabilitarea si refacerea infrastructurii Sibiului, precum si pentru modernizarea parcului auto al firmei locale de transport in comun.

Sedinta-fulgerConsilierii municipali au aprobat pretul local de facturare pentru energia termica furnizata prin sisteme centralizate. Pe perioada sezonului rece, sibienii vor plati 132,431 lei noi pentru fiecare gigacalorie consumata. Tariful stabilit, ieri, de autoritatile locale include TVA si intra in vigoare incepind cu data de 1 noiembrie. Un singur consilier local a lipsit de la sedinta extraordinara, prezidata de Rose Marie Ionescu Liehn. Fara nici un fel de discutii sau comentarii, consilierii au adoptat in unanimitate propunerea executivului, in doar citeva minute.Calculele PrimarieiSpecialistii executivului au calculat pretul mediu ponderat de producere, transport, distributie si furnizare la valoarea de 175, 671 lei/gigacalorie. Dintre principalii furnizori de energie termica in sistem centralizat, pretul de producere si furnizare cel mai mic il ofera Compa SA - 170,36 de lei. Societatea va produce 2.644,65 de gigacalorii. Energie Termica SA si Nuonsib SA vor produce 18.730, respectiv 12.500 de calorii, la pretul de 176,12 lei. Din pretul mediu se scade subventia in valoare de 10 la suta, oferita de autoritatea locala, precum si compensarea unitara pentru combustibil, in valoare de 25,67 lei/gigacalorie. Iar producatorilor li se va acorda o subventie in valoare totala de 1.464.742 de lei.Mai aproape de realitateHotarirea edililor sibieni are in vedere „necesitatea eficientizarii sistemului centralizat de producere si distributie a energiei termice din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si a integrarii pietei nationale de energie in piata europeana, avind ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei electrice si termice, in conditiile cresterii calitatii serviciului de termoficare", dupa cum arata raportul de specialitate semnat de directorul economic al Primariei, Viorica Bindescu, si directorul tehnic Cristina Bica. Guvernul a aprobat, in luna august, inlocuirea pretului national de referinta pentru energia termica, de 107,5 lei pe gigacalorie, cu preturi locale de referinta, stabilite de ANRE si ANRSC, in colaborare cu administratiile locale.Tarife in taraCel mai ridicat nivel al preturilor propus de ANRE este inregistrat in orasul Suceava, de 213,6 lei pe gigacalorie. La polul opus se afla orasele Bucuresti, Ploiesti si Drobeta Turnu Severin, unde gigacaloria ar putea costa 107,5 lei, echivalentul fostului pret national de referinta. Potrivit ANRSC, pretul local maxim de referinta a fost stabilit pentru localitatea aradeana Sebis, la nivelul de 258,84 lei/gigacalorie, inclusiv TVA.

Un fapt neobisnuit si care demonstreaza gravitatea situatiei: seful statului Israel a absentat la o ceremonie oficiala in Knesset! In ultimul moment, Moshe Katsav a declinat invitatia facuta de presedintele Adunarii nationale, avind in vedere noile circumstante: el este acuzat intr-un caz de viol si de hartuire sexuala.Este concluzia unei anchete de mai multe luni, de zeci de ore de audieri, de multe perchezitii, de numeroase descinderi. In virsta de 60 de ani, Katsav este inculpat de agresiune sexuala agravata si de frauda. Pentru invinuirile aduse, el risca o pedeapsa privativa de libertate cuprinsa intre trei si 16 ani. Soarta presedintelui este acum miinile procurolului general al tarii. Meni Mazuz a primit dosarul cu rezultatul cercetarilor si recomandarile anchetatorii. El are la dispozitie citeva saptamini pentru a lua o hotarire. Daca va urma indicatiile politiei, vor fi cele mai grave acuzatii vreodata formulate la adresa unui responsabil israelian in functiune. Ca reactie la noile date ale problemei, mai multi deputati au cerut demisia presedintelui, astfel de apeluri inmultindu-se, de altfel, in ultimele ore. Katsav, membru Likud (cea mai mare formatiune de dreapta), nu recunoaste insa nimic, sustine ca este victima unui complot si ca va reusi sa-si dovedeasca nevinovatia. “Sint unii membri ai parlamentului care, precum corbii ce planeaza deasupra hoiturilor, lanseaza provocari si ineaca imaginea Knessetului si simbolurile puterii din Israel”, a spus Lior Katsav, pe postul de radio al armatei israeliene. “Presedintele nu va asista la aceasta mascarada”, a spus el. In Israel, seful statului joaca un rol cu precadere protocolar, dar el este obligat sa aiba o tinuta morala ireprosabila, fiind deseori perceput drept un garant al unitatii unei societati fracturate. Avocatul lui Katsav, Zion Amir, a afirmat despre clientul sau ca, in acest stadiu al anchetei, presedintele nu are de gind sa demisioneze, chair daca recunoaste ca o eventuala inculpare ar constitui “un factor pe care seful statului trebuie sa-l ia in considerare”. Intr-un comunicat difuzat duminica seara, dupa intilnirea cu Mazuz, politia israeliana a precizat ca plingerile impotriva lui Katsav au fost depuse de “femei care lucreaza sub autoritatea lui”. Potrivit radio Israel si postului de televiziune Channel 2, afacerea este legata de doua sesizari inaintate de cinci femei.

Cele doua mari crize nucleare ale momentului - nord-coreeana si iraniana - nu ar fi atins niciodata acest paroxism daca nu ar fi fost alimentate de o gigantica retea de proliferare. Expertii cred ca aceasta organizatie terifianta este inca activa. E adevarat, doar partial. Si ca natura ei, aflata undeva la mijlocul drumului intre conducere de state si intreprindere privata, ofera o idee clara si ingrijoratoare despre ceea ce viitorul va oferi mai-marilor lumii in acest domeniu. Porturile servesc, deseori, de decor pentru lansarea sau finalizarea unor mari aventuri. Cel de la Tarente, in Italia, scria cotidianul francez “Le Figaro”, va ramine cunoscut drept cea mai ampla retea de proliferare nucleara din istorie. “Sintem in octombrie 2003. De citeva luni, Libia incearca sa se scuture de statutul sau de stat-paria. Alaturindu-se luptei antiteroriste conduse de SUA”, nota ziarul citat. Si sacrificindu-si programul nuclear - acesta este pretul reabilitarii internationale. In acea zi, la Tarente, agentii CIA erau nelinistiti. Aici urma sa soseasca o noua incarcatura cu mii de componente care servesc la construirea de instalatii de centrifugare. Masini destinate imbogatirii uraniului. Urmau sa fie livrate Libiei. Afacerea, deconspirata, a precipitat decizia colonelului Kadhafi “de a-si scoate masca”. La 19 decembrie, Libia lua prin surprindere o lume intreaga, dezvaluind detaliile programului sau nuclear militar. Dar mai ales anuntind ca renunta la el. Hoteluri de lux Istoria retelei Khan, numele parintelui bombei pakistaneze, seamana cu un thriller geo-politico-nuclear, potrivit aceluiasi “Le Figaro”. Hotelurile de lux din Dubai sint pline ochi de ingineri pakistanezi, de oameni dubiosi de afaceri din Europa sau de gardieni ai revolutiei iraniene. O mica lume interlopa, aparent inofensiva, dar datatoare de fiori cind intelegi ca aici este sursa celor doua mari crize nucleare ale momentului. Totul a inceput la 18 martie 1974, cind India a procedat la primul ei test atomic. Islamabadul a avut un soc. Aflat la Amsterdam, angajat ca inginer la un laborator de cercetari nucleare, Abdul Qadeer Khan i-a sris premierului pakistanez, Ali Bhutto, oferindu-si serviciile. Revine acasa si primeste, din partea mai-marilor tarii, “un cec in alb”. El infiinteaza un centru de cercetare si de productie. Angajeaza personal: germani, suedezi, britanici. Pentru a trata discret cu furnizorii de materii prime, el creeaza zeci de societati-paravan. In mai 1998, Pakistan procedeaza la sase teste nucleare. Semnal de alarmaDupa ce a importat, a inceput sa exporte. Cu trei directii principale - Emiratele Arabe, Malaisia si Africa de Sud, preciza cotidianul francez. Reteaua Khan incepe, treptat-treptat, sa devina o adevarata intreprindere multinationala, capabila sa furnizeze clientilor sai intreaga paleta de dispozitive necesare celor cu ambitii nucleare: produse finite, precum instalatii de centrifugare, utilaje de fabricare a componentelor, planuri si schite de lucru. Primul client va fi Iran. A fost apoi Coreea de Nord. Recent, Phenianul a procedat la un prim experiment nuclear subteran. A fost un nou soc pentru comunitatea internationala. Ieri, directorul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Mohamed ElBaradei, tragea un tinguitor semnal de alarma: este posibil ca aproximativ 30 de state sa dispuna de tehnologia necesara confectionarii armelor atomice, in afara celor noua puteri nucleare cunoscute.

Primarii din localitatile miniere din judetul Alba nu par foarte interesati de banii pe care ii pot obtine prin intermediul Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere. Ieri, la Alba Iulia, au fost lansate trei noi componente din cadrul programului de asistare a dezvoltarii celor 36 de comunitati miniere afectate de restructurare in judetul Alba. Din cei 36 de primari invitati, doar jumatate au fost prezenti la intilnire, cu toate ca urma sa li se explice cum pot atrage zeci sau sute de milioane lei vechi pentru localitatile pe care le reprezinta, si cum pot beneficia de instruire gratuita pentru a putea fi capabili sa conceapa o strategie de dezvoltare a localitatii pe 7 ani, strategie care, comandata la o firma de consultanta ar costa cam 15.000 euro. “Data fiind absenta a jumatate dintre primarii invitati, noi intelegem ca exista un deinteres major fata de oportunitatile de finantare prezentate”, a declarat Pavel Bora, seful biroului regional al agentiei, care isi va petrece urmatoarea saptamina pentru a merge personal sa le prezinte programele primarilor care nu au fost prezenti. “Dupa parerea mea, la aceasta ora, primariile nu au capacitatea de a disemina informatiile legate de aceste proiecte si sint speriate de niste bani care nu le vin sa ii cheltuiasca cum vor ei, nu cum vor finantatorii, si nu inteleg starea jalnica a bugetelor lor muribunde”, a mai spus Bora. El a mai tinut sa precizeze ca banii sint foarte putini, comparativ cu necesitatile, dar este grav ca nici pentru acestia nu exista interes. Bani pentru infrastructura, granturi si instruireCele trei programe de finantare lansate ieri la Alba Iulia fac parte din dintr-un proiect mai larg, referitor la inchiderea minelor, acum fiind atacate problemele de refacere a mediului si de regenerare socio-economica a localitatilor. Este vorba de componentele Cresterea capacitatii comunitare, Schema de granturi mici si componenta Infrastructura locala. Componenta intitulata Cresterea capacitatii comunitare urmareste asistarea comunitatilor miniere afectate de restructurare in judetul Alba, pentru intocmirea planurilor strategice de dezvoltare locala pentru perioada 2007-2013. Este vorba, practic, de mai multe seminarii de instruire care sint oferite gratuit de ANDZM,  si care pot aduce administratiilor locale economii de 10.000 -15.000 euro, in conditiile in care nu vor mai fi nevoie sa plateasca aceste studii unor firme specializate. Pentru aceasta componenta sint eligibile 36 de comunitati din judetul Alba, dar jumatate dintre acestea fiind reprezentate la intilnirea de la Alba Iulia. Prin Schema de granturi mici sint finantate microproiectele eligibile care pot sa imbunatateasca conditiile de viata ale grupurilor dezavantajate din localitatile miniere. Valoarea unui grant este de maxim 20.000 lei (200 milioane lei vechi) si se acorda organizatiilor neguvernamentale si grupurilor comunitare constituite in localitatile miniere. Se estimeaza ca pot fi finantate cam 500 de proiecte la nivel national, suma pusa la bataie pe aceasta compenenta fiind pe peste 3 milioane de dolari. Pentru aceasta schema sint eligibile 13 comunitati afectate de restructurarea mineritului: Abrud, Almasu Mare, Avram Iancu, Baia de Aries, Bistra, Bucium, Cimpeni, Lupsa, Ocna Mures, Posaga, Rosia Montana, Salciua si Zlatna.Componenta de infrastructura locala isi propune sa asigure sprijin pentru autoritatile publice locale prin finantarea unor proiecte cu valoarea de 300.000 pina la 500.000 dolari, proiecte identificate in procesul planificarii strategice a localitatii. Prin aceste granturi se acopera costurile necesare realizarii studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, precum si costurile legate de dirigentia de santier si constructor. Pentru aceasta componenta sint eligibile 8 comunitati din judetul Alba: Abrud, Almasu Mare, Baia de Aries, Bistra, Lupsa, Rosia Montana, Zlatna si Ocna Mures. Proiectele vor fi selectate in urma unei licitatii nationale, suma totala alocata pentru aceasta componenta fiind de 15 milioane dolari SUA. Fondurile destinate acestui proiect provin de la Banca Mondiala si Guvernul Romaniei si sint acordate dupa principiul “primul venit, primul servit”, in limita bugetului fiecarei componente de program.

In conformitate cu intelegerile stabilite zilele trecute intre lichidatorul judiciar al Exploatarii Miniere Zlatna si primaria din localitate, cam tot ce a mai ramas in urma fostei mine va fi preluat gratuit de oras. Este vorba de mai multe obiective, dintre care cel mai valoros este fostul sediu administrativ al exploatarii. O parte dintre aceste obiective sunt preluate in contul datoriilor pe care le mai are exploatarea catre primarie, in jur de 4 miliarde de lei vechi, iar celelalte gratuit, deoarece, pina in prezent, au fost scoase de aproape 20 de ori la licitatie din luna aprilie si pina in prezent, dar nu s-a aratat nimeni interesat de ele. Pe lista de obiective care va trece in proprietatea orasului se numara, pe linga sediul administrativ, fosta colonie de forte speciale, care este complexul de cladiri in care pe vremuri erau cazati detinutii care lucrau in cadrul exploatarii, fosta mina Hanes, funicularul, cabana Piatra Caprei si un drum industrial de 3,5 km, Chenes - Larga. Toate acestea sunt evaluate la aproximativ 12 miliarde de lei vechi, dar, dupa cum spuneam, nu s-a aratat nimeni interesat sa le cumpere. Planuri mariPrimarul orasului Silviu Ponoran, ne-a declarat ca deja s-a gindit ce sa faca cu toate noile posesiuni. Astfel, in fosta colonie de forte speciale s-ar putea amenaja, impreuna cu Directia de asistenta sociala si protectia copilului Alba, un sanatoriu neuro-psihiatric, in completarea celui de la Galda. Mina Hanes cu funicularul, care are 8 km lungime, fiind astfel al doilea din Europa, masina de extractie fabricata in 1936 de rusi, unicat, si drumul industrial, vor fi in anii care urmeaza incluse intr-un proiect turistic foarte ambitios, care va mai cuprinde si o pirtie de schi. Ideea edililor locali este aceea de a crea un circuit in cadrul caruia turistul sa urce in virful dealului cu funicularul, reconditionat, bineinteles, si tranformat intr-un fel de telegondola, iar de acolo, ori sa schieze pina la poalele dealului, ori sa-si continue drumul cu funicularul pina pe partea cealalta, si sa se intoarca cu mocanita subterana prin fosta mina Hanes. De asemenea, si cabana Piatra Caprei va fi inclusa in circuitul turistic. Cel mai important obiectiv din punct de vedere turistic, si cel mai greu de realizat, este transformarea minei Hanes intr-un muzeu. In cazul in care toate aceste proiecte, corelate cu proiectele de ecologizare, devin realitate, Zlatna s-ar putea transforma in doar citiva ani dintr-un oras mort, cum este in prezent, intr-un paradis turistic.

 In perioada 12 - 15 octombrie, in cadrul proiectului scolar “Socrates Comenius 1 - Tinerii de azi, ECO cetatenii de miine”, o echipa de profesori de la Colegiul Tehnic “Alexandru Domsa “ Alba Iulia a efectuat o vizita in Ungaria, participind la reuniunea transnationala impreuna cu echipele de profesori de la Scoala Sportiva “Dimitar Rochov” din Sliven, Bulgaria, Liceul de Matematica si Stiinte ale Naturii “Dobri Tchintoulov” din Sliven, Bulgaria si Scoala “Szabolcs Vezer” din Pusztaszbolcs, Ungaria. Echipa a fost formata din formata din profesor Paul Emil, coordonator proiect, profesor Popa Mariana, responsabil corespondenta, informatician Iancu Delia, responsabil grupa editare redactare, profesor Trif Eleonora, coordonator grupa editare redactare si profesor Daescu Mihail, responsabil grupa cercetare. In aceasta reuniune s-a stabilit programul de lucru pentru al doilea an de proiect, precum si data urmatoarei intilniri, cind, in perioada 2 - 5 aprilie 2007, la Alba Iulia vor veni elevi din scolile partenere, insotiti de profesorii lor.

 Duminica, 15 octombrie a.c., la Ocna Mures, Organizatia de Cruce Rosie, Filiala Alba, a organizat o serie de manifestari dedicate “Zilei bastonului alb”. Aceasta zi este sarbatorita din 1964 si este dedicata nevazatorilor din intreaga lume. In cadrul actiunii organizate in parcul din fata Palatului Culturii au fost distribuite materiale informative privind semnificatia bastonului alb, precum si despre modul de a interactiona cu persoanele cu deficiente de vedere. Incepind cu ora 15,00, actiunea a continuat la sediul primariei cu o intilnire cu nevazatorii din oras, ocazie cu care a fost anuntata deschiderea unui club pentru nevazatori, in cadrul subfilialei de Cruce Rosie din localitate. Prin intermediul acestui club, persoanele cu deficiente de vedere din oras si imprejurimi vor avea posibilitatea de a participa la activitati sociale, culturale, sportive si de divertisment, avind, de asemenea, acces si la o biblioteca electronica. Clubul Nevazatorilor din Ocna Mures este un proiect al Crucii Rosii - Filiala Alba, desfasurat cu ajutorul Directiei Judetene de Asistenta Sociala Alba si Asociatiei Nevazatorilor din Romania, finantarea fiind asigurata de Crucea Rosie Germana, landul Baden.

 Ieri, la Tirgu Mures, s-au adunat toti prefectii si subprefectii  din tara, cu exceptia celor care au fost plecati in strainatate cu diverse treburi. Nu pentru a sta la o cafea si a discuta despre ultimele evenimente ci pentru a-si face asociatie. Aceasta se numeste “Asociatia prefectilor si subprefectilor din Romania” si are ca principal scop apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestei categorii de inalti functionari publici ai statului, deoarece, asa cum a dorit sa sublinieze subprefectul Clement Negrut, prefectii se incadreaza intr-o categorie speciala de inalti functionari, in sensul ca au foarte multe indatoriri stabilite prin lege, dar foarte putine drepturi. Asa ca, aceasta asociatie va milita pasnic pentru largirea plajei drepturilor prefectilor si subprefectilor. Un alt scop al asociatiei il constituie stabilirea de relatii cu organisme similare din tarile europene. De remarcat faptul ca in acest ONG s-au inscris inca de la inceput toti prefectii si subprefectii din Romania, fara nici o exceptie.

 Agentii de dezvoltare locala din judetul Alba se intilnesc astazi la Alba Iulia, pentru a afla care sint cele mai noi oportunitati de dezvoltare ale comunitatilor rurale, dar si pentru a invata din experienta colegilor lor din alte judete. Întilnirea este organizata de CJ Alba, in parteneriat cu Fundatia Civitas Cluj Napoca, si are ca scop prezentarea actualelor si viitoarelor oportunitati de dezvoltare ale comunitatilor rurale, precum si evidentierea problemelor cu care se confrunta agentii de dezvoltare locala in munca lor. Reprezentantii CJ Alba au precizat ca, la intilnirea de astazi vor fi prezenti si agenti de dezvoltare locala din judetele Satu Mare, Cluj si Bistrita-Nasaud, acestia prezentind proiectele de succes la care au luat parte. De asemenea, va fi prezentat Planul Regional de Actiune pentru ocupare si incluziune sociala in Regiunea Centru si se va discuta pe marginea rolului asociatiilor microregionale si a politicii de coeziune sociala si economica a UE. Agentii de dezvoltare locala sint angajati ai administratiilor publice din comunitatile rurale, care au drept atributii facilitarea si sprijinirea dezvoltarii durabile a comunitatilor prin mobilizarea tuturor resurselor locale si atragerea de fonduri de la bugetul local.

 Autoritatile maghiare, antiproiect In acelasi comunicat este precizat ca, la sfirsitul lunii septembrie, “autoritatile de mediu din Ungaria au furnizat evaluarea lor oficiala a EIM (studiul de impact asupra mediului n.r.) Rosia Montana, solicitind partii romane sa nu emita acordul de mediu pentru acest proiect, date fiind omisiunile majore si contradictiile de la baza studiului”. Alburnus Maior, alaturi de alte 17 ONG-uri, considera ca fiind ilegal faptul ca, “pe data de 20 septembrie 2006, agentiile pentru protectia mediului din Sibiu si Alba au avizat favorabil Planul Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industriala Modificata Rosia Montana, titular fiind RMGC, precum si pentru Zona Istorica Centrala Rosia Montana”. In opinia reprezentantilor Alburnus Maior “nu se justifica neaplicarea procedurii de evaluare strategica de mediu (SEA), prevazuta de directiva cu acelasi nume, pentru ca, printre altele, nu au un impact semnificativ asupra mediului”. Contestatie pentru reluarea procesului de   acordare a PUZ  In data de 29 septembrie, 17 ONG-uri au depus o contestatie la cele doua agentii, aratind ca “luate pentru a evita consultari lungi si costisitoare cu publicul roman si maghiar, precum si cu autoritatile pentru protectia mediului din Ungaria, cele doua decizii incalca grav si evident legislatia europeana transpusa in legislatia interna privind evaluarea strategica de mediu si urbanism”. De asemenea, ONG-urile au cerut celor autoritatilor sa revoce decizia si sa reia procesul de luare a deciziei pentru cele doua PUZ-uri. In acelasi comunicat se arata ca “cele mai importante organizatii de mediu din Ungaria au formulat o petitie catre ministrul maghiar al Mediului prin care ii solicita acestuia sa faca toate demersurile pentru a se asigura ca prevederile “Conventiei Espoo” vor fi aplicate in procesul de luare a deciziei pentru planurile de urbanism zonale din Rosia Montana. Ingrijorari privind      posibilitatea inceperii defrisarilor O alta ingrijorare manifestata de Alburnus Maior in cadrul comunicatului se refera la solicitarea RMGC de “obtinere a unui acord integrat de mediu privind defrisarea unei suprafete initiale de 255 hectare la Rosia Montana”, cerere depusa in data de 21 septembrie si la care, “Ministerul Mediului, in termen de 10 zile, ar fi trebuit sa faca anunturi oficiale privind respectiva procedura de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv sa notifice statele potential afectate conform prevederilor Conventiei Espoo”, lucru care, conform Alburnus Maior, nu s-a intimplat pina in prezent. Petitiile depuse, atit de catre ONG-urile romanesti, cit si cele maghiare, precum si alte date ori indrumari catre “conventia Espoo” ori alte hotariri internationale in privinta normelor de mediu pot fi gasite pe siteul asociatiei Alburnus Maior, www.rosiamontana.ro.

Reprezentantii Consiliului Judetean Alba au anuntat ca demersurile pentru amenajarea unei noi pirtii de schi la Arieseni au intrat in linie dreapta, dupa ce, recent, a fost aprobata scoaterea din circuitul forestier a unei suprafete de teren de aproximativ 6 hectare. Potrivit reprezentantilor CJ Alba, intocmirea acestei formalitati era necesara, deoarece suprafata de teren este acoperita cu padure. Demersurile au fost incepute in urma cu mai multe luni, iar CJ Alba a alocat Consiliului Local Arieseni suma de 4,2 miliarde lei vechi pentru plata taxelor necesare realizarii acestei operatiuni. La momentul respectiv, se spera ca aceasta suma sa acopere scoaterea din circuitul forestier a terenului, in suprafata de peste 9 ha, necesar pentru toate cele 4 pirtii. Reprezentantii institutiei judetene au mai precizat ca aceasta cerere a intirziat insa sa fie aprobata si, intre timp, taxele pentru scoaterea din circuitul forestier s-au majorat. Astfel, la momentul de fata, pentru o suprafata de circa 6 ha de teren, necesara realizarii unei singure pirtii, s-au platit 3,9 miliarde de lei.“La inceput, am sperat ca o sa gasim intelegere la Bucuresti si o sa reusim sa scoatem aceasta suprafata de teren din circuitul forestier gratuit. Era vorba de un proiect de dezvoltare viabila  a unei zone montane cu necesitati deosebite si acesti bani puteau fi folositi la altceva. Spre surpriza noastra, lucrurile au trenat foarte mult si atunci cind a fost vorba sa platim. Am calculat ca toate aceste taxe costa in jur de 4 miliarde de lei si ne-am pregatit banii. In primavara am alocat cele 4,2 miliarde de lei Primariei Arieseni, pentru ca ei sa poata plati taxa, si sa putem incepe construirea pirtiilor. Surprinzator insa, a fost nevoie de mari interventii pentru ca avizul sa fie obtinut. Ne-a ajutat foarte mult domnul Alexandru Peres, vicepresedinte al Senatului, fara de care nu stiu cind am fi obtinut avizul. Abia acum acest aviz al Ministerului Agriculturii a fost dat, dar intre timp s-a schimbat legea si s-au majorat taxele in asa hal ca cei 4,2 miliarde ne mai ajung doar pentru o pirtie” a declarat Ion Dumitrel, pesedintele CJ Alba.Se cauta investitoriIn perioada imediat urmatoare, in functie si de conditiile meteorologice, este posibil sa inceapa defrisarea acestei suprafete de teren. Daca acest lucru nu va fi posibil, lucrarile vor fi aminate pina in primavara anului viitor, proiectul acumulind insa o intirziere considerabila.“Chiar daca am intirziat cu acest proiect mai multe luni, sper ca de aici inainte lucrurile sa mearga cum trebuie. Nu este vina noastra ca obtinerea unui aviz a durat atit de mult, in conditiile in care noi vrem sa facem dezvoltare economica acolo. Daca nu gasim investitori dispusi sa plateasca scoaterea din circuitul forestier a restului de teren, o sa punem bani de la noi. Asa cum am salvat proiectul acum, o sa o facem si pe viitor, desi acesti bani ar putea fi folositi pentru altceva”, a adaugat Ion Dumitrel.Reprezentantii Consiliului Judetean Alba au mai precizat ca institutia doreste de mai mult timp implementarea unui vast proiect turistic in zona, care sa duca la crearea unei statiuni turistice cu o activitate intensa, in doua sezoane si cu circulatie in tot timpul anului, intr-un teritoriu cu conditii naturale deosebite. Acest proiect cuprinde intreaga zona a Ariesului Mare, intre localitatile Arieseni si Saua Virtop, pina la creasta ce uneste Virfurile Curcubata Mare si Mica, Piatra Graitoare, Saua Tarnita Bihorului si Pasul Virtop. A fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Domeniul Schiabil Bubesti - Poiana Virtop, document care  prevede construirea in zona a patru pirtii de schi moderne, precum si a instalatiilor de transport pe cablu, spatiilor de cazare si dotarilor necesare unei statiuni de nivel european. De asemenea, s-au intreprins demersurile premergatoare constituirii unei societati comerciale ce are ca obiect de activitate managementul proiectului turistic si s-a realizat licitatia nationala prin care a fost aleasa firma ce va intocmi studiul de fezabilitate al proiectului.

Biroul Permanent al PSD a decis ieri organizarea congresului extraordinar al partidului pe 10 decembrie, iar desfasurarea referendumului intern va avea loc intre 4 si 26 noiembrie. In 2007 va avea loc un alt congres, cel in care va fi aleasa viitoarea conducere a partidului. In urma raspunsurilor pe care membrii PSD le vor da la referendumul din noiembrie, Geoana va sti daca va candida impreuna cu o echipa. Geoana a tinut ieri sa reaminteasca faptul ca nu are de gind sa isi prelungeasca artificial mandatul la sefia partidului prin organizarea congresului din decembrie. “Ca sa fie foarte clar si ca sa eliminam orice speculatii, si voi trimite si membrilor de partid o scrisoare in acest sens (...), sub nicio forma nu voi accepta ca acest congres sa reprezinte un subterfugiu sau o smecherie ca eu sau altcineva din conducerea partidului sa incercam sa ne prelungim mandatul”, a afirmat Mircea Geoana. Pina una-alta, Mircea Geoana a declarat ieri ca nu se teme “de nimeni si de nimic”. Asta, in ciuda faptului ca au aparut zvonuri privind o eventuala candidatura la sefia PSD a senatorului Sorin Oprescu. Geoana a declarat ca ar dori sa aiba macar un contracandidat, “asa, de ochii presei, careia ii place competitia”. In cazul in care Sorin Oprescu se va hotari sa fie un contracandidat pentru Mircea Geoana, liderul PSD este sigur ca lupta va fi una democratica. “Va fi un razboi democratic. Mie nu mi-e teama de absolut nimeni si nimic, va fi un vot democratic si deschis”, a asigurat Geoana. Sorin Oprescu insa nu este hotarit daca la Congresul PSD din aprilie 2007 il va infrunta pe Geoana la sefia partidului. Acesta crede ca “este mult prea devreme sa discute despre chestia asta”.Stolojan, in incompatibilitate de natura politicaIn ceea ce priveste lansarea platformei fostilor lideri liberali, Valeriu Stoica si Theodor Stolojan, Mircea Geoana a apreciat ca aceasta este o continuare a razboiului dintre palate. Totodata, liderul social-democrat considera ca actualul consilier prezidential, Theodor Stolojan, se afla “intr-o stare de incompatibilitate de natura politica”. Lui Geoana “nu-i este clar” din ce postura a participat Theodor Stolojan la initierea platformei liberale pentru unitatea fortelor politice de dreapta. “Ca persoana publica, ca liberal sau ca si consilier prezidential?”, s-a intrebat el, retoric. Ingrijorat de UDMRPresedintele PSD s-a aratat ingrijorat de declaratiile recente ale liderului UDMR, Marko Bela, privind autonomia Tinutului Secuiesc si a cerut, din nou, presedintiei, CSAT-ului si guvernului sa isi precizeze pozitiile oficiale fata de declaratiile presedintelui Uniunii. Geoana a apreciat ca, prin afirmatiile lui Marko Bela, “se persista pe o linie care sprijina varianta radical-maximalista asupra autonomiei, inclusiv ideea fantezista despre posibilitatea ca limba maghiara sa fie limba oficiala in Transilvania, alaturi de limba romana”.

Desi "convietuiesc" in aceeasi Alianta, democratii si liberalii nu reusesc sa mai faca nimic in comun. In urma Biroului Permanent al PD de ieri, presedintele executiv al partidului, Adriean Videanu, a anuntat ca democratii lucreaza la un proiect de strategie menit sa aduca imbunatatiri programului de guvernare si sa ofere o strategie postaderare la Uniunea Europeana. Toate bune si frumoase pina acum, numai ca se poate face diferenta clar intre felul in care au colaborat cele doua partide la astfel de strategii in campania electorala, atunci cind aveau interesul de a arata ca lucreaza foarte bine impreuna, si acum, cind tot ceea ce se face este realizat separat. Asta, in conditiile in care actuala strategie a fost elaborata in cadrul unei comisii mixte a celor doua partide. De aceasta data, cele doua formatiuni se pare ca vor lucra separat, iar de-abia apoi se vor consulta in Alianta. "Cineva trebuie sa prezinte un material pe masa. Noi avem oameni care au lucrat la programul de guvernare si care nu sint implicati in actul guvernarii, asa ca au timpul necesar pentru a face proiecte", a explicat Videanu, mentionindu-i pe fostii ministri Gheorghe Pogea si Ene Dinga. Mai mult decit atit, Videanu a justificat faptul ca se lucreaza separat, aratind ca este vorba despre dorinta de a face lucrurile sa mearga. "Nu este niciun atentat, nicio provocare, este doar dorinta de a face lucrurile sa mearga. Nu e nimic rau ca cineva sa inceapa sa lucreze", a spus acesta. Democratii au "o mica problema" cu liberaliiIn conditiile in care subiectul fuziunii a fost dezgropat de cele doua formatiuni politice - fara a anunta nimic concret, e adevarat -, liderul PD a aratat ca totusi democratii au o problema cu partenerii de Alianta si ca asteapta clarificari. Boc a punctat faptul ca unii dintre penelistii care au pus bazele Aliantei DA nu mai sint in PNL, iar altii care s-au opus proiectului de la bun inceput au ajuns in functii de conducere. "Mai in gluma, mai in serios, avem o mica problema, cei din PD, pentru ca o parte dintre cei care au semnat nasterea Aliantei sint in afara PNL, o parte din cei care ataca Alianta sint in structurile de conducere", a aratat Boc. Asa cum era de asteptat, cel la care a facut referire Boc este actualul consilier prezidential, Theodor Stolojan - exclus din PNL- care a semnat protocolul Aliantei, dar nu este artizanul proiectului. Cel care a nasit ideea si care este inca membru al PNL, dar in schimb nu este atit de apropiat de presedintele Traian Basescu pe cit este Stolojan, este Valeriu Stoica. Emil Boc a aratat cu degetul si inspre cei care nu au fost de acord cu formarea Aliantei si care acum se erijeaza in mari critici ai lui Basescu, Crin Antonescu si Ludovic Orban. "Proiectul politic al Aliantei PNL-PD nu este implinit fara fuziunea celor doua formatiuni, care ar fi insemnat ducerea pina la capat a acestui proiect politic. Pe parcurs au aparut unele derapaje, ca unii dintre aceia care au semnat Alianta nu mai sint, altii care erau impotriva sint in conducere. Asta nu inseamna ca acest proiect politic extrem de important trebuie sa fie abandonat de la sine", a aratat Boc, dupa ce a fost intrebat care sint ratiunile pentru care se pune in continuare problema fuziunii. El a negat si faptul ca ar fi fost vorba despre un termen-limita dat de PD pentru fuziune. Boc nu i-ar spune "nu" lui StolojanCam asta a lasat Boc sa se inteleaga referitor la platforma lansata cu doua zile in urma de Stolojan si Stoica. "Nu am fost contactati si nu am contactat noi pe nimeni din cei care au redactat platforma liberala. Dupa decantarea lucrurilor din PNL, vom continua discutiile", a spus Boc mai exact, adaugind ca, "deocamdata", democratii nu au primit nici o oferta, nici un document, nici un material. Pe de alta parte, liderul democrat nici nu a respins categoric vreo colaborare cu gruparea Stolojan-Stoica. Intrebat daca poate fi vorba despre o constructie de dreapta, o federatie de partide, asa cum a aratat Stolojan, presedintele PD a precizat ca formatiunea pe care o conduce este una de centru si isi va asuma acest statut.

• Nasule, poznasule… Sotul fostei domnisoare Bisboaca, suspendatul Atanasiu, a fost simbata nas. Nasul lui Bisboaca. Nu al nevesti-sii, ci al fratelui acesteia. Ca s-a insurat, sarmanul. Ca nu s-a uitat destul la “Familia Bundy”, ca sa se invete minte. Oricum, nasul, poznasul, si-a lasat finii in Catedrala Reintregirii Neamului si a plecat, fara miri, pe poarta din spate. Cu soferul. Noi n-am participat, dar ne-au zis unii de-au fost si au vazut. Dar noi nu-i credem, domn’le. Ca daca te-ai lua dupa ei, nasu nici boticul la piscot n-a pus…    • Doi, trei, si… Cu totii, in cor! “Laaaaaaaa muuuuuuuuulti aaaaaaaaani”. Ia ghiciti a cui e ziua? Nu azi. Saptamina asta. Mai exact, pe 19. A prefectului Cosmin Covaciu. Uraaaaaa, uraaaaaa. Si am auzit ca face chef mare! La “PUB 13” (oare de ce nu ne mira?). Si-a luat si liber de la servici, ca sa poata face cheful, omul. Mama, mama, ce petrecere o sa mai iasa. Si, ia ghiciti ce-am auzit? Am auzit ca, de ziua lui, prefectul va da cite o bere si celor din redactia ziarului nostru, pentru ca am fost amabili si draguti cu el, si i-am urat, mai mereu, “La multi ani”. Si cind nu a fost ziua lui i-am urat. Daramite cind e. Nenea Cosmine, ca sa te bucuri matale, linistit, de petrecere, ne gindim ca, daca se inmoaie frigul, cum au prognozat astia de la Meteo, sa stam noi pe aproape, pe linga PUB 13, sa facem citeva poze la niste fete cunoscute, pe cind iasa de la chef. Ei, ce zici, nu te bucuri? Stai linistit, ca nu sintem noi mujici chiar in halul asta, sa-ti stricam pofta de chef. Sau, mai sti…?     • De asemenea, sa nu uitam sa uram intregului PNL Alba un calduros si insufletit “Craciun fericit”. Pentru ca a reaparut banerul cu “La multi ani” pe fosta cladire a CEC-ului. Noi credeam ca l-au dat jos, dar, de fapt, in tot acest timp, cit noi i-am simtit lipsa, urarea PNL se ascundea sub un alt baner. Ceva cu “Povesti pentru copii si oameni mari”. Nu ca n-ar fi acelasi lucru… Acest text va fi considerat pamflet 

 FC Vaslui, adversarul din 16 - imile Cupei Romaniei al formatiei FC Unirea Alba Iulia 2006, pare sa isi fi revenit din pasa proasta, care i-a adus pe moldoveni la locul 17 in Liga I. In ultima etapa de campionat, vasluienii au depasit clar, cu scorul de 3 la 1, una dintre fruntasele primei divizii, Otelul Galati. Pe langa rezultatul final, elevii lui Mihai Zamfir trebuie sa tina cont de evolutia moldovenilor, care au presat mai tot timpul careul adversarilor, atacantul Frunza, cel care a marcat toate cele trei goluri, dovedindu-se o adevarata sperietoare. Succesul viitorului adversar al albaiulienilor poate da insa si sperante, deoarece, in incercarea disperata de a continua acest parcurs in speranta salvarii de la retrogradare, moldovenii ar putea neglija Cupa Romaniei. Una peste alta, pina la meci, cele doua echipe trebuie sa se puna de acord asupra locului unde se va desfasura partida, acest detaliu nefiind stabilit nici pina la aceasta ora.

 Ieri a fost singura ocazie pentru jurnalistii români de a sta de vorba cu cea mai cunoscuta echipa de fotbal din lume, intrucit nici antrenorul Fabio Capello, nici jucatorii lui Real Madrid nu acordasera vreo declaratie presei in seara sosirii pe Aeroportul “Henry Coanda”. Mai mult, antrenorul le-a interzis jucatorilor sai sa vorbeasca cu presa. Atit tehnicianul Fabio Capello, cit si elevul sau, Sergio Ramos, au declarat ca, pentru gruparea din capitala Spaniei, atit partida cu Steaua, de astazi, cit si meciul cu Barcelona, de duminica, sint extrem de importante: “Campionatul si Liga sint doua titluri foarte importante; trebuie sa luptam sa le cucerim pe amindoua” - a afirmat Sergio Ramos. Prima grija a antrenorului madrilenilor este insa partida impotriva Stelei, deoarece distanta de puncte dintre Real si Barca mai poate fi recuperata: “Ambele meciuri, cel cu Steaua si cel cu Barcelona, sint la fel de importante pentru noi. Evident, mai important poate fi considerat cel cu Steaua, pentru ca in Primera mai sint multe etape de disputat. Dar Barcelona este un adversar redutabil”. Intrebat despre adversarul lor de astazi, tehnicianul lui Real a laudat Steaua, asa cum a facut-o de fiecare data dupa triumful “ros-albastrilor” de la Kiev: “Steaua e o echipa foarte buna. I-am vazut si la meciul cu Dinamo Kiev, si cu Lyon. Pina la gafa lui Carlos, echipa a fost foarte bine organizata. Sint foarte periculosi la fazele fixe si pe contraatac. Trebuie sa fim foarte atenti in aparare”. Pe de alta parte, Sergio Ramos a declarat ca intreaga echipa a Stelei este periculoasa: “Nu pot spune care e cel mai periculos jucator al Stelei. Toti jucatorii sint foarte periculosi”. Vizibil ingrijorat in ceea ce priveste jocul echipei sale, tehnicianul Fabio Capello a afirmat ca mai are mult de munca la Real: “Nu acesta este Realul pe care mi-l doresc, desi cred ca am rezolvat unele dintre probleme. Dificultatile pe care le-am avut in aparare s-au rezolvat cu recuperarea lui Cannavaro si revenirea lui Sergio Ramos. Sper sa le pot ridica moralul jucatorilor mei”.Cum italianul si-a epuizat cele 50 de zile in care promisese ca va schimba jocul Realului chiar la infringerea de la Getafe, presa spaniola speculeaza pe marginea faptului ca Fabio Capello ar putea fi demis daca va pierde partidele cu Steaua si cu marii rivali din Barcelona, insa acesta a evitat, zimbind elegant, acest subiect: “Niciodata nu trebuie sa judeci un om inainte de a-si duce munca la bun sfirsit. Toata lumea munceste, sint si bune, si rele; trebuie sa mergem mai departe”.

 Meciurile care se vor disputa in aceasta seara, in grupele Ligii Campionilor, ar putea decide in mare masura echipele care se vor califica in optimile competitiei. In Grupa F, Benfica Lisabona se va deplasa la Glasgow, pentru o partida cruciala cu Celtic. Portughezii, avind doar un punct din doua partide, trebuie sa forteze obtinerea unei victorii, altfel sansele de calificare in primavara Ligii Campionilor s-ar diminua considerabil. De cealalta parte, scotienii au acumulat trei puncte si se situeaza pe pozitia a doua in clasamentul Grupei F. In cadrul aceleiasi grupe, Manchester United va primi vizita danezilor de la FC Copenhaga, intr-un meci in care englezii ar putea sa-si consolideze pozitia de lider. Outsidera Grupei F a lasat o impresie buna in primele doua partide, 0-1 cu Celtic si 0-0 cu Benfica, insa daca doreste sa prinda un loc care sa-i asigure prezenta in “primavara europeana”, ar trebui sa arate mai mult, chiar daca misiunea de pe Old Trafford pare imposibila. In cadrul Grupei G, liderul Arsenal (6 puncte) se va deplasa la Moscova pentru o partida dificila cu formatia care ocupa locul secund, TSKA (4 puncte). Codasele acestei grupe, FC Porto (1 punct) si Hamburg SV (0 puncte) se vor infrunta pe Dragao si vor incerca sa-si salveze onoarea de echipe importante ale acestei competitii. Desi toata lumea se astepta ca AC Milan sa domine Grupa H, italienii ar putea sa fie chiar depasiti in aceasta seara, in cazul in care vor fi invinsi in deplasare la Anderlecht. In cealalta partida, francezii de la Lille vor primi vizita elenilor de la AEK Atena.

Partida de pe stadionul “Ghencea” nu are ca scop doar marirea sanselor pentru ros-albastri de a accede in primavara europeana a Champions League, o eventuala victorie a celei mai iubite echipe de fotbal din Romania fiind o lovitura de imagine de proportii, dat fiind faptul ca partida va fi difuzata in direct in toata lumea.  In conferinta de presa sustinuta ieri la stadionul “Steaua”, Cosmin Olaroiu, tehnicianul campioanei Romaniei, s-a aratat circumspect in privinta sanselor echipei sale, avertizindu-si atit elevii cit si suporterii ca maniera clara in care Getafe s-a impus simbata in fata lui Real nu trebuie sa fie un punct de referinta: “Din punct de vedere al jocului colectiv, Real nu traverseaza o perioada buna, e clar. Trecerea de la o forma de joc la alta le-a creat probleme, insa Real e Real. E una dintre cele mai puternice echipe din lume. Noi nu avem ca punct de reper partida pierduta de ei la Getafe, pentru ca un meci de Champions League descatuseaza alte energii, iar concentrarea jucatorilor e alta.” Antrenorul Stelei a fost completat de atacantul Nicolae Dica: “Noi ne gindim ca Real i-a batut pe Dinamo Kiev cu 5-1 in Liga, desi ne-am dori sa repetam jocul excelent al celor de la Getafe. Va fi un meci foarte greu.” Olaroiu a evitat cuvintele mari, insa nu s-a marginit sa se refere doar la Steaua: “Nu stiu daca este un moment istoric. Dar este un moment important si o sansa mare pentru noi. Cred ca pentru tot fotbalul romanesc este o sansa foarte mare si noi sintem pregatiti.” In acest mod a prefatat tehnicianul ros-albastrilor intrebarile despre modul in care a pregatit intilnirea de astazi. Desi a beneficiat si de notitele lui Bernd Schuster, tehnicianul lui Getafe, Oli a declarat ca acestea nu l-au ajutat in mod deosebit: “Acestea nu mi-au dat informatii noi. Ele nu au facut decit sa confirme ceea ce stiam deja.” Partida cu Olympique Lyon a fost unul din punctele de reper ale jurnalistilor, in special a celor romani, iar antrenorul Stelei nu a evitat problema: “Sper sa nu repetam acele greseli. Daca i-am blocat cu succes pe francezi, insa nu am pus probleme la poarta lor, acum sper sa-i blocam pe Real dar si sa-i punem in dificultate. Sper sa jucam asa cum trebuie sa o facem de fiecare data.” Jucatorul spaniol care, in opinia lui Oli, are o importanta aparte in angrenajul “galacticilor” este Guti: “In ultimul timp, pasele sale au adus mari beneficii Realului. Acestea il fac pe Guti cel mai periculos jucator al lui Real. Insa adversarii nostri au foarte multi tehnicieni sclipitori, care pot face diferenta in orice moment.” Nicolae Dica nu l-a contrazis pe antrenorul sau: “Va fi un meci deosebit de dificil pentru toti colegii mei, indiferent de postul pe care joaca. Pentru mine si pentru toti coechipierii mei este unul din cele mai importante meciuri din cariera.” Toate cuvintele mari referitoare la Real Madrid au facut, insa, loc unora cu o cu totul alta conotatie, cind un ziarist i-a intrebat pe cei doi cu ce ginduri asteapta partida de azi. Cosmin Olaroiu a declarat ca Steaua “va face cu siguranta, totul pentru a invinge”, in timp ce jucatorul determinant al Stelei din ultimul timp, Dica, a declarat ca nu se va lasa intimidat de renumele “galacticilor”: “De-abia dupa partida ma voi gindi cu cine voi face schimb de tricouri. Speram la cele trei puncte, care ne-ar fi de mare ajutor.”

 Ce parea de domeniul fanteziei sumbre tinde sa devina realitate neagra: alegind securitatea energetica drept principala tema a presedintiei sale la G8, Rusia poate cadea prada unei capcane politice. Problema este ca, incepind cu 1 ianuarie 2007, Germania va prelua atit presedintia trimestriala a Uniunii Europene, cit si cea anuala a “Grupului celor 8”, iar cancelarul Angela Merkel intentioneaza sa pastreze subiectul ales de Putin, ceea ce inseamna ca Moscova va fi incoltita din doua parti pentru politica ei promovata in domeniul energiei. Neasteptata cotitura suvenita in proiectul de exploare a rezervelor de gaze naturale de la Stokman, pe care compania Gazprom a decis, in ultimul moment, sa-l redirectioneze dinspre piata americana spre cea europeana, nu a trezit entuziasmul scontat in UE. Se poate spune ca, dimpotriva, europenii au vazut in gestul Moscovei doar capacitatea acesteia de a-si adapta rapid politica energetica la tactica politica, indiferent de cine va avea de suferit. Fara terte parti Dar cel mai neplacut este ca Angela Merkel a refuzat sa devina “agentul energetic al Kremlinului”. Saptamina trecuta, cind, la Dresda, presedintele Vladimir Putin anunta plin de mindrie si de speranta ca, din simplu consumator de gaze rusesti, Germania va ajunge cel mai mare centru continental de distributie a “aurului albastru”, toata lumea a crezut ca Merkel a acceptat noul rol. Inselatoare aparente. Imediat dupa negocierile cu liderul de la Kremlin, “cea mai puternica femeie a lumii”, potrivit ultimelor sondaje la nivel mondial, s-a indreptat spre Paris, unde a decis, impreuna cu seful statului-gazda, Jacques Chirac, infiintarea “unei aliante energetice intre Germania si Franta - dar fara participarea unei terte tari”. Tinind cont de faptul ca alaturi de Rusia cele doua state alcatuiesc asa-numita “troica europeana”, acest separatism energetic nu le-a picat prea bine celor de la Moscova. Retea de spionaj Dar suprizele neplacute nu se opresc aici pentru Moscova. Berlinul mai pregateste si un pachet de initiative deloc dorite la Kremlin, sugestii pe care, potrivit “Financial Time Deutschland”, echipa doamnei Merkel are de gind sa le ridice la rang de politica energetica europeana. Concret, este vorba de crearea a ceva ce s-ar putea numi “spionaj energetic”. Adica nu ne multumim cu asigurarile si cu promisiunile noastre, vrem sa verificam noi totul, fara stirea Moscovei. Prin urmare, la summitul neoficial al UE, din 20 octombrie, reuniune la care a fost invitat, spre indignarea presei occidentale, si presedintele Putin, sefii de stat si de guvern ai Celor 25 vor fi invitati sa adopte decizia de infiiintare a unei retele de asa-numiti “corespondenti energetici”. Conform documentatiei puse la punct pentru intilnirea la virf din Finlanda, acesti “spioni” au misiunea de a asigura “o reactie rapida in cazul unei amenintari la adresa securitatii energetice”. Prevenire timpurie Cine vor fi preconziatii “agenti”? Potrivit autorilor materialelor in discutie, ei pot fi inclusiv specialisti in domeniu din tarile UE, experti ai Consiliului Europei si ai Comisiei Europene. Ei se vor afla intr-un permanent contact cu ajutorul “unui sistem special de comunicatii”. Din putinele date care au “transpirat” in presa, se pare ca este vorba de un “sistem de prevenire timpurie”. In plus, pentru a asigura succesul cuvenit misiunii lor, “corespondentii energetici” vor avea acces si se vor putea folosi de informatiile secrete ale serviciilor speciale. Pe acest fundal, merita de precizat faptul ca, tot saptamina trecuta, la Berlin, si-a desfasurat lucrarile un simpozion al Serviciului federal de informatii, pe tema “Energia, sursa de conflicte si cooperare”. Actiunea, la care presa nu a fost invitata, a fost dedicata exclusiv problemelor vizind protectia energetica a UE, prevenirea oricaror pericole care ar putea veni atit din partea teroristilor islamisti, cit si a furnizorilor de petrol si gaze naturale.

 Dupa ce vecina noastra si colega an procesul de integrare, Bulgaria, a fost improscata cu noroi, mai ales pe tema coruptiei si a ratei criminalitatii ridicate, cotidianul britanic “The Guardian” scria ieri, cu surprinzatoare apreciere, despre “Rapsodia bulgara”. “Procesul democratic din estul Europei trebuie sa ne inspire. Se pare ca noi abia daca il observam”, nota publicatia. Autorul, Peter Preston, infirma speculatiile presei din Regatul Unit, care a scris despre multimea de bulgari si romani care au luat cu asalt ambasadele britanice pentru a obtine o viza. Dimpotriva, cu toate aprecierile facute de “asa-zisii experti” pentru “Daily Mail”, “The Guardian” scrie ca pozele publicate de acelasi cotidian au fost facute, “mai degraba artistic”, dupa o zi de sarbatoare. De asemenea, amosfera din parlamentul bulgar, aflat in pragul alegerilor, este una de calm si relaxare. Ca si romanii, bulgarii au obiceiul de a citi presa in timpul lucrarilor. “Pentru a indeplini cerintele UE a fost nevoie de eforturi dureroase. Dar sint pe final. Acum, in aceasta parte a Europei se instaleaza alta democratie, fara iluzii sau entuziasm inutil. Bine ati venit!”, mai scrie “The Guardian”, subliniind ca optiunea Sofiei a trecut neobservata de restul Europei, care continua sa creada ca ultima extindere a fost facuta din considerente politice sau de alta natura, nicidecum reale. Prea multi bani In alta ordine de idei, Sofia Echo scrie despre temerile Europei ca aderarea Bulgariei si Romaniei vor costa cetatenii Uniunii prea multi bani. Conform unui calcul facut in cotidianul “Standard”, aderarea Bulgariei va costa cetatenii UE cam cit o ceasca de cafea. “Doi euro per capita pentru fiecare din tarile membre pe an. Este pretul unei cesti cu cafea servite pe o terasa in Berlin sau la o cafenea in Madrid. Pe durata unui an intreg, nu e mare lucru. Am vrea ca Europa sa plateasca mai mult, dar nu”, scrie “Sofia Echo”. Una peste alta, bulgarii mai au o veste buna. Liderul delegatiei Partidului Socialistilor Europeni in Parlamentul European, Gary Titley, a declarat ca “eventualele restrictii pe care Marea Britanie le-ar putea impune imigrantilor bulgari pe piata muncii ar fi nesemnificative si temporare”.

Si, fireste, au gasit. Si s-au pus pe scris, pregatind parca terenul pentru reuniunea de astazi, de la Luxembourg, a ministrilor de externe ai Celor 25. Presa s-a aratat, de aceasta data, mai interesata de viitorul comisar european al Romaniei, de birocratia “kafkiana” si de jalnica infrastructura din tara noastra. Se pare ca s-a incheiat, cel putin pentru moment, subiectul copiilor maltratati, al proxenetilor romani sau al hotilor care vor vandaliza statele civilizate ale Europei. Mai nou, subiectele care ii framinta pe jurnalistii din tarile blocului comunitar sint altele. Economia, infrastructura rurala, piata imobiliara, dar si viitorul comisar european, care, alaturi de cel bulgar, vor injumatati doua dintre “imperiile” Comisiei Europene.   Potential imobiliar redus “Financial Times”, intr-un material amplu despre potentialul imobiliar al Romaniei, ca viitor stat membru al UE, scrie ca orice investitor va fi coplesit de o birocratie inutila, asemanatoare cu cea din Franta, dar la o scara mult mai ridicata, la care se adauga drumurile aflate intr-o stare jalnica. Acestea, luate impreuna, fac ca orice resedinta la care ar putea visa un investitor strain sa ramina exact atit: un vis. “Financial Times” mai apreciaza ca peisajul de-a dreptul impresionant din Romania va atrage cu siguranta. “Imaginti-va o casa din secolul al XIX-lea sau de la inceputul secolului XX, aflata in muntii Transilvaniei si inconjurata de una din ultimele paduri intacte ale Europei”, subliniind insa ca dorinta de a achizitiona o astfel de proprietate se va lovi de “birocratia kafkiana”. In plus, publicatia avertizeaza asupra pericolului ca vila dorita sa fie implicata intr-un proces de retrocedare, lucru destul de des intilnit. Iar contractele semnate vor ajunge doar obiectul unui proces, ceea ce nu este deloc bine, pentru ca “tribunalele din Romania sint lente si de cele mai multe ori corupte”. Despre Bucuresti, “Financial Times” spune ca nu are mai nimic din farmecul altor capitale europene, cum ar fi Budapesta sau Praga, avind aspectul unui “santier”, constructiile noi si complexele rezidentiale facind obiectul celor mai multe investitii. In provincie, situatia este alta. Varietatea peisajului recomanda Romania inaintea altor tari din sud-estul Europei. Dar asta doar daca investitorii vor putea trece peste infrastructura jalnica si satele noroioase, unde localnicii traiesc “intr-o bizara contopire dintre secolele XVIII si XX”. Soferii, la “alte minusuri” In alta ordine de idei, “Sunday Mirror” considera ca aproape jumatate din soferii romani nu respecta normele europene privind perioada maxima petrecuta la volan. In plus, mai bine de 40% din camioanele aflate in circulatie ar trebui radiate. Astfel, potrivit publicatiei britanice, care citeaza surse guvernamentale, un sfert din soferii straini care au condus pe teritoriul Marii Britanii nu au respectat normele Uniunii Europene. Dupa procentul impresionant pe care il are Romania, urmeaza Irlanda, unde peste 35% din soferi nu respecta perioada maxima de 90 de ore la volan in decurs de doua saptamini, pe cind doar 12% din britanici incalca normele UE. Comisarii, alta pacoste “Financial Times” apreciaza ca la Bruxelles ar exista ceva tensiuni privind largirea echipei de comisari europeni a lui Jose Manuel Barroso. Presedintele Comisiei Europene se pregateste sa “scuture” putin echipa deja fomata pentru a face loc celor doi comisari din Bulgaria si Romania. Cel mai probabil, duoul din est va primi fractiuni din dosarele existente in sanatate si protectia consumatorului. Aceeasi publicatie da ca potentiali candidati pentru fotoliul de comisar pe actualul ministru al justitiei, Monica Macovei, si pe omologul sau de la integrare, Anca Boagiu. Desi Macovei este clar in topul preferintelor, datorita performantelor inregistrate in aplicarea reformei, “Financial Times” apreciaza ca ministrul ar face o treaba mult mai buna daca isi pastreaza actuala functie.

Incepind din 23 octombrie, telespectatorii Pro TV pot urmari serialul “Om sarac, om bogat”, produs dupa un format ce a cucerit toate tarile in care a fost difuzat.Povestea prezinta doua prototipuri umane diferite: Titi Prodan (Horia Brenciu) - omul sarac - si Emilian Maxim (Serban Ionescu) - omul bogat. Printr-un joc al sortii, destinele celor doua familii se intilnesc, dind nastere unui razboi ce genereaza atit tensiuni, cit si situatii comice. In acest serial, Horia Brenciu joaca rolul unui vaduv, cu trei copii pe cap.Odata cu intrarea sa in echipa serialului, Brenciu a spus: “Bafta mea este ca personajul pe care-l interpretez nu e departe de felul de-a fi. Imi place al naibii de mult sa joc! Si am cu cine: Cristina Deleanu, Ilinca Goia si Serban Ionescu. Sint suficiente motive pentru a dori sa imbratisez cu ambele miini meseria de actor”.De partea cealalta, Serban Ionescu se rezuma in a spune ca personajul sau este “o jigodie simpatica”. “Emilian Maxim este un personaj negativ, care da insa foarte mult farmec povestii”, spune actorul. Distributia serialului “Om sarac, om bogat” este completata de Razvan Fodor, Lucian Viziru, Ruxandra Enescu, Claudia Erimia, Alex Margineanu si Iuliana Luciu.

Incepind de miine, crema cinematografiei mondiale se muta peste Ocean, pentru cea de-a 10-a editie a Festivalului International de Film de la Hollywood, un eveniment considerat a fi primul barometru pentru premiile Oscar de anul viitor. Festivalul include lungmetraje, documentare, scurtmetraje si videoclipuri muzicale din toata lumea, ce vor fi prezentate la ArcLight Cinemas pina pe 22 octombrie. Pe afisul manifestarii se afla peste 80 de filme, printre care se numara si premierele mondiale: “Flicka”, de Michael Mayer, “Buy The Ticket, Take the Ride: Hunter S. Thompson Film”, in regia lui Tom Thurman, si “Flushed Away”, in regia lui David Bowers si Sam Fell. In cadrul Festivalului de la Hollywood va avea loc un program special dedicat regizorului Oliver Stone. La editia din acest an, Romania este reprezentata de filmul “A fost sau n-a fost?”, in regia lui Corneliu Porumboiu, nominalizat pentru Hollywood World Awards. In aceasta competitie, filmul lui Porumboiu se lupta cu: “Buenos Aires, 1977” (Adrian Caetano), “Climates” (Nuri Bilge Ceylan), “Grbavica” (Jasmila Zbanic), “The Lives of Others” (Florian Henckel), “Pan’s Labyrinth” (Guillermo del Toro), “The Queen” (Stepehn Frears), “Volver” (Pedro Almodovar) si “The Wind That Shakes the Barley” (Ken Loach). Printre invitatii festivalului se numara: Oliver Stone, Penelope Cruz, Ben Affleck, Laurence Fishburne, Anthony Hopkins, Demi Moore si Sharon Stone.

“Shaft” sau “Ingerii lui Charlie”... Sint doar doua exemple de seriale de televiziune care au vazut lumina marilor ecrane. Pentru ilustrarea acestei practici, termenul este spin-off, iar la acest capitol pot intra fara probleme si seriile animate “Superman” sau “Spider-Man”. Asa cum se stie, ele au fost transpuse pe pelicula si au facut istorie in cinematografia mondiala. In Romania, pina de curind, piata de televiziune nu a oferit suficiente teme pentru realizarea unui spin-off. Aparitia telenovelei “Lacrimi de iubire”, care a doborit toate recordurile de audienta pe micile ecrane, i-a determinat insa pe reprezentantii MediaPro Pictures sa continue povestea, de aceasta data in cinematografe.  Asa s-a nascut filmul “Lacrimi de iubire”, a carei premiera este programata vineri, de la ora 19.00, la CinemaPro din Capitala.Cu aceasta ocazie, actorii, care au cucerit inimile telespectatorilor Acasa TV, incearca sa cistige pariul cu cinefilii romani.In direct la “Povestiri adevarate”Premiera oficiala a filmului regizat de Iura Luncasu, aflat la debut in lungmetraj, va fi transmisa in direct la Acasa TV, vineri, de la ora 19.30, in cadrul emisiunii “Povestiri adevarate”. Cu aceasta ocazie, telespectatorii pot urmari sosirea echipei filmului “Lacrimi de iubire” pe covorul rosu de la CinemaPro. Printre vedete se vor numara Adela Popescu, Dan Bordeianu, Bebe Cotimanis, Carmen Tanase, Alexandru Papadopol, Nicoleta Luciu, Nicole Gheorghiu si Elvira Deatcu.Dupa premiera de vineri, fanii se pot intilni cu vedetele din film simbata (ora 20.00) la Hollywood Multiplex si duminica (ora 11.00) la CinemaPro. Din 26 octombrie, “Lacrimi de iubire” va rula si la Multiplex Lotus din Oradea. Productia propriu-zisa a filmului s-a desfasurat in luna mai a acestui an. Atunci, regizorul Iura Luncasu a declarat: “Mi s-a parut extraordinar ca, dupa ce lucrezi 200 de episoade de telenovela, sa poti incheia povestea intr-un film. Ai practic aceeasi istorie si posibilitatea sa-l lucrezi mai bine, mai interesant si mai frumos. Este primul lungmetraj, un lucru extraordinar pentru mine”.Un an mai tirziu...In film, Andrei (Dan Bordeianu) si Alexandra (Adela Popescu) se reintilnesc dupa aproape un an. Intre timp, el a devenit un actor cunoscut, iar ea o cunoscuta femeie de afaceri. In plus, Mihai (Lucian Viziru) asteapta un copil de la Maia (Nicole Gheorghiu) si este prea ocupat pentru a o ajuta pe Alexandra. Pentru a incerca sa faca fata statutului de femei de afaceri, ea l-a angajat pe Gabriel Duma (Alexandru Papadopol), un barbat pregatit in fiecare moment sa-i ofere ajutor. Evident, el ii face avansuri, iar ea il trateaza... colegial.Revenirea lui Andrei in viata Alexandrei se petrece intr-o seara, cind la vila lui Varlam se sarbatoreste ziua de nastere a lui Nicole (Mihaela Barlutiu), care are o fetita (Noemi). De la party nu lipsesc Sonia (Nicoleta Luciu) si Simona (Carmen Tanase) - impacata cu viata de dadaca. Ea nu uita nicio clipa de Grigore Varlam (Bebe Cotimanis), care a murit intr-un accident de avion in timp ce ancerca sa fuga impreuna cu Amalia (Elvira Deatcu). Situatia se complica atunci cind Simona incepe sa creada ca vede stafia lui Grigore. Spre final, Andrei si Alexandra sint pusi din nou impreuna. Un simplu rol sau o noua poveste de dragoste? Asta este intrebarea filmului “Lacrimi de iubire”.

 Anul 2005 a insemnat o crestere a portofoliului de carduri al bancilor cu peste 1,2 milioane carduri, astfel incit Romania a incheiat anul trecut cu un numar de 7,2 milioane de carduri valide in circulatie. Aceasta crestere a pietei a insemnat emiterea a circa 100.000 de carduri lunar si o crestere procentuala anuala cu 20%. Piata cardurilor inregistreaza, in momentul de fata, 8,5 milioane de carduri valide, care tranzactioneaza, anual, noua miliarde de euro. La sfirsitul anului 2005, 27 de emitenti erau operationali si patru procesatori de carduri, se arata intr-un studiu efectuat de No-Cash. Reteaua pe care operau acestia era formata din 5.300 de ATM-uri si circa 40.000 de POS-uri. Cifre de-a dreptul impresionante. Mai mult, Romania a inregistrat cea mai spectaculoasa evolutie in privinta numarului de unitati bancare deschise din Europa de Sud-Est. Cu toate acestea, problemele de raspindire a acestor servicii sau produse bancare se reduce doar la aglomeratia urbana si foarte putin, in mediul rural. Institutiile bancare nu sint interesate sa-si deschida reprezentante (doar sapte din cele 37 de banci comerciale care activeaza momentan in Romania sint reprezentate in mediul rural), iar prezenta sistemului bancar in mediul rural inseamna 931 unitati. Raportate la numarul populatiei, rezulta ca o unitate din mediul rural deserveste aproape 11.000 de locuitori. Dispersia cardurilor bancare pe judete releva o medie de 320 de carduri la mia de locuitori, ceea ce face ca acest produs sa aiba cel mai mare grad de penetrare in randul populatiei. Gradul de dezvoltare a pietei din Romania este mai bine ilustrat, comparativ cu alte tari. Asadar, la sfirsitul anului 2004, datele centralizate de Banca Centrala Europeana relevau faptul Republica Ceha detinea aproximativ 50%, atit in ceea ce priveste populatia, cit si sediile bancare ale Romaniei la acel moment. Cu toate acestea, numarul cardurilor din circulatie era de peste doua ori mai mare in Cehia. Situatie critica daca       excludem CEC La nivelul teritoriului national, in august 2006 se inregistra o medie de 105 ATM-uri pe judet, gradul de concentrare fiind in continuare foarte mare pe Bucuresti, care detine aproape 20% din piata. Dispersia terminalelor in mediul rural releva faptul ca in 200 de comune sint operationale ATM-uri, ceea ce inseamna o cota de piata de numai 4%. Ponderea unitatilor bancare operationale in mediul rural este de 23% in total sedii bancare active la nivelul intregii tari. Daca nu se ia in considerare si sediile CEC, care are 836 de unitati in mediul rural, atunci ponderea scade la un 2%. La finele lunii august 2006, erau operationale 204 automate bancare in comune. Studiul No-Cash releva faptul ca principalul obstacol in calea dezvoltarii platilor electronice si implicit a pietei cardurilor nu a fost identificat in procentul foarte mare al populatiei care traieste in mediul rural (peste 45%), ci in mentalitatea pro-numerar a romanilor - jumatate din bancile chestionate apreciaza ca tranzactiile de plati la comercianti in total tranzactii efectuate prin card va ajunge media europeana (60%) in urmatorii 5-7 ani. Destul de optimist, deoarece acum ne situam intre 10-15%.

 Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere au lansat ieri programele care vizeaza cresterea capacitatii comunitare, schema de granturi mici si infrastructura municipala, din cadrul proiectului “Inchiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea socio-economica”. In cadrul programului de infrastructura municipala, vor fi cheltuiti 15 milioane de dolari pentru proiecte, cum ar fi alimentarea cu apa, canalizare, drumuri locale, centre de educatie, de sanatate si culturale. De aceste lucrari vor beneficia 55.000 de persoane din 62 de localitati. Pentru schema de acordare a granturilor mici, au fost alocati 3,13 milioane de dolari, care vor permite acordarea de resurse suplimentare pentru grupurile dezavantajate, dar si facilitarea dezvoltarii capitalului social. Aria de acordare a acestor facilitati va acoperi 203 de localitati, adica cel putin 400.000 de persoane. Cel de-al treilea program, cresterea capacitatii comunitare, are ca scop elaborarea de planuri de dezvoltare zonale, integrate in cele judetene si regionale, cu finalitatea accesarii optime a fondurilor europene. Bugetul acestui program, 800.000 de dolari, vizeaza 368 de localitati. Finantata de Banca Mondiala, in proportie de trei sferturi, si de guvern, valoarea intregului proiect se ridica la 120 milioane de dolari, din care jumatate sint alocati programului de regenerare economica si de reincadrare sociala a personalului din mine, demarat in luna martie, incepind cu lansarea stimulentelor financiare pentru angajarea si instruirea fostilor mineri, continuind cu infiintarea centrelor de afaceri care ofera consultanta pentru eventuale initiative ale persoanelor fizice din aceste zone si cu elaborarea unei scheme pentru dezvoltare economica. Ultimul program din acest proiect, care urmareste acordarea de microcredite pentru fostii ortaci, in valoare de pina la 20.000 de lei, va fi demarat la inceputul anului viitor. Conform unor declaratii Mediafax, primii bani de la Banca Mondiala pentru programul inchiderii minelor se vor duce pe achizitia a sapte autoturisme.

 Pe de o parte, cel care domina toate clasamentele efectuate de asociatiile din domeniu este grupul Renault care isi propune sa isi continue expansiunea pe piata locala, dar nu numai. De cealalta parte, se afla concurenta, care, chiar daca se pozitioneaza la ceva distanta, are mari sanse sa mai muste din cota de piata a principalului competitor. Acest lucru este foarte posibil deoarece Skoda (pentru ca de ea este vorba) si-a cistigat un loc foarte bine situat in preferintele românilor. Mai nou, lansarile noilor modele ale grupului nu fac decit sa strirneasca apetitul românilor de a incerca un noile produse ale producatorului. Intentiile din viitorul apropiat ale grupului Renault vizeaza diversificarea gamei de autoturisme produse in România, dezvoltarea centrului de productie de subansamble si inaugurarea unei filiale specializate in operatiuni de inginerie mecanica pentru vehicule. Vicepresedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe, a declarat agentiei Mediafax, la inceputul lunii septembrie, ca Renault va incepe lucrarile pentru constructia unui centru de proiectare si dezvoltare de noi modele auto, destinate pietelor emergente, valoarea investitiilor estimate fiind de aproximativ 500 milioane de euro. In primul semestru al anului, repartizarea geografica a vinzarilor Logan in lume a fost urmatoarea: Europa de Est (inclusiv Romania) - 40%, Europa Centrala si de Vest - 22%, Rusia si tarile CSI - 19 procente si Maghreb (Africa de Nord-Vest) - 10 procente. Pe de cealalta parte, Skoda anunta lansarea a doua modele, Skoda Octavia Scout si conceptul Skoda Joyster, care, cu toate ca sint diferite, acopera nevoile clientilor sai si se identifica cu sloganul cu care s-a impus aceasta marca: Skoda - Simply clever! Ambele modele au fost prezentate la Salonul Auto de la Paris, iar piata româneasca se va putea bucura de una dintre cele mai recente productii ale companiei cehe, Skoda Roomster, care a fost lansat in martie, anul acesta, iar din noiembrie, acest model va fi prezent spre comercializare si in România.Piata auto, la noua luni Trendul ascendent al pietei auto a continuat si dupa cele noua luni evaluate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). Evolutia a fost consemnata la 14% fata de aceasi perioada a anului trecut. Numarul autoturismelor vindute a fost de 185.978, dar, in schimb, o reducere cu un procent de 8,6% a fost consemnata in cazul autoutilitarelor. Productia interna a crescut cu 12,8%, pina la 160.869 de vehicule in primele noua luni ale anului. Nici exporturile nu au stagnat, cresterea procentuala a fost de 49,2% pina la 58.602 unitati, potrivit datelor furnizate de APIA. Importurile au crescut cu 32,6% pina la 115.338 de unitati. In topul producatorilor regasim aceleasi nume ca si lunile trecute, Dacia consolidindu-si pozitia de lider pe piata auto din Romania, cu vinzari de 80.967 de autovehicule in perioada ianuarie-septembrie, urmat de Daewoo. Cu toate acestea, Dacia a inregistrat o diminuare a cotei de piata, de la 44,7%, cit inregistra anul trecut, in aceeasi perioada, la 37,8%, cit are in prezent. Daewoo Craiova ocupa pozitia a doua cu 17.882 vehicule vindute in primele noua luni. Dintre marcile cu cea mai mare vizibilitate se numara Renault, liderul topului in privinta autotmobilelor de import si, in aceleasi timp, pozitionat pe locul trei in privinta vinzarilor, Skoda si Volkswagen. Vinzarile Skoda au crecut fata de perioada similara a lui 2005, cu aproximativ 5.000 de bucati. Daewoo face cu ochiul marilor producatori Dupa ce Daewoo a fost curtata de mai multi pretendenti, se pare ca marii producatori care nu au centre de productie in Europa de Est isi indreapta privirea spre tara noastra, intr-o directie previzibila - achizitionarea companiei care tocmai a intrat sub aripa statului. Intr-un articol, “Sunday Times”, citat de Mediafax, de arata ca Ford este mai mult decit interesata de preluarea Daewoo, dar are ca principali competitori producatori foarte puternici, precum General Motors, Chery Automobile, din China, si Renault.