monitorulcj.ro Menu
ARHIVA

Schumacher, milionarul

 Averea multiplului campion mondial de Formula 1 Michael Schumacher se ridica, potrivit publicatiei germane „Colonia Express", la aproximativ 596 de milioane de euro. Astfel, calculele arata ca, in cei 15 ani petrecuti in „Marele Circ", timp in care a cistigat sapte titluri de campion mondial, Schumacher a cistigat in medie aproximativ 40 de milioane de euro anual. Dupa Marele Premiu al Braziliei, ultima etapa a sezonului 2006, care va avea loc duminica, Schumacher isi va incheia cariera, insa, potrivit estimarilor publicatiei germane va cistiga si in 2007 aproximativ 27 de milioane de euro, din contracte publicitare. In plus, exista informatii potrivit carora sponsorii Ferrari solicita ca Michael Schumacher sa ramina in cadrul echipei, intr-o functie de consilier.

Transfer nereusit?

Fostul international Marius Lacatus ocupa locul cinci in topul celor mai nereusite transferuri de jucatori straini din ultimii 25 de ani ale echipei AC Fiorentina, in urma unui sondaj de opinie efectuat pe site-ul fiorentinanews.com. Peste 10% (91 de persoane) din cei 894 de votanti considera ca actualul antrenor al formatiei UTA Arad este cel mai nereusit transfer al Fiorentinei. Lacatus este devansat in acest top de brazilianul Socrates (19,46%), australianul Paul Okon (12,98%), uruguayanul Diego Vicente Aguirre (12,53 %) si argentinianul Diego Fernando Latorre (11,86%). Marius Lacatus a jucat la Fiorentina in sezonul 1990-1991, evoluind in 21 de meciuri si inscriind trei goluri.

Remiza si atit

Parizienii nu s-au prea omorit in ofensiva, cautind sa pastreze tabela imaculata si, daca se poate, sa „ciupeasca" pe contre ceva. Si nu au avut o misiune tocmai grea, pentru ca Buga, iesit din forma, si Zicu, care nu mai joaca nimic de mult timp, au avut prestatii modeste, tot greul cazind pe umerii lui Viorel Moldovan, care s-a batut pina in ultimul minut pentru a puncta. A fost aproape de doua ori, dar nu a avut noroc. Nici Maldarasanu sau Rada nu au fost mai norocosi, astfel ca, fara prea multe emotii, parizienii au plecat de la Bucuresti cu un punct. E bun si un punctDupa meci, antrenorul Razvan Lucescu a spus ca Rapidul a intilnit un adversar puternic, dar ca meciul a fost bun. „A fost un meci excelent. Ramine amaraciune ca nu s-a cistigat. A fost o partida intre doua echipe bune, dispuse la joc, cu fotbalisti valorosi. Trebuie sa ne multumim cu acest punct si sa speram ca este baza de plecare pentru niste succese in cele 3 jocuri care au mai ramas. Rapid arata ca merita sa iasa din grupe", a punctat Lucescu. „Puteam cistiga"Antrenorul echipei Paris Saint-Germain, Guy Lacombe, s-a declarat multumit de rezultat, apreciind ca i-a supraestimat putin pe rapidisti. „Consider ca este un rezultat bun, mai ales ca nu am primit nici un gol. Cu toate acestea, i-am supraestimat putin pe cei de la Rapid si cred ca puteam cistiga pe final. S-a terminat egal si nu este rau pentru noi. Cred ca am avut o tactica buna anti-Rapid. Am jucat om la om si ma pot considera multumit", a declarat Guy Lacombe. Intrebat daca a preferat sa-i menajeze pe Pauleta si Bonaventure Kalou (intrati in repriza secunda) pentru meciul din campionat, Lacombe a spus: „Ambele competitii sint importante, dar cred ca atacantii nu pot juca din trei in trei zile si de aceea mai fac rotatii".„Un rezultat echitabil"Viorel Moldovan, omul care nu mai imbatrineste, este convins ca Rapidul putea obtine mai mult din meciul cu PSG. „Putea sa fie mai bine. Ne-a lipsit golul. In prima repriza, am facut un joc foarte bun. Am pus pe PSG in dificultate. A doua parte, a fost echilibrata. S-a jucat mai mult pe angajament. Mai sint meciuri si calificarea inca se joaca. Rezultatul este echitabil. Am jucat de la egal la egal cu aceasta echipa", a spus Moldovan.Grupa GPanathinaikos Atena - Hapoel Tel-Aviv 2-0 (0-0)Au marcat: Chen '47 - autogol, Romero '64Rapid Bucuresti - Paris Saint-Germain 0-0Mladá Boleslav a stat. Clasament 1. Panathinaikos 1 1 0 0 2-0 3 p 2. Rapid 1 0 1 0 0-0 1 p 3. PSG 1 0 1 0 0-0 1 p 4. Mladá 0 0 0 0 0-0 0 p 5. Hapoel 1 0 0 1 0-2 0 p Etapa viitoare, 2 noiembrie: Hapoel Tel-Aviv - Rapid Bucuresti, Mladá Boleslav - Panathinaikos Atena. Paris Saint-Germain sta. Grupa BBesiktas Istanbul - Tottenham Londra 0-2 (0-1)Au marcat: Ghaly '32, Berbatov '69FC Bruges - Bayer Leverkusen 1-1 (0-1)Au marcat: Clement '47 / Schneider '35Dinamo Bucuresti a stat. Clasament 1. Tottenham 1 1 0 0 2-0 3 p 2. Leverkusen 1 0 1 0 1-1 1 p 3. Bruges 1 0 1 0 1-1 1 p 4. Dinamo 0 0 0 0 0-0 0 p 5. Besiktas 1 0 0 1 0-2 0 p Etapa viitoare, 2 noiembrie: Tottenham Londra - FC Bruges, Dinamo Bucuresti - Besiktas Istanbul. Leverkusen sta.

Legendele Sibiului

Sibiul, prin traditia sa seculara, are un folclor bogat, mai ales in zona Marginimii. Astfel, Rasinarul, Sadul, Arpasul, zona Hirtibaciului, cit si Lacul Bilea si cel de la Dumbrava, ca si muntii dimprejur, ca Negoiul si Iezerul, fiecare are propria sa legenda, amintindu-ne de vremuri de mult apuse, cind lumea era mai simpla, si poate mai frumoasa. Mihai COJOCARULegenda Lacului BileaLacul Bilea isi trage numele dintr-o legenda ce mai dainuie si azi in gura batrinilor de la poalele muntilor Fagaras. Se povesteste ca, in vremurile stravechi, vietuia prin partile locului un cioban cu numele de Bilea. Era chipes la statura, drept ca un trunchi de brad, voinic si frumos. Era al cincilea copil al unei femei sarace, ramasa vaduva de tinara. Toti ceilalti frati isi rostuisera viata, numai el, Bilea, ramasese necapatuit, sluga la un boier care era stapinul unei tirle frumoase, sub virful Muntelui Negoiu. Mama necajita„De ce nu-ti cauti si tu o nevasta, ca doar esti ajuns la vreme? Sa am si eu pe cineva linga mine. Tu esti mereu plecat la munte, de cum se desprimavareaza, si nu te-ntorci decit toamna tirziu", il mustra maica-sa. Bilea ridica din umeri si raspundea in doi peri: „Nu mi-o fi venit inca sorocul...".„Pina ti-o veni sorocul, au sa se marite toate fetele din sat, dragul mamei".Bilea raspundea zimbind: „A mea ma asteapta..."„Baremi, spune-mi si mie care-i aceea?", cauta batrina sa-l descoase.„O domnita cu parul balai..."Maica-sa il invaluia intr-o privire plina de duiosie si-i zimbea cu intelegere. „Sa nu zici vorba mare, s-au mai vazut minuni..."Bilea isi intarea risul si voiosia lui umplea casa de soare. Si impul se scursese fara bagare de seama.Fecior viteazEra pe la sfirsitul lui Faurar, cind tirlasii asteptau sa se indulceasca vremea, ca sa priasca mieluseilor ce in curind aveau sa salte veseli in mijlocul turmei scoasa cu multa truda din greutatile iernii. Feciorul se implinise de toata minunea si-si intarise puterile de a fost in stare sa se lupte cu o namila de urs ce daduse iama in cioporul de oi. Acest fapt facu sa i se duca vestea ca despre un adevarat viteaz. Chemat de imparatSe spune ca imparatul nu avea odrasla de spita barbateasca, in schimb il fericise soarta cu cinci fete. La acea vreme, fetele erau mari, numai bune de maritis. Nici una nu-si statornicise insa ochii pe vreun petitor. Se intimplase ca tocmai in acea vreme ostile vrajamse ale unui vecin hraparet sa cotropeasca imparatia. Cum imparatul era batrin si nu avea nici o incredere in capetenia de osti care sa-i duca povara razboiului, hotari sa aleaga capitan pe unul dintre supusii sai, cel mai destoinic. Si auzind imparatul de Bilea ciobanul, trimise vorba sa vina la palat, sa-l vada. Ajuns la curte, ciobanul se infatisa numaidecit inaintea imparatului.Capitan de osti„Bilea, am auzit de ispravile tale si, daca te invoiesti, as dori sa te pun capitan de oaste", zise imparatul privind la mindretea de fecior, cu mare indrazneala in ochi.„Maria ta", raspunse Bilea, „eu ma pricep prea putin la razboi. Mai cu seama am deprins sa ma bat cu fiarele salbatice..."„Cutezanta si vitejia ta imi spun ca vei fi un capitan de oaste cum n-am mai avut", spuse imparatul, si-l desemna capitanul ostilor sale.Datorie indeplinitaBilea, un cioban oarecare, nestiut pina la isprava cu ursul, ajunse astfel capitan in ostirea imparatului. Prin istetimea lui, tinarul reusi degraba sa invete mestesugul armelor, astfel incit, in scurta vreme, ajunse unul dintre cei mai priceputi. Iar vitejia lui, cu mult mai presus de a altora, il ridica in ochii tuturor. Intr-un iures ce surprinse pe dusmanii care calcasera imparatia, Bilea curata iute pamintul stramosesc de cotropitori, infatisindu-se imparatului ca biruitor. Intoarcerea acasa„Bilea, iubitul meu capitan, n-ai vrea sa ramii aici, la curte, unde vei ajunge un om mare, deosebit in imparatia mea?", ii zise imparatul, bucuros ca-l va putea rasplati pentru vitejia lui.„Maria ta, nu-mi pot lasa turmele vraiste atita vreme. Si asa am lipsit mult, si mi-e ca ursii, care misuna ca la ei acasa, or fi dat iarasi iama in mioare... Si-apoi, mioarele imi sint mai dragi ca ochii din cap"„Bine, Bilea, n-am sa te opresc cu sila, dar ma mihnesti din cale afara", mai zise imparatul.Vazindu-l si fetele catu-i Bilea de chipes, de data se si gindira, fiecare in ale ei, sa-l ia de barbat. Si fiecare se horari sa o ai inaintea celorlalte ca sa-l induplece. Bilea paru insa ca nu le vede si se intoarse la stina lui. Fata imparatuluiIntr-o dupa-amiaza, aproape de seara, sosi la stina lui Bilea o uritenie de baba, care ceru adapost pentru o noapte.„Dar ce cauti dumneata prin pustietatile astea?", o intreba stapimul stinei, primind s-o adaposteasca.„Buruieni de leac, feciorule", veni raspunsul babei.Bilea o crezu si-i dadu salas pe un cojoc intins linga focul din mijlocul stinei, ba o si ospata, asa cum se ospateaza cei care trec pe la stina.Baba, care nu era alta decit fata cea mare a imparatului, preschimbata, nu stia cum sa faca sa-si marturiseasca dragostea. Cerere in casatorieA doua zi de dimineata, fata isi scoase din desagi hainele ei scumpe, tesute cu fir de aur. Asa, iarasi preschimbata, se infatisa inaintea ciobanului tocmai sus, in virf de munte. „Am venit eu insami la tine, draga Bilea, daca tu n-ai avut ochi pentru mine si, desi te-ai dovedit atit de viteaz in lupta, ti-a lipsit indrazneala sa ma alegi..."Bilea se uita la acea frumusete de fata invesmintata in straie imparatesti si nu-i venea sa creada:„Dar de unde pina unde, domnita, ai ajuns pe plaiurile aceste?"„Eu sint baba de aseara, preschimbata, dupa cum vezi..."„Mare minune, mare minune", se mira ciobanul, cuprinzind-o usor pe dupa umeri. „Si vrei cu adevarat sa fii soata mea?"„De buna seama, Bilea, daca am facut atita drum. Oare nu de dragul tau am facut-o?"FurtunaHotarirea a fost de-acum luata si se gindira la pregatiri de nunta. Numai ca vremea, frumoasa, cu soare, se schimba in citeva ceasuri. Lumea se pomeni cu un vint naprasnic si rece de-ti ingheta inima. O saptamina intraga batu crivatul, iar gerul adus de el prinsese a ingheta apa scursa din zapada ce se topise, astfel ca nemarginitul plai se prefacu intr-o nemarginita fata de sticla. Pe alocuri, zapada ce cazuse in clipele de odihna ale vintului se ingramadise in troiene, ca si cum s-ar fi intors iarna in lege.Si ca si cum n-ar fi fost destul, se porni o vifornita cu zapada de nu se mai vedea lumea. Turmele erau luate de furia vintului si purtate in nestire prin vagauni ori inecate in lac. Satelele si adaposturile de tot felul fusesera facute una cu pamintul. Minte de om nu mai pomenise o vreme asa de dusmanoasa.Inghititi de apeBilea o cuprinse pe domnita binisor de subsori si se avinta cu ea spre un adapost. Dar unde s-ar fi putut gasi un adapost in pustietatea aceea maturata de vifornita? In deznadejdea lor, alergau incoace si incolo, doar vor scapa de pierzanie. Tot ratacind si ferindu-se de jgheaburile unde se aduna zapada, s-au pomenit spre virful muntelui. Deodata insa, pe povirnis, se porni la vale o mare incarcatura de zapada care-i cuprinse si-i tiri spre lac. A venit apoi alt val de zapada, care-i izbi si-i purta in nestire tragindu-i pe amindoi, Bilea si domnita, in strafundurile apelor. De atunci, lacul acela a prins a se numi Bilea si tot asa i-a ramas numele pina astazi.  Lacul DumbravaLacul Dumbrava a fost si mai este un cautat loc de plimbare si agrement in lunile de vara. Pe vremuri, lacul era cu mult mai mare si populat de o multime de pasari. Ca multe alte locuri din cuprinsul Sibiului, are la rindul sau o legenda. Apropierea de oras, insa, a alterat intrucitva peisajul, cit si viata de deasupra si de sub oglinda apei. Legenda, la rindul ei, este aproape uitata. Ea vorbeste de doi frati, amindoi flacai, care plecasera de mici de acasa, iar acum se reintilneau, dupa o despartire de mai multi ani, la o masa in Hanul Dumbrava. Fiecare dintre ei invatase o meserie: cel mare, sa lucreze viile, iar cel mic se facuse cintaret. Cinta din laut si din gura, avind glas frumos. Era chemat pe la nunti si pe la alte petreceri, cistigind astfel bani indeajuns. Gata de insuratoareAcum sedeau amindoi la circiuma, cinstindu-se cu un pahar de vin. Vorbind de una, alta, de cele intimplate prin lume, cit umblasera, adusera vorba si de viitorul lor.„E vremea sa ne insuram si sa ne intemeiem cite o gospodarie, fiindca ne ajunge traiul de hoinari prin lume ce l-am dus pina acum. Dar unde am putea gasi fete care sa tina la noi, sa fie frumoase si totodata gospodine, harnice?", se intreba fratele cel mare.„Am auzit", zise la rindu-i fratele mai mic, „ca un gradinar din Sibiu are o fata, pe nume Liana, fara seaman de frumoasa. Am de gind sa merg sa caut a-i cistig inima si mina acestei fete".„Merg si eu cu tine", ii raspunse fratele mai mare, „fiindca ajunge cit am trait despartiti".Si asa, cei doi frati s-au hotarit sa ramina in Sibiu si sa se duca neaparat la fata gradinarului.Petitorii frumoasei LianaFratele cel mare gasi de lucru la stapinul unei vii din apropiere, pe cind cel mai mic cinta frumos si, pe deasupra fiind si flacau chipes, era poftit peste tot, mai cu seama la nunti, si era platit bine. Umblind astfel mai mult, fratele cel mic se stradui sa cunoasca pe gradinar si fata lui, fumoasa Liana, izbutind chiar sa fie primit in casa lui. Asa a ajuns sa o vada pe Liana in mai toate zilele si, pe masura ce o vedea, o gasea tot mai frumoasa. Ajunsese sa-i fie atit de draga, incit scotea cintece pentru ea. De la el invata cintece toata lumea, astfel ca in cuprinsul orasului Sibiu si in imprejurimi se auzeau tot mai des aceste cintece de dragoste. Dar si fratele mai mare reusi sa o cunoasca pe Liana si si lui ii cazu draga. Astfel ca, fiecare dintre cei doi frati se hranea cu nadejdea sa fie cel ales, mai ales ca Liana nu dadea nici un semn ca ar placea pe unul mai mult ca pe celalalt. Isi dadea ea seama ca parca cel care ii placea mai mult si mai mult era cintaretul, numai ca pastra aceasta ca pe o taina ascunsa in sufletul ei. Jocul de zaruriAsa a trecut un timp, pina intr-o zi, cind fratele mai mare ii zise celuilalt:„Frumoasa Liana ne este la amindoi deopotriva draga. De aceea, eu zic sa mergem diseara la circiuma aceea de la malul lacului Dumbrava, unde am mai fost, si acolo sa aruncam zarurile, ca sa lasam sa hotarasca ele norocul. Caruia din noi ii va iesi numarul cel mai mare, acela sa mearga sa ceara pe Liana de sotioara"Cintaretului i-a fost greu sa consimta, dar n-avu incotro. Asadar, au mers amindoi la Hanul Dumbrava, si dupa ce mincara si baura, au cerut circiumarului o pereche de zaruri. Le lua fratele mai mare sa le arunce el intii, dar inainte de a le arunca, zise cu glas tare:„As da orice sa o cistig pe Liana!"Rostogoli zarurile in mina apoi le dadu drumul pe masa la care stateau, iar acestea aratara un unu si un doi, cele mai mici cifre posibile in astfel de joc. Pierdut in adincuriPlin de incredere, fratele cel mic lua la rindul sau zarurile, sigur de victorie. Doar ca, atunci cind le dadu drumul, s-a intimplat ca zarurile sa cada tocmai in apa lacului, deoarece fusesera aruncate cu prea mare putere si grozava dorinta. Vazind acestea, cei doi statura si chibzuira, si ajunsera la concluzia ca fratele cel mic trebuie sa intre in apa lacului si sa gaseasca zarurile, sa vada ce a hotarit soarta pentru ei. Fiind insa o noapte intunecoasa, fara luna sau stele, fratele cel mic intra in apa si nu se mai intoarse. Celalalt il astepta pina inspre dimineata, si, vazind ca nu mai apare, se duse la casa gradinarului si o ceru de nevasta pe frumoasa Liana. Frate uitat„Dar unde este fratele tau? Eu de fapt pe el il asteptam", intreba Liana.„S-a hotarit sa plece din Sibiu", raspunse fratele cel mare.Intristata la culme de aceasta veste, Liana izbucni in lacrimi, si poate din dorinta de a se razbuna, accepta sa devina sotia acestuia. Pina la urma, ducind o viata plina de tihna linga noul ei barbat, il uita curind pe celalalt, iar ultima amintire a fratelui inecat in apele Lacului Dumbrava s-a dus si ea odata ce oamenii au uitat cintecele de dragoste pe care acesta i le inchina frumoasei Liana. Orasul lui HermannCea mai cunoscuta legenda din zona Sibiului este insasi cea legata de infiintarea orasului. Se spune ca, demult, cizmarul sas Hermann, i-a cerut voie unui boier sa ii dea destul pamint cit sa construiasca un tirg. Arogant, boierul i-a spus ca ii va da atita cit poate cuprinde una din pieile pe care cizmarul le purta cu dinsul, pentru croirea incaltamintei. Hermann a luat o piele si a taiat-o in fire subtiri cu care a reusit sa inconjoare o suprafata mare de pamint. Astfel, boierul a fost nevoit sa ii dea ceea ce i-a promis, acesta fiind locul pe care sasul a fondat orasul ce ii poarta numele, Hermannstadt, Orasul lui Hermann.

Expozitie la Medias

Muzeul Municipal Medias a deschis o expozitie de tablouri dedicata pictorilor medieseni.  Galeria poate fi vizitata pina la data de 1 noiembrie si reuneste, pe simeze, lucrari ale pictorilor medieseni Ion Constantinescu, Horia Lup, Marius Cioban, Ovidiu Paulescu, Ioan Bacila, Adrian Matei, Victor Caba, Mircea Caba, Emil Caba, Wolfgang Nicolaus, Ildiko Monea, Gerda Auner, Romelia Blotor, Ioan Sarlea, Viorel Pustianu, Helmi Bening, Costica Ciovica, Pavel Majoran, Hans Hermann Mader si Franz Wendler.

„Itinerarii transilvanene"

Muzeul National Brukenthal, din Piata Mare nr. 4-5, gazduieste expozitia „Itinerarii transilvanene". Expozitia este organizata in cadrul evenimentelor care marcheaza Anul Francofoniei, sub patronatul Ministerului Culturii si Cultelor, al Comisariatului General pentru Francofonie din Romania si in colaborare cu Centrul de documentare pentru studiul patrimoniului flamand, din Bruxelles. Conceptul expozitional este elaborat de Jan de Maere, directorul Centrului de documentare.

Concert simfonic

Concertul simfonic de joi, 26 octombrie, de la ora 19, care se va avea loc la sala „Thalia" din Sibiu, se va desfasura sub bagheta dirijorului Jozsef Horvath. Solistul serii va fi Cristian Florea. In program vor fi prezentate poemul simfonic „Finlandia", op. 26, andante sostenuto, allegro moderato de Jan Sibelius, iar dupa pauza, variatiunile pe o tema rococo pentru violoncel si orchestra, op.33,  de Piotr Ilici Ceaikovski. Din creatia lui Jan Sibelius se vor mai prezenta Simfonia a II-a in do minor, op.17.

„Dictatura" lui Stirbet

Dictatura PNLLa ultima intilnire cu jurnalistii, deputatul Cornel Stirbet a fost la fel de spiritual ca de obicei, impartind gratuit aprecieri si sfaturi pentru politicienii judetului. Insa mai in gluma, mai in serios, liberalul a lasat sa se inteleaga ca ar fi nevoie de o revenire a partidului sau. „Sibiul a cunoscut o dictatura PD, apoi PSD, acum una FDGR... ar trebui sa fie si un timp al PNL-ului!", a decretat Stirbet. Apoi a nuantat: „Sigur, nu o dictatura, ca ar fi incompatibila cu notiunea de liberalism. Si nici nu spun ca dl. Johannis ar fi un dictator. N-as vrea sa se inteleaga asa ceva. Spun doar ca ar trebui sa detinem puterea, pentru ca electoratul ne-a votat".PSD, la cramaParlamentarul liberal s-a aratat foarte critic la adresa colegilor sai social-democrati. Referindu-se mai ales la proiectul deputatului PSD Ioan Cindrea, de modificare a legii pensiilor, Stirbet i-a sfatuit pe pesedisti sa renunte la initiativele populiste si sa dispara pur si simplu. „Ar fi foarte util pentru liderii de la PSD, ca sa ramina partid parlamentar, sa stea undeva ascunsi pina la alegeri. La crama, eventual. Ar avea mai mult de cistigat", este de parere seful PNL, care a apreciat drept lipsite de bun simt toate incercarile PSD Sibiu de a lua masuri pe care nu le-a luat atit timp cit a fost la putere.Un nou polStirbet a vorbit foarte deschis si despre schimbarile de orientare ale partidului sau. Desi apreciaza schimbarea, deputatul sibian nu vede vreo amenintare ideologica in formatiunea din care face parte. El a repetat ca PNL a facut o greseala odata cu excluderea lui Teodor Stolojan si Valeriu Stoica, dar a insistat ca mai crede in „impacare". Cit despre platforma politica lansata la Pitesti de Stolojan, Stirbet crede ca nu este prefigurarea unui nou partid, ci doar reluarea ideii de alianta intre PNL, PD si eventual PNTCD. „Cred ca asta e ideea. Nu e vorba de pierderea identitatii sau ceva de genul acesta, dar Alianta ramine cea mai buna solutie. Sincer vorbind, PNL de pilda nu ar avea de cistigat daca ar participa singur la cursa electorala", spune Stirbet. De aceea, nu a luat nicio masura impotriva sibienilor care l-au sustinut pe Stolojan la Pitesti -  viceprimarul Eugen Mitea si vicepresedintele Consiliului Judetean, Gheorghe Dicu. Orice s-ar intimpla, formatiunea PNL Sibiu ramine in interiorul Partidului Liberal, a dat asigurari Cornel Stirbet.Lege „castrata"Stirbet a vorbit si despre necesitatea ca actul normativ de infiintare a Agentiei Nationale pentru Integritate sa se intoarca in dezbaterea comisiei juridice a Parlamentului. „Luni, sau cel tirziu marti, va ajunge in plen. Dar asa cum este acum nu mai are continut. Deci cred ca PC si UDMR ar trebui sa ne sustina pe noi, si nu pe pesedisti, si sa lase aceasta Agentie sa isi faca treaba", sustine parlamentarul, adaugind ca, din punctul sau de vedere, legea a fost „castrata".

Ignoranta costa

O tinara de 21 de ani a ajuns in stare grava la spital, dupa ce a traversat strada fara sa se asigure. Accidentul s-a petrecut in cursul zilei de joi, pe una dintre strazile din Sibiu. Tinara, domiciliata in orasul Victoria, se grabea foarte tare si s-a angajat in traversarea strazii prin loc nepermis. Gestul a costat-o scump. A fost lovita de un autoturism marca Peugeot, care circula regulamentar, si a suferit multile leziuni. Politistii sibieni continua cercetarile in vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor si conditiilor in care s-a produs evenimentul, precum si incadrarea juridica a faptei. 

Folk de calitate

Sibiul s-a transformat, in acest week-end, in capitala nationala a folk-ului. Citiva dintre cei mai valorosi artisti autohtoni vor urca, rind pe rind, pe scena salii Thalia, in cadrul celei de-a treia editii a Festivalului de Folk si Poezie. Organizat de Teatrul „Gong", evenimentul a debutat aseara, dar continua cu spectacole programate, atit astazi, cit si miine, de la ora 19. Pe afisul festivalului figureaza Mircea Vintila, Vasile Seicaru, Cristian Buica, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, grupurile Ecou si Om bun. Muzica rafinata va fi completata de  actrita Ioana Blaga Frunzescu, membrul fondator al Clubului de Cultura „Club7aArte", care va sustine recitaluri de poezie, in fiecare seara. Biletele sint puse la vinzare la Sala Thalia.Seara lui AlifantisIn aceasta seara, pe scena va urca si Nicu Alifantis. Dupa ce a dovedit, cu discul de conceptie muzicala aparte „Dupa melci", „radiologul sentimentelor contemporane" s-a mentinut permanent in atentia iubitorilor muzicii tinere, mergind mai departe pe un drum propriu. A refuzat sa cada in ispita mercenariatului practicat de alti colegi de generatie. De multi ani, rasfatat al scenelor de concert, Alifantis este printre putinii interpreti indragiti de spectatori, indiferent de preferintele lor muzicale. Astazi, seara ii apartine.

Alarma falsa

Pompierii militari sibieni au fost mobilizati, ieri, dupa ce au primit un apel de urgenta din Sibiu. In jurul orei 8.45, doua autospeciale de stins incendii cu apa si spuma au iesit in tromba pe poarta Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, cu misiunea precisa de a stinge un incendiu anuntat la un imobil din Sibiu. Cind au ajuns insa acolo, pompierii au constatat ca, de fapt, s-au alertat pentru nimic. Au fost chemati pentru o scinteie care a izbucnit la un panou electric, din cauza unui scurtcircuit. Locatarii, speriati de eventualele consecinte ale defectiunii la panoul electric, au pus repede mina pe telefon si au chemat pompierii.

Corsa, marea lovitura

Lansare cu staifMasinile bune continua sa apara la Sibiu. Opel inoveaza din nou, cu modelul Corsa C'MON. Lansarea a avut loc ieri, la sediul Autohaus Huber, din Calea Surii Mari. Printre numerosii invitati la eveniment, s-au numarat primarul Klaus Johannis, prefectul Ion Ariton si presedintele Consiliului Judetean, Martin Bottesch. Rind pe rind, fiecare a avut numai cuvinte de lauda despre a patra incarnare a lui Corsa. Toti participantii s-au bucurat si de ocazia unui drive-test exclusiv cu noul Corsa.Prefectul cumpara CorsaUnii au fost convinsi pe loc. Chiar si prefectul Sibiului. „Sint convins ca veti avea succes cu acest model. Pe mine, unul, partial m-ati convins. Sa discut si cu fetele, acasa, si probabil veti avea un client in mine", i-a spus Ion Ariton lui Andreas Huber. La fel de interesat s-a aratat si Bottesch. „Iata ca la Sibiu avem masini din ce in ce mai frumoase. Daca ma uit la Corsa, ar merita. Sa vedem cum ne intelegem la pret cu dl. Huber, poate imi promite pret de Dacie", a glumit presedintele Consiliului Judetean.La indemina sibienilorNoul Corsa este, oricum, accesibil ca pret. Acesta variaza intre 8.611 euro si 10.691 euro, CIP. Astazi si miine, pina la ora 17, Autohaus Huber gazduieste chiar un Open Weekend, in care cei sositi pentru drive-test se vor distra si cu muzica si reteta nemteasca - bere si cirnaciori. In aceasta perioada, Autohaus Huber pune la dispozitie nu mai putin de cinci campanii promotionale: Opel Astra Classic Optima - gratuit aer conditionat, geamuri electrice fata, oglinzi electrice, scaun sofer reglabil pe inaltime, inchidere centralizata; Opel Astra New - reduceri de pina la 1.450 euro; Opel Vectra - reduceri de pina la 1.570 euro; Opel Meriva - reduceri de pina la 280 euro; Opel Signum MCE - reduceri de pina la 1.570 euro.Viitoarea favoritaIncrezator in calitatile noului Corsa, ca masina „de oras", primarul Klaus Johannis o vede perfecta pentru Sibiu. „Am fost pina acum la toate lansarile Opel. Cred ca si aceasta va fi un succes. Partea centrala a orasului nostru e la fel de libera ca acum 10 - 20 de ani, dar in rest, numarul masinilor a crescut. Solutia e o masina mai mica si mai fiabila. Doresc succes Autohaus Huber si fie sa aveti clienti cit mai multi si cit mai multumiti. Dupa o lansare furtunoasa, o aterizare lina!", a spus edilul-sef.Mica, dar puternicaCorsa C'MON a primit un habitaclu mai spatios pentru pasageri, cu o pozitie de conducere impozanta si o priveliste cuprinzatoare. Pachetul de modificari cuprinde un sasiu complet nou, faruri adaptive cu halogen, ABS cu control al frinarii la virare, cutie de viteze manuala cu 6 viteze, senzor de parcare. De asemenea, are trei motoare pe benzina si doua motoare turbo-diesel common-rail cu cilindree de la 1.0 pina la 1.4 litri si capacitate de la 60 la 90 cp, tehnologie cu 4 supape.

Lasati fara permise

Politistii sibieni au continuat actiunile preventive pe linie de circulatie si au avut serios de furca cu soferii indisciplinati. Cei mai norocosi dintre conducatorii auto, care nu au tinut cont de regulile de circulatie, 302 la numar, s-au ales doar cu amenzi, in valoare totala de peste 10.600 de Ron. Au fost insa si soferi care au avut ceva mai mult ghinion. 13 dintre ei au ramas fara permise de conducere, iar alti 3 fara certificate de inmatriculare. Politistii va avertizeaza ca actiunile pentru prevenirea infractiunilor la regimul circulatiei si combaterea indisciplinei in trafic, in vederea realizarii unui climat de siguranta pe arterele de circulatie, vor continua si in zilele care urmeaza.

Vicepresedinte AVAS

Un cadru universitar de la Universitatea „Lucian Blaga" a devenit noul vicepresedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, pe probleme de valorificare a activelor statului. Pina la instalarea in functie, Constantin C. Botez a ocupat functia de director al Directiei Monitorizare Venituri Postprivatizare din cadrul AVAS. Noul vicepresedinte al AVAS este doctor in economie, lector universitar al Facultatii de Stiinte Economice din cadrul Universitatii „Lucian Blaga" din Sibiu.

Clasa Business la CFR

Trenurile de calatori vor avea in curind si vagoane clasa Business, dupa modelul avioanelor. Aceasta categorie de transport va fi superioara clasei I din structura CFR si va fi introdusa pe trenurile de lung parcurs care au vagoane modernizate recent. „In urmatoarele doua saptamini va fi promovat un ordin al ministrului Transporturilor pentru un nou tarif, de business, care include servicii suplimentare, precum catering si conectare la internet. Calatorii vor primi o cafea sau un sandvis", a explicat Alexandru Noaptes, directorul CFR Calatori. Deocamdata nu se stie cit va costa o calatorie la clasa business, deoarece CFR face inca studii de piata. Incepind cu 1 noiembrie insa, toate biletele de tren vor fi mai scumpe cu 7,9%. Cu acceptul GuvernuluiMajorarea tarifelor se va face in baza unei ordonante de urgenta aprobata miercuri de Guvern, conform careia CFR Calatori poate majora trimestrial tarifele, pina la finele anului 2007. Actul normativ are in vedere cresterea veniturilor proprii ale CFR Calatori, astfel incit sa compenseze majorarile de preturi si tarife practicate de furnizorii de combustibili, energie electrica si alte produse care depasesc indicele de inflatie, in functie de care societatea isi ajusteaza tarifele. Cea mai recenta majorare a fost operata la 15 iunie 2006, cind biletele s-au scumpit cu 5,2%.

Azil european

Renovari si igienizariConducerea azilului arata ca, in linii mari, renovarea pavilionului E a inceput cu aproape doi ani in urma, in urma fondului alocat de Primarie si de Ministerul Culturii si Cultelor: nu mai putin de 580.000 de lei noi. Restaurarea si igienizarea celor doua niveluri a inlocuit labirinturile, coridoarele si magaziile intunecoase, scufundate in tacere. Noile camere, amenajate in spirit european, sint prevazute fiecare cu trei paturi, tot corpul asigurind o capacitate cazare pentru 36 din cei 81 de pacienti ai „caminului din perete". Din pacate, cererile foarte numeroase vor fi inca o problema acuta in viitorul apropiat.  Cu toata bunavointaDesigur, locatarii sint cei mai fericiti de schimbarile petrecute, care-i vizeaza direct. Desi platesc, acum, mai mult pentru gazduire, se vor bucura si de spatii sociale, lucru pina acum neprevazut in Caminul de pe strada Azilului. Directorul Vasile Saceleanu insista ca tot timpul s-a incercat ameliorarea situatiei si in mare masura s-a reusit, dar ca lipsa fondurilor evaluate corect ramine cea mai mare problema. Chiar unul din bolnavii de peste 70 de ani, venit din Cisnadioara spune ca „nu numai imbunatatirile ne ajuta sa trecem peste batrinete, ci si atmosfera... cine nu apreciaza comportamentul perssonalului cu pacientii si conditiile bune de la mincare pina la locuinta, nu poate sa stea aici".  Biserica Azilului Pe viitor, conducerea incearca si restaurarea bisericii ortodoxe a Azilului, pentru care directorul Vasile Saceleanu a solicitat o finantare, deocamdata neaprobata. Capela, de o valoare complexa, este acum in folosinta Bisericii Ortodoxe, iar dupa functionare va avea nu doar rol de capela ecumenica permanenta, ci si spatiu laic pentru batrini. „Trebuie sa renuntam la conservatorismul traditionalist si sa ne integram in spiritul vremii", spune preotul duhovnic al celor 81 de suflete.

Tariceanu si Macovei au cazut la pace

Premierul Tariceanu si ministrul justitiei, Monica Macovei au ajuns la un acord. Ministrul justitiei si-a impus, in cele din urma, punctul de vedere pe legile sigurantei nationale. Amendamentele sale urmeaza sa fie introduse in proiectul de lege privind siguranta natinala. Astfel, legile ar putea fi aprobate  de Guvern, dupa opt luni de dezbateri. Ministrul justitiei, Monica Macovei, a promis ca va aviza proiectul de lege privind siguranta nationala luni, pentru ca in viitoarea sedinta a Executivului sa fie adoptate.Ca sa ajunga la un acord cu Ministerul Justitiei, primul ministru a negociat cu Monica Macovei, alaturi de ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga si de seful Secretariatului General al Guvernului, Radu Stroe.Purtatorul de cuvint al guvernului a spus ca Tariceanu a avut rolul mediatorului in timpul discutiilor. “Primul ministru a mediat obtinerea unui punct de vedere comun asupra subiectelor divergente, iar toate problemele aflate in suspensie au fost rezolvate” a spus Oana Marinescu.Purtatorul de cuvint al guvernului a precizat ca in cadrul discutiilor s-a hotarit reprezentarea Ministerului Adiministratiei si Internelor in Comunitatea de Informatii de Structura Specializata. Marinescu a dorit sa precizeze ca primul ministru nu s-a implicat in aceasta problema la nivel tehnic. Modificarile acceptate ieri vor fi prezentate opiniei publice de Monica Macovei, a spus la final Oana Marinescu. Marilena Constantinescu, purtatorul de cuvint al Ministerului Justitiei, a spus ca pina luni, expertii care se ocupa de redactarea legilor sigurantei nationale, vor introduce in textul legii observatiile Monicai Macovei. Purtatorul de cuvint al MJ a anuntat ca luni, dupa ce ministrul justitiei va reanaliza textul de lege, va trimite guvernului avizul pentru legile sigurantei nationale.Marilena Constantinescu a precizat ca toate cele 20 de observatii ale Monicai Macovei au fost acceptate.

Si politicienii se injura, nu-i asa?

“Deputatii si senatorii sint obligati sa respecte prevederile regulamentelor, sa se supuna normelor de conduita civilizata, de curtoazie si de disciplina parlamentara si sa nu aiba atitudini sau sa foloseasca expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase”, asa suna articolul 13 din Legea privind statutul deputatilor. Cu toate ca parlamentarii au crezut de cuviinta sa-si introduca in statut si ceva norme de limbaj si comportament, acestia uita de aceste reguli ori de cite ori au o rafuiala politica cu un coleg sau cu un reprezentant al presei. Unii dintre alesi se lauda ca nu vorbesc urit “din fire”. Altii vorbesc mai colorat, dar mai pe la colturi sau asa, in discutiile neoficiale, care nu implica activitatea lor de parlamentari. Exista insa si o categorie mai aparte - cei care nu se feresc deloc sa spuna verde in fata ce gindesc, folosind expresii nu tocmai academice. Topul vocalistilorIin capul listei se afla, de departe, liderul PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, cunoscut pentru termenii cu care ii categoriseste pe colegii sai de parlament, si nu numai. Ultimul incident de acest fel s-a petrecut chiar in cadrul unei conferinte de presa sustinute la parlament si in cadrul careia i-a facut cum i-a venit la gura pe deputatii Victor Ponta si Cozmin Gusa. Motivul: cei doi il anuntasera ca il dau in judecata pentru niste articole calomnioase, aparute intr-un ziar al peremistului. Termenii cu care i-a botezat Vadim Tudor pe cei doi au fost: “infractori”, apoi “sobolani tineri”, “paduchi” si, nu in ultimul rind, “derbedei”. Daca despre deputatul PSD liderul PRM a spus ca este “un mic mercenar”, care nu a cistigat vreodata un proces, pe presedintele PIN, C.V.Tudor l-a acuzat ca a derulat “afaceri de tip mafiot”.  Cu aceeasi ocazie, liderul PRM a tinut sa-si atace si alti adversari politici, printre care seful statului, Traian Basescu, pe care l-a numit “bolnav psihic”. In plus, Vadim Tudor l-a acuzat pe locatarul de la Cotroceni ca, inaintea sarbatorilor de la Tebea, a participat la “un chef monstru”, urmat de “un masaj tailandez”. Locul doi, deputatul PSD Dan Iosif. Ce-i drept, acesta nu s-a certat cu colegii de parlament, ci cu ziaristii, care, in sedinta de plen, adica in timpul exercitarii mandatului, l-au prins votind cu doua cartele. Cuvintele grele au fost pe masura. “Da, ba, am votat! Si ce daca am votat?! Asa vrea muschii mei! Am votat ca sa-mi bat joc de voi!”, le-a raspuns Dan Iosif ziaristilor. Mai mult decit atit, acesta, cunoscut pentru limbajul colorat si pentru expresia “Las-o in singe!”, al carui autor este, i-a facut pe jurnalisti “fraieri” si le-a sugerat sa “nu mai frece berbunca” si sa nu “o mai flendureasca” prin parlament. Cazul a ajuns la presedintele Camerei, Bogdan Olteanu, si s-a pierdut tot pe acolo. Locul trei, senatorul PD Marius Marinescu. Actualul presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, si senatorul democrat Marius Marinescu au avut cite ceva de impartit cu citeva luni in urma. Dupa o dezbatere foarte aprinsa privind privatizarea Loteriei Romane - Olteanu fiind prezent in Plenul Senatului ca reprezentant al guvernului -, cei doi au ajuns la jigniri si imbrinceli. Pe motiv ca Olteanu l-ar fi numit “bou”, democratul l-a impins chiar in foaierul Senatului, in fata tuturor colegilor si a ziaristilor. “Nu cumva sa ma mai insulti! Invata sa vorbesti! Bai copile, vezi-ti de treaba! Sa nu mai vorbesti negativ despre mine!”, l-a amenintat atunci Marinescu. La intrebarile ziaristilor, niciunul dintre ei nu a recunoscut ca l-ar fi lezat in vreun fel pe celalalt, senatorul PD invocind si diferenta de “gabarit” dintre ei. Marinescu a prezentat mai tirziu scuze, printr-un comunicat, pentru gestul sau.Mentiunea o impart doi fosti colegi de partid si actuali parlamentari: premierul Calin Popescu Tariceanu, printre altele si deputat, si un alt parlamentar, Cristian Boureanu. Dupa ce Tariceanu l-a numit in fata ziaristilor pe Boureanu “baiatul cu muci pe freza”, cel din urma i-a dat si el replica. Dupa ce a fost exclus din partid, a declarat, intr-o emisiune televizata, ca actualul lider al PNL este “o jigodie”.

Semnal de alarma cu ecou in cazul bisericii de la Geamana

Semnalul de alarma tras de ziarul “Monitorul de Alba” in legatura cu soarta Bisericii “Sfintii Arhangheli” din Geamana, care este pe punctul de a fi inghitita de iazul de decantare de la Valea Sesii, nu a ramas fara ecou. Deputatul PD de Alba, Stefan Bardan, a declarat intr-o conferinta de presa ca se va implica personal pentru a ajuta la recuperarea picturii vechi de aproape 200 de ani si s-a aratat dispus sa faca el drumurile necesare la Ministerul Culturii si Cultelor pentru a-i convinge pe reprezentantii institutiei sa dea bani pentru aceasta actiune. Bun cunoscator al problemelor mineritului din Apuseni, Stefan Bardan a inceput prin a-si exprima uimirea fata de faptul ca pina acum nu s-a luat nici o masura pentru a se salva tot ce se putea din biserica respectiva, in conditiile in care se stia de peste 20 de ani ca, la un moment dat, aceasta va fi inghitita de iaz. “Nici nu mi-am imaginat ca, in tot acest timp, nu s-au rezolvat toate problemele legate de aceasta biserica”, a afirmat deputatul.“Regret ca a trebuit sa treaca 23 de ani ca sa realizam ca este intr-un real pericol. Inundarea iazului a inceput in 1983 si se stia de atunci ca biserica va fi inundata. Regret ca o pictura veche de aproape 200 de ani nu va mai exista daca noi nu facem acum ceva. Tocmai de aceea am hotarit sa ma implic personal”, a declatat Stefan Bardan. El a precizat ca a luat deja legatura cu Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, pentru a-i oferi sprijinul si ca a discutat si cu conducerea Cuprumin Abrud si cu presedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, care la rindul lor au spus ca vor sprijini proiectul de recuperare a picturii. “Pictura este pe pinza, aplicata pe peretii bisericii, asa ca poate fi salvata. Astfel ca, dupa ce se va face evaluarea costurilor, voi cauta orice solutie pentru a gasi finantarea necesara”, a mai spus Stefan Bardan.

Senatoarea Tomoioaga salveaza planeta prin incalcarea legilor

 Dupa ce joi, camerele de televiziune au surprins-o pe proaspata senatoare de Alba votind la trei miini, adica si in locul a doi colegi de partid, acesta a dat unele explicatii ieri, intr-o conferinta de presa la sediul PSD din judet. Aceasta nu a ezitat sa afirme ca a gresit, necunoscind exact prevederile statutului Senatului, fapt pentru care si-a facut "mea culpa". Referitor la eventualele consecinte, Liliana Tomoioaga a declarat ca deocamdata a primit "o mustrare verbala" din partea presedintelui Senatului, nimeni altul decit colegul sau de partid, Nicolae Vacaroiu. Cica acesta i-ar fi spus "sa fie mai atenta". Nu a mentionat daca la camerele televiziunilor si la aparatele de fotografiat, pentru a nu mai fi surprinsa in asemenea ipostaze. Aceasta a explicat ca a recurs la acel gest cu acceptul respectivilor colegi, dupa ce legea privind "interventiile active in atmosfera" nu a intrunit cvorumul necesar la doua votari in aceeasi zi. Senatoarea mentiona ca respectiva lege a fost propusa de cei de la guvernare, era sustinuta si de PSD, dar ii lipseau exact doua voturi pentru a trece. Asa i-a tresarit ei ideea sa se foloseasca de cartelele celor doi colegi ai sai, Novolan si Roman, lasate in aparatul de vot. "A fost instinctul de moment", se destainuia aceasta ziaristilor, afirmind ca era "disperata ca legea nu trece". Astfel, senatoarea de Alba poate spune ca a "salvat" respectiva lege. Liliana Tomoioaga nu ascunde ca avea si un oarecare interes de breasla cu respectiva lege, chiar un soi de patriotism local, deoarece ea se adreseaza in primul rind sectorului viticol, inclusiv de pe Valea Tirnavelor, unde firma la care a lucrat are fermele de productie. Mentionam ca respectiva lege reglementeaza interventia arificiala, cu ajutorul unor rachete lansate de la sol, pentru imprastierea norilor care ameninta cu grindina. In calitatea sa de cercetator, tinara senatoare a vorbit despre pagubele produse de grindina viticulturii, nu doar prin distugerea strugurilor ci si prin bolile ce cuprind vita-de-vie afectata. Astfel, fara sa ascunda supararea ca a fost atit de mediatizata negativ, Liliana Tomoioaga lasa impresia unei multumiri interioare pentru izbinda sa in favoarea viticultorilor. Una peste alta, senatoarea PSD de Alba merita respectul conjudetenilor, si de ce nu, al tuturor, pentru ca salveaza planeta prin incalcarea legii. Frumos exemplu… Sa nu faceti ca ea!

Nicolae Popa: “Marko Bela continua sa ramina un fariseu”

In opinia conservatorilor, ultimele declaratii facute de liderul UDMR, care acuza demersul acestora de a-i cere demiterea printr-o motiune simpla, ca fiind neelegant si demagogic, nu reprezinta altceva decit “un derapaj de butafonie si duplicitate politica a domnului Marko Bela”. Nicolae Popa a reafirmat in cadrul unei conferinte de presa ca “PC nu are nimic de impartit cu partenerul de coalitie UDMR, asa cum gresit si vizibil rau intentionat a interpretat presedintele Uniunii”. Conform liderului conservator, PC doreste doar demiterea lui Marko Bela din functia de vicepremier al Guvernului Romaniei, pe motiv ca “discursurile sale antiromanesti si antisemite dovedesc ca singura sa preocupare este obtinerea de drepturi si privilegii, de autonomie teritoriala etnica si culturala, de federalizare a Romaniei si implicit de creare a unui stat in stat”. Conservatorii, prin vocea lui Nicolae Popa, il critica pe Marko Bela nu doar pentru ca nu s-a delimitat de “revendicarile desantate si iredentiste” ale Consiliului National al Secuilor, dar “a adaugat altele si mai periculoase”.Actiune fara caracter politicNicolae Popa a declarat ca actiunea conservatorilor nu are un caracter politic, indreptat impotriva UDMR ci “il vizeaza doar pe vicepremierul Guvernului Romaniei, Marko Bela, caruia nu-i mai putem tolera la nesfirsit jignirile si ofensele aduse romanilor, prin incercarile repetate de a submina si bulversa bunele raporturi de convietuire dintre romani si maghiari”. Nicolae Popa a reamintit ca, in opinia PC, “Marko Bela a incalcat Constitutia si juramintul facut de a o respecta, precum si atributile sale de reprezentant de virf in Executiv”.Marko Bela, cetatean  anti-europeanIn opinia deputatului Nicolae Popa, prin comportamentul sau iresponsabil din punct de vedere politic, prin propaganda anti-romneasca si antistatala, Marko Bela demonstreaza ca “este singurul cetatean anti-european din Romania, situindu-se astfel in afata Guvernului”. Conform spuselor lui Nicolae Popa, “Partidul Conservator reitereaza vointa sa de a nu permite nimanui sa atenteze la interesul national, la integritatea si suveranitatea teritoriala, la federalizare si o noua conceptie administrativa, contrar legilor in vigoare”.Semnaturi suficiente  pentru motiuneConform spuselor deputatului conservator Nicolae Popa, exista la aceasta ora suficiente semnaturi pentru a initia motiunea simpla impotriva lui Marko Bela. Acesta a declarat ca celor 20 de semnaturi de care beneficiaza PC se vor alatura si cele 30 ale reprezentantilor PRM, care sunt singurii care au raspuns afirmativ propunerii PC, pina la aceasta ora. Cu toate acestea, Nicolae Popa a declarat ca spera ca si alti parlamentari, de la alte partide sa adere la demersul de demitere a lui Marko Bela. Intrebat daca aceasta hotarire, de a initia o motiune, a fost luata in urma consultarilor la nivelul Consiliului National de Conducere al Coalitiei, Nicolae Popa a declarat ca acest consiliu nu s-a mai intilnit, dar ca in prealabil, Dan Voiculescu a purtat discutii cu premierul Tariceanu si i-a solicitat acestuia demiterea lui Marko Bela, insa raspunsul lui Tariceanu s-a lasat asteptat, astfel ca PC a ales aceasta formula.

Functionarii publici au iesit in strada

Functionarii publici au iesit, ieri, in strada timp de 2 ore, in cadrul unui miting de protest care s-a desfasurat intre sediul Primariei Alba Iulia si sediul Institutiei Prefectului Judetul Alba. Sloganul sub care s-a desfasurat aceasta actiune de protest a fost "Plata egala pentru munca egala". De fapt, functionarii publici cer sa nu se mai faca discriminari intre diversele categorii de functionari publici, iar acest lucru sa fie introdus in noua lege a salarizarii functionarilor publici. Sindicalistii doresc ca salariul mediu sa fie de 1.400 de lei si sa li se acorde sporuri dupa cum urmeaza: spor de confidentialitate de 15%, spor de fidelitate cuprins intre 5 si 20%, in functie de vechimea in institutie, idemnizatie de dispozitiv si norma sau indemnizatie de hrana. De asemenea, functionarii publici au mai cerut ca salarizarea personalului contractual sa fie corelata cu a lor.Legea salarizarii - o batjocura la adresa personalului din administratia publica localaSindicalistii spun ca proiectul de lege privind salarizarea functionarilor publici este discriminatoriu si o batjocura mai ales la adresa personalului care lucreaza in administratia publica locala, care este mentinut la un nivel de salarizare cuprins intre salariul minim si mediu pe economie. Doleantele sindicalistilor au fost ascultate de catre prefectul Cosmin Covaciu si de catre subprefectul Clement Negrut, care, de altfel, considera intemeiate cererile sindicalistilor. Daca pot si sa faca ceva, este insa alta poveste. Oricum, in cazul in care mitingul de astazi, care a fost organizat in toate municipiile resedinta de judet din tara, nu are nici un rezultat, sindicalistii vor trece la pichetarea sediului guvernului, in zilele de 8 si 9 noiembrie, intre orele 10.00 si 14.00.

Consiliu de Dezvoltare Economica in Alba

 Reprezentantii Consiliului Judetean Alba au anuntat ca luni va fi constituit “Consiliul de Dezvoltare Economica”, structura care se doreste a fi un organism destinat stabilirii unei cooperari active si functionale cu mediul de afaceri. “Acest organism, ce va ingloba administratia locala si mediul de afaceri, va deveni o interfata si un cadru organizat de cunoastere reciproca destinat promovarii celor mai bune politici, metode si practici de dezvoltare economica. Misiunea propusa pentru acest organism este realizarea cooperarii intre actorii de mai sus, pentru stabilirea reperelor economice necesare in luarea unor decizii si stabilirea strategiilor de dezvoltare in plan economic, pentru accelerarea dezvoltarii economice a judetului si a procesului de integrare europeana”, au precizat reprezentantii CJ Alba. La sedinta de constituire a Consiliului au fost invitati sa participe cei mai importanti agenti economici din judet. În cadrul sedintei se vor discuta si primele actiuni concrete ce urmeaza sa fie intreprinse de Consiliu, participantii semnind o Declaratie Comuna ce va sta la baza fondarii acestui organism.  “Acest organism este necesar pentru ca trebuie sa ne coordonam eforturile si sa ne punem toti de acord asupra viitorului economic al judetului nostru. Cetatenii judetului se afla in centrul preocuparilor noastre pentru o dezvoltare economica durabila si prin intermediul acestui comitet vom putea sprijini cooperarea dintre principalii actori ai dezvoltarii”, a declarat Ion Dumitrel, presedintele CJ Alba. Organismul urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe mai multe comisii de specialitate.

Evaluarea Proiectului pentru Invatamintul Rural

 Reprezentantii Unitatii de Management a Proiectelor pentru Învatamintul Preuniversitar (U.M.P.I.P.), din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii vor începe, de saptamina viitoare, actiunea de monitorizare anuala a Proiectului pentru Învatamintul Rural (P.I.R.) în 12 judete ale tarii. Actiunea vizeaza monitorizarea progreselor inregistrate in derularea proiectelor pe anul in curs, pe toate componentele sale, si se va desfasura in perioada 23 octombrie - 17 noiembrie. Programul monitorizarii va cuprinde intilniri si discutii cu elevii scolilor din mediul rural incluse in proiect, cu parinti, cadre didactice, precum si cu autoritatile locale, iar echipele de monitorizare vor fi formate din reprezentanti ai U.M.P.I.P., delegati ai Unitatilor Judetene de Implementare a Proiectului si ai Inspectoratelor Scolare Judetene. Printre cele 12 judete propuse pentru monitorizare se afla si judetul Alba, iar proiectul isi propune îmbunatatirea activitatilor de predare-învatare prin dezvoltarea competentelor profesionale ale cadrelor didactice, îmbunatatirea conditiilor de desfasurare a procesului de învatamint în scolile din mediul rural, crearea oportunitatilor de pregatire profesionala a cadrelor didactice din mediul rural printr-un program national de Învatamint la Distanta, îmbunatatirea conditiilor de desfasurare a procesului de învatamint prin asigurarea dotarilor minime materiale si functionale, asigurarea materialelor didactice necesare scolilor din mediul rural, precum si îmbunatatirea relatiilor dintre scoala si comunitatea locala.

“Ziua Usilor Deschise”

 Miercuri, 25 octombrie a.c., Tribunalul si Judecatoria Alba organizeaza manifestarea anuala intitulata “Ziua Usilor Deschise”. Actiunea are ca scop asigurarea deplinei transparente in ceea ce priveste activitatea judiciara desfasurata in cadrul celor doua instante. Actiunea se inscrie in “planul de Actiune pentru reforma sistemului judiciar”, la capitolul “Asigurarea transparentei actului de justitie”, iar data aleasa, de 25 octombrie, coincide cu “Ziua Europeana a Justitiei Civile”. In aceasta zi, doritorii au posibilitatea de a vizita sediul instantei si de a primi explicatii legate de circuitul dosarelor, etapele unui proces, consecintele introducerii sistemelor informatice in activitatea judiciara si vor avea posibilitatea sa adreseze intrebari personalului instantelor.

Regulile clubului UE: restrictii

Pe langa statele care si-au anuntat deja rezervele in a-si deschide piata muncii pentru romani si bulgari, Franta si Marea Britanie sint primele care adopta legi in domeniul imigratiei, care nu reprezinta decit... restrictii. Dreptul la libera circulatie si sedere pentru cetatenii Uniunii Europene se imparte an trei subcategorii: dreptul la scurta sedere, lunga sedere si dreptul de rezidenta permanenta. Prin urmare, romanii vor putea calatori si ramine, de la 1 ianuarie 2007, pe teritoriul oricarui stat din blocul comunitar pe o perioada de pina la trei luni, fara indeplinirea niciunei formalitati. Adio vize, prin urmare. Situatia se complica daca se doreste sederea pe o perioada mai lunga. In acest caz, este nevoie de indeplinirea unor conditii clare, si anume: ca persoana respectiva sa fie angajata, sa aiba asigurare medicala sau sa urmeze cursurile unei institutii de invatamint ori sa fie antrenata intr-un program de instruire. Dreptul la sedere se obtine dupa cinci ani de rezidenta in tara respectiva. Restrictii franceze Par foarte simple aceste reguli, ba chiar acceptabile la prima vedere. Dar o privire in profunzime arunca o cu totul alta lumina asupra lucrurilor. Ca turisti, romanii vor fi bineveniti oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Daca se urmareste insa obtinerea unui loc de munca, lucrurile se complica.   Sub pretextul esecului in ceea ce priveste integrarea sociala a imigrantilor, in Franta, ministrul de interne si candidatul la presedintie in 2007, Nicholas Sarkozy, a inasprit dispozitiile legislative in domeniu. Astfel, noua lege, mult mai dura, va reduce afluxul de imigranti pentru ca impune mult mai multe conditii din punct de vedere profesional. Autoritatile franceze sustin ca vor rezolva doua probleme dintr-un foc. Vor avea un aflux de mina de lucru calificata, in concordanta cu cerintele de pe piata muncii, si vor reduce imigratia sociala, bazata in special pe reintregirea familiilor. Forta de munca necalificata va fi un vis, iar reintregirea familiei se va face doar daca nou-venitii vor lua lectii de limba si cultura civica si vor demonstra ca se pot adapta la stilul de viata francez. “Scopul nostru este de a avea o imigrare adaptata la nevoile de pe piata muncii. Daca vom determina o crestere a numarului de imigranti pe motive profesionale, nivelul integrarii sociale se va imbunatati”, a declarat Patrick Butor, seful Biroului pentru Populatie si Migratie, citat de Reuters. ...si restrictii britanice Nici in Marea Britanie lucrurile nu stau mai simplu. Anual, executivul de pe Downing Street a permis accesul a 18.000 de imigranti necalificati din afara Europei. Ministrul pentru imigratie, Liam Byrne, a anuntat insa ca aceste vize se vor retrage pina la sfirsitul anului viitor. Byrne a declarat ca Marea Britanie are parte de suficienti muncitori necalificati, asa ca nu mai are nevoie de un aflux suplimentar. Precizarea a fost facuta cu citeva zile inainte de asteptatul anunt al executivului britanic care va preciza conditiile in care romanii si bulgarii vor putea obtine un loc de munca in Regatul Unit. Dupa cum titreaza cotidianul britanic “The Independent”, ministrii din cabinetul lui Blair “au sugerat ca vor impune restrictii imigrantilor din Romania si Bulgaria si le vor permite accesul treptat pe piata muncii”. Din declaratiile facute pina in prezent de oficialii britanici, acestia vor accepta doar muncitorii calificati si de care Marea Britanie are nevoie. Intocmai ca si Franta.

15 ani pina la catastrofa

 Fiti atenti la clima! Nu ignorati schimbarile atmosferice! Este mesajul pe care, la reuniunea neoficiala la nivel inalt a Uniunii Europene, vor incerca sa-l transmita liderii Marii Britanii si Olandei. Cele doua state doresc inscrierea pe ordinea de zi a summitului de doua zile din Finlanda a problemei incalzirii globale, avertizand ca omenirea se afla la doar 10-15 ani distanta de o adevarata “catastrofa”. Premierul Tony Blair si omologul sau olandez, Jan Peter Balkenende, cer colegilor din UE sa promoveze o politica atenta in domeniul emisiilor de carbon si, de asemenea, sa coopereze cu tari ca India sau China pentru a dezvolta tehnologii complementare. Europa a pus la punct un plan de reducere graduala a consumului de energie cu 20% in urmatorii 14 ani, dar si o economie de 100 miliarde de euro pina in 2020. In ultimii ani, problema schimbarilor climaterice ca efect direct al refuzului anumitor state puternic industrializate de a-si reduce emisiile de noxe in atmosfera constituie un subiect de interes social, dar si de intense dezbateri si jocuri politice. E vorba de bani, de foarte multi bani: unii vind “aer curat”, daca au paduri, altii vind tehnologii de “purificare”, daca au specialisti.

Ahmadinejad s-a dezlantuit

 Nu a mai fost de mult atit de vehement si de furios presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad. Doua au fost motivele izbucnirii sale: Israel si, fireste, intentia Occidentului de a pune capat ambitiilor nucleare ale regimului de la Teheran. Israel a fost creat ca stat de puterile mondiale pentru extinderea suprematiei lor in regiune, a lansat Ahmadinejad, acelasi care, anul trecut, soca opinia publica mondiala, afirmind ca Israelul trebuie, in general, “sters de pe harta lumii”. Acum s-a multumit cu o interventie “mai blinda”. “Israelul constituie o amenintare reala pentru alte state din regiunea Orientului Mijlociu”, a repetat el o fraza rostita de nenumarate ori. Iranul “nu va tolera” nici o presiune asupra programului sau nuclear, a atacat Ahmadinejad al doilea subiect drag lui. “Iranul este gata sa negocieze, dar nu va accepta sa fie incoltit”, a spus el, in timp ce europenii finalizeaza un proiect de rezolutie pentru Consiliul de Securitate al ONU, care impune sanctiuni Teheranului. Si, pentru a demonstra ca vorbele lui nu pot fi ignorate, el s-a intors la Israel, atragind ultimativ atentia Occidentului sa renunte la a mai sustine statul evreu. “Acest regim va disparea”, a spus el. “Este un ultimatum”, a subliniat Ahmadinejad pentru a spulbera orice indoiala asupra declaratiilor sale. “Furia noastra, a popoarelor din regiune, clocoteste, iar daca uraganul se va declansa, efectele sale nu se vor opri la granitele teritoriilor palestiniene”, a lansat Ahmadinejad.

Barroso: sa nu exageram!

 Reuniunea informala la nivel inalt a UE si-a deschis ieri lucrarile in orasul Lahti, din Finlanda, desi a fost la un pas de contramandare din cauza unei greve a insotitoarelor de bord de pe cursele de Finnair. Neintelegerile au fost insa remediate, toti participantii reusind sa ajunga la destinatie. Veniti sa mai rezolve citeva din multele probleme acumulate pe agenda de lucru, sefii de stat si de guvern din UE vor incerca sa afiseze o unitate de pareri, trecind peste interese mai mult sau mai putin meschine, dupa cum se exprima presa. Ca un adevarat “pedagog”, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si-a indemnat colegii sa nu “supra-politizeze” dezbaterea UE - Rusia pe tema energiei, subiect devenit cheie pentru viitorul relatiilor dintre Moscova si blocul comunitar. Ar fi o greseala sa acordam o importanta exagerata acestei teme”, a spus Barroso, cu citeva ore inainte ca presedintele Vladimir Putin, cea mai controversata prezenta a reuniunii, sa aterizeze pe aeroporul din mica localitate finlandeza, fosta cazarma tarista. Si tot inainte ca liderul de la Kremlin sa-si faca aparitia, cancelarul german, Angela Merkel, care va prelua, la 1 ianuarie 2007, presedintia semestriala a UE, a cerut Rusiei sa-si deschida piata energetica. “Lovitura sub centura”, au catalogat analistii moscoviti cuvintele celei mai puternice femei a Europei. “Un cutit infipt in spate”, au adaugat ei. “Rusia trebuie sa respecte acordurile semnate si sa permita accesul companiilor noastre la conductele de transport al gazelor naturale si petrolului in schimbul unor contracte comerciale ferme cu tarile europene”, a adaugat Merkel. Aflat pe drum, Putin nu a raspuns. O replica a venit insa din partea consilierului presedintelui de la Kremlin, Serghei Iastrjembski, potrivit caruia Moscova nu are de gind sa discute cu partenerii din UE de pe pozitia de subordonat, de frate mai mic si mai pricajit.

Un razboi cu Phenian a 100 miliarde de dolari

Este un bilant prezentat de “Newsweek” si care face referire la un calcul facut, la timpul respectiv, de administratia Bill Clinton, care a renuntat, potrivit publicatiei, la o interventie militara impotriva Phenianului din cauza “pretului” prea piperat si a inevitabilelor pierderi de vieti omenesti. “Newsweek” aminteste, pe acest fundal, ca in 1994, Clinton si ministrul lui al apararii, William Perry, au avut in vedere posibilitatea unei razboi in Coreea de Nord si au solicitat date competente din partea unor foruri competente. Documentul primit sustinea ca in primele 90 de zile de ostilitati militare, ar muri 52.000 de soldati americani, precum si 490.000 de militari nord-coreeni. In timp ce contribuabilul din SUA ar fi trebuit sa suporte cheltuieli de 61 miliarde de dolari. Adaptate la zilele noastre, cifrele au fost 100.000 de morti in cadrul trupelor SUA si 100 miliarde dolari costuri. Pierderile nord-coreenilor s-ar ridica la un milion de soldati. Rice raspunde categoric Coincidenta a facut ca, pe acest fundal, dar si in contextul turneului asiatic al secretarului de stat american, Condoleezza Rice, liderul de la Phenian, Kim Jong-Il, sa-si exprime regretul pentru testul nuclear efectuat zilele trecute, declarindu-se, totodata, dispus sa reia negocierile de reglementare a crizei nucleare. El a promis, de asemenea, ca nu va mai proceda la alt experiment atomic. Toate aceste angajamente au fost facute cu prilejul discutiilor pe care Jong-Il le-a avut cu emisarul autoritatilor de la Beijing, Tang Jiaxuan. “Kim Jong-Il si-a clarificat, se pare, pozitia in privinta intentiilor sale de viitor si a ajuns la concluzia ca nu va mai efectua alt test nuclear”, anunta agentia Yonhap, citind o sursa diplomatica neidentificata de la Beijing. “Coreea de Nord este gata sa reia discutiile, daca SUA vor anula sanctiunile financiare instituite de Washington in toamna lui 2005”, au precizat diplomati chinezi dupa negocierile cu Phenian. Raspunsul a venit imediat si a fost formulat in termeni cit se poate de categorici de Rice: Coreea de Nord trebuie sa revina la masa tratativelor fara nici o conditie.

Oscarul pentru cel mai bun film strain, o nuca prea tare pentru Romania

De citiva ani incoace, regizorii romani culeg laurii festivalurilor internationale de film. Sa cistigi un premiu la Cannes sau Berlin este evident o performanta. Cu toate acestea, filmul romanesc trebuie sa beneficieze de o mai mare expunere internationala pentru a avea sanse la premiile Academiei Europene de Film sau, de ce nu, la premiile Oscar, la categoria “cel mai bun film strain”. Daca pe plan european este mai simplu sa intri pe lista nominalizarilor, pentru Oscar batalia este extrem de dificila, mai ales acum, cind categoria rivnita de 61 de tari se desfasoara dupa reguli noi, care nu mai impun restrictii asupra limbii in care sint turnate filmele. In plus, acum exista doua jurii care stabilesc cele 5 filme ce urmeaza sa intre pentru celebra statueta: unul la Los Angeles si unul la New York.Indiferent de zona de est sau de vest a Statelor Unite, cei care judeca propunerile pentru nominalizare sint conservatori si, de ce nu, pastreaza o anumita traditie a nominalizarilor pentru aceasta sectiune. In plus, aproape toate filmele propuse sint necunoscute peste Ocean.Sanse slabeProcesul de jurizare a filmelor inscrise la categoria “cel mai bun film strain” din cadrul celei de-a 79-a editii a premiilor Oscar, un eveniment ce se va desfasura pe 25 februarie 2007 la Los Angeles, este destul de simplu. Intr-o prima faza, juriul din L.A. reduce numarul filmelor la doar 9. Apoi, un juriu mixt alcatuit din membri ai Academiei Americane de Film din Los Angeles si New York alege cele 5 filme nominalizate. Pentru editia din 2007, pentru categoria “cel mai bun film strain” au fost inscrise 61 de tari, printre care se numara si Irak, Kazahstan, Nepal, Bangladesh, Maroc, Algeria sau Kirghistan. Potrivit site-ului IndieWire, noile reguli pentru aceasta sectiune restring sansele la nominalizare pentru filme precum “Grbavica” (Bosnia si Hertegovina/ premiat la Berlin), “Madenuisa” (Peru) sau “Falkenberg Farewell” din Suedia, considerate a fi prea serioase pentru membrii Academiei. Un alt fapt extrem de interesant este absenta totala a Romaniei din discutie. Singurul lucru pe care al spun criticii acestui site, legat de tara noastra, este acela ca Romania ar fi avut mai multe sanse cu filmul “A fost sau n-a fost?”, in regia lui Corneliu Porumboiu, decit cu filmul lui Mitulescu “Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii”.   “Volver”, printre favoritiTrecind de partea cealalta, specialistii de la IndieWire pun filmul “Volver” in regia lui Pedro Almodovar pe lista favoritilor pentru Oscar, mizind pe recenziile pozitive si pe caldura cu care a fost primit de critica. De la lansare si pina in prezent, “Volver” a primit doua premii la Cannes, printre care si Palm d’ Or-ul pentru interpretare si un premiu la San Sebastian.Alaturi de Almodovar, pe lista favoritilor se mai afla Zhang Yimou (China) cu “The Curse of the Golden Flower” si Guillermo Del Toro (Mexic) cu “Pan’s Labyrinth”. Nominalizarile premiilor Oscar vor fi anuntate pe 23 ianuarie 2007.Boicotul lui KaurismakiAcum citeva zile, regizorul finlandez Aki Kaurismaki a declarat ca refuza ca filmul sau “Lights in the Dusk” sa fie nominalizat la Oscar, din cauza politicii externe a presedintelui Statelor Unite, George W. Bush. De altfel, regizorul a refuzat sa participe la premiile Oscar si in 2002, din acelasi motiv. Producatorul filmelor lui Kaurismaki a declarat: “Aki era impotriva a tot ceea ce se intimpla in lume. De atunci, lucrurile nu au evoluat, iar el a decis sa nu participe nici anul viitor”.

Scormonitorul

• Rusine, rusine, de trei ori rusine. Din cauza unui singur om, jumatate din judet a fost astazi ca batut. De oboseala. Ca au petrecut la cheful prefectului. Ca de el e vorba. Hai sa va dam exemple. La conferinta de presa a PNL de ieri dimineata, toti cei trei participanti erau ca nauci de cap, din cauza oboselii. Purtatoarea de cuvint, Diana Ciobotea, chiar a pus capul pe masa, pentru a trage un puisor de nani. Primarul din Arieseni, a participat si el. Avea niste ochi ca de om care a sudat fara masca. Ca toti primarii PNL din judet, dealtfel. Nu ca ar face politica prefectul, dar sint fostii lui colegi de partid, doar nu era sa-i lase neinvitati. Asa ca, cei 200 de invitati, care mai de care mai de soi in sat la el, au fost, majoritari, liberali. A mai scapat si cite un non-liberal, dar ii cam poti numara pe degete. Si cei de la Compact, muzicantii. Care nu stim sa fie in vreun partid. Ei au fost “darul” din partea celor de la PUB 13. Drept pentru care, ieri, in prefectura, se glumea ca in 26 octombrie, cind e ziua subprefectului Ladany, vor aduce Taraful de ceardas de la Zalau, iar pe 7 noiembrie, cind e ziua subprefectului Negrut, cadoul va fi melodia “Ghita”, interpretata de Cleopatra Stratan. Apropo de Ladany, cadoul lui pentru prefect a fost cel mai voluminos dintre toate. Unii zic ca e vorba de un mini-bar. Chiar si ieri, in oras se mai cinta inca la urechea prefectului. Pe scarile prefecturii, grupul de protestatari care solicitau majorarea salariilor, ii cintau, ce-i drept, in surdina, o melodie de-a formatiei Holograf: “Vine o zi… cind nu vei mai fi…”. Aceiasi protestatari l-au vazut pe prefect venind de la bancomatul bancii de vis-à-vis, drept pentru care, si-au dat cu parerea. Unii spuneau ca a scos banii de salarii, altii ca a scos bani sa plateasca cheful de la PUB 13. Stati linistiti, ca nici unii, nici altii, nu au avut dreptate. Oricum, va mai spunem noi si altadata... Acest text va fi considerat pamflet 

Cocteil de zeci de mii de dolari

S-au dus vremurile cind comandai un cocteil si primeai o bautura oarecare, colorata vag in diverse culori. Prepararea unor adevarate delicatese din diverse ingrediente, nu numai alcoolice, a devenit o adevarata arta. Dar si pretul este pe masura. Detinatorul recordului pentru cea mai scumpa bautura este un cocteil preparat la Ritz. Reteta e simpla: cognac, cointreau si un strop de lamiie proaspata. Nota se ridica la 515 dolari. De ce? Pentru ca secretul gustului inconfundabil servit la Ritz in Paris sta in cognacul din rezerva proprie a hotelului, fabricat in... 1830! Recolta din care este facut coniacul respectiv este una speciala, dinaintea infestarii viilor frantuzesti in 1860 cu phylloxera. Prin urmare, gustul magic este si rar, dar si pe terminate, pentru ca in toata lumea nu exista decit citeva asemenea sticle. In ultimii trei ani, Ritz a vindut aproximativ 60 de astfel de cocteiluri unor connaisseuri care considera ca “The Ritz Side Car” face toti banii. Si totusi arta nu se opreste aici. Pentru cei care cauta sa impresioneze, cocteilurile pot ajunge la preturi exorbitante. De exemplu, Martini on the Rock, servit la un bar din New York, costa 10.000 de dolari. Pentru ca, pe linga vodca, vermut si traditionala maslina, in pahar se mai gaseste si un diamant enorm. Aceasta este, se pare, singura bautura din lume care trebuie comandata cu 72 de ore inainte de a fi consumata, dupa cum arata un studiu al revistei “Forbes”. Doar... 51.000 de dolari Chiar mai scump decit un Martini este un cocteil numit “Dazzle” si care se serveste la Manchester, Marea Britanie. Reteta: sampanie roze, lichior de capsuni, lichior de lychee, suc de lamiie, putin sirop si un inel de aur alb de 18 karate, cu diamante si turmaline roz. Pretul: putin peste 51.000 de dolari. Ieftin, mai ales ca bautura este servita de chelner, impreuna cu doua garzi de corp. Dar stati linistiti, cocteilul poate fi comandat dupa buget si... din dorinta de a impresiona. In comparatie cu aceste bauturi “fine” si pentru cei cu buzunarul foarte adinc, exista si adevarate “chilipiruri”. De exemplu, un altfel de Martini, “Sapphire Martini” pe numele sau si pe care il gasiti tot in Statele Unite, la Cazinoul Foxwoods din Conneticut. Reteta e iarasi simpla: Bombay gin sau vodca premium, curacao, zahar albastru pe marginea paharului si cercei cu safire si diamante, montati in platina. Delicios, fin, albastru si care iti poate schimba statutul social, pentru ca bautura costa doar 3.000 de dolari. Prin urmare, daca veti comanda vreodata o astfel de bautura, savurati-o incet si cu multa atentie. Pe linga satisfactia de a vedea si consuma o adevarata opera de arta, veti obtine cu siguranta admiratia si invidia tuturor celor de linga dumneavoastra.

Muresan vrea sa discute cu Dorinel Munteanu

 In conditii normale, partida de astazi de la ora 14.00, dintre CFR Cluj si FC Arges, din cadrul etapei a XII-a a Ligii I, ar fi fost una care nu ar fi stirnit un interes prea mare in rindul microbistilor din Romania. Insa “divortul” antrenorului Dorinel Munteanu de gruparea din cartierul Gruia si scandalul iscat in urma plecarii sale la echipa pitesteana au marit tensiunea dinaintea duelului de la Cluj. Dupa aproximativ doua saptamini in care oficialii ardelenilor si “Munti” si-au impartit reciproc “sageti”, cele doua parti au revenit la sentimente mai bune si spera ca, odata cu aceasta intilnire, sa poata negocia o impacare. Presedintele “feroviar”, Iuliu Muresan, a declarat ca s-a saturat ca disputa sa cu Dorinel Munteanu sa aiba loc doar prin presa si doreste sa se intilneasca cu antrenorul lui FC Arges pentru o eventuala impacare. “Astept sa ne intilnim, sa nu mai dialogam asa, prin presa”, a spus cel care l-a criticat dur pe “Neamt” dupa plecarea acestuia de la Cluj. De asemenea, Dorinel Munteanu pare si el dispus sa discute cu oficialul ardelean, nu insa si cu finantatorul Arpad Paszkany, care declarase ca nu va mai rosti numele fostului jucator. “Voi discuta cu cei care-mi pot rosti numele, nu cu cei care nu pot”, a precizat “Munti”. Chiar daca se vor impaca, in urma acestui meci, Dorinel si presedintele Muresan se vor mai intilni, pe 26 octombrie, la Comisia de Disciplina, unde va fi analizat memoriul depus de CFR, prin care solicita de la antrenorul Argesului suma de 300.000 de euro (200.000 - clauza de reziliere a contractului de antrenor si 100.000 - sanctiunea pentru ca a plecat de la echipa ca jucator).

Rednic: “Sint plin de griji”

 Joi seara s-au disputat primele partide din Grupa B a Cupei UEFA, din care face parte si liderul Ligii I, Dinamo. La Istanbul, pe stadionul “Inonu”, Besiktas a fost depasita la toate capitolele de Tottenham, englezii cistigind cu 2-0, dupa o prestatie excelenta a lui Berbatov. Partida FC Bruges - Bayer Leverkusen s-a incheiat la egalitate, 1-1, dupa ce nemtii au condus timp de 15 minute cu 1-0. Tehnicianul echipei din “Stefan cel Mare”, Mircea Rednic, a fost prezent la partida Besiktas - Tottenham si s-a declarat dezamagit de jocul turcilor, pastrindu-si insa realismul: “Am ramas surprins cind am vazut ce tactica a ales Tigana: mingi lungi si nu au construit mai deloc. M-as fi asteptat la o mai mare presiune din partea lor”. De altfel, ziarele din Turcia il considera pe Jean Tigana cel mai slab antrenor din istoria clubului, iar suporterii sint, la rindul lor, dezamagiti de prestatia favoritilor. Fostul mare international francez se apara, fiind constient in acelasi timp ca echipa sa nu se afla pe drumul cel bun: “Nu am rezolvat niciun moment al jocului cu Tottenham in favoarea noastra. In al doilea rind, din cauza accidentarilor, sint obligat sa folosesc fotbalisti din liga a doua”. Asadar, pentru a mai avea sanse de calificare, turcii trebuie sa invinga intr-una din partidele din deplasare, prima fiind chiar in “Groapa”, pe data de 2 noiembrie, Rednic fiind constient ca acel meci va fi dificil: “Nu e o veste proasta victoria englezilor, dar acum sint mai plin de griji. Este foarte important cum incepem aceasta campanie”. Celalalt meci al grupei a fost unul spectaculos, cu ocazii la ambele porti, ambii portari avind prestatii excelente. La final, mijlocasul belgienilor, Gaetan Englebert, s-a declarat dezamagit: “Ar trebui sa ne cream mai multe ocazii. Nu am fost eficienti in fata portii. Nu e rau un punct insa ne-ar fi trebuit o victorie”. Gloria Bistrita - Dinamo Astazi, Mircea Rednic va avea insa o alta grija: pastrarea avantajului fata de Steaua, printr-o victorie impotriva fostului sau coleg de la Dinamo si elev de la Rapid, Ioan Ovidiu Sabau. Acesta nu-i va putea folosi pe Alexandru Pacurar, Razvan Paduretu, Sergiu Costea si Cristian Ciubotariu, care au fost imprumutati de “ros-albi”, in timp ce Laszlo Sepsi este suspendat, dupa cartonasul rosu primit la meciul cu Rapid. Din lotul lui Dinamo nu fac parte Ze Kalanga, Dennis Serban si Dorin Mihut, accidentati. Partida va incepe la ora 15.00 si va fi transmisa de National TV.

Lupta pentru supravietuire

 Astazi, de la ora 20.45, pe stadionul Cotroceni, FC National va intilni formatia Universitatea Craiova, intr-o partida care se poate dovedi decisiva pentru zona din subsolul clasamentului Ligii I, desi, in urma cu citiva ani, aceste echipe se luptau pentru un loc de Cupa UEFA. Chiar daca oltenii vin in Bucuresti dupa doua victorii consecutive, Marin Duna nu are motive de ingrijorare: “Teama nu are de ce sa ne fie, pentru ca nu jucam cu Real Madrid. Sintem pe un drum bun. Intilnim o echipa pe val, care vine dupa doua victorii si trebuie sa fim foarte atenti. Am pregatit jocul astfel incit sa nu le dam sanse inca de la inceput”. Echipa bancara va putea conta pe Catalin Cursaru, revenit dupa o accidentare, si pe Ionut Savu, revenit in Cotroceni de la echipa Hazer Lankaran, insa Daniel Ghindeanu, Florentin Dumitru si Roberto Iancu sint suspendati. De partea cealalta, Universitatea Craiova se poate distanta la sase puncte de locurile retrogradabile in cazul unei victorii, putind aborda ultimele trei meciuri ale turului cu mai multa liniste. Partida, transmisa in direct de Antena 1, va fi arbitrata de Alexandru Tudor, care a condus si partida Slovan Liberec - FC Sevilla de joi, din Cupa UEFA.

Probleme la FC Vaslui

 Vesti bune pentru albaiulieni in pespectiva partidei din Cupa Romaniei, cu FC Vaslui. Dupa partida de campionat, cistigata in fata celor de la Otelul Galati, moldovenii au 8 jucatori cu probleme medicale. Sorin Frunza si Nachtailer acuza accidentari mai vechi care nu au fost tratate sau au recidivat, iar de curind, alti sase fotbalisti au ajuns pe lista indisponibilor. Marian Alexandru, Neagu, Gomes, Ljubinkovici si Ionut Voicu, acuza grave probleme musculare, iar Bukvici are puternice dureri sciatice. In conditiile in care vasluienii au inca de luptat in campionat, pentru a iesi din zona retrogradabila, tehnicianul Viorel Hizo va odihni, probabil, in partida cu albaiulienii, cit mai multi dintre titulari. De cealalta parte, Mihai Zamfir are de rezolvat mai vechile probleme ale lui Dabu, Kelemen si Drule, jucatori care nu au nici o sansa de a evolua cu divizionara A, in Cupa Romaniei.

S-au aparat cu Turnul Eiffel

 In urma egalului obtinut in fata francezilor de la Paris Saint-Germain, scor 0-0, in cadrul Grupei G a Cupei UEFA, antrenorul Rapidului, Razvan Lucescu, s-a declarat multumit de prestatia elevilor sai si considera ca rezultatul este unul care are avantaje, dar si dezavantaje. “Am pierdut doua puncte, dintr-un punct de vedere, dar am cistigat unul in clasament. Tinind cont de adversarul pe care l-am intilnit, cred ca poate fi considerat un rezultat bun”, a declarat tehnicianul giulestenilor. Partida de pe arena de linga Podul Grant a fost una extrem de incilcita, iar an prima repriza francezii s-au multumit sa mentina tabela imaculata, practicind un joc defensiv si aglomerat in preajma propriului careu. Teama celor de la PSG a putut fi vizibila spre sfirsitul primului act, cind linia de aparare a elevilor lui Lacombe era formata din sase jucatori. Eforturile rapidistilor de a crea pericol in careul portarului Landreau deveneau inutile in momentul in care se loveau de “zidul” creat de francezi. La sfirsitul partidei, Razvan Lucescu a fost vizibil deranjat de tactica practicata de adversar in prima repriza. “Raminem cu amaraciunea faptului ca dupa un joc foarte bun nu am reusit sa cistigam cele trei puncte. Am intilnit un adversar foarte bun si bine organizat, care in prima repriza a stiut sa joace si cu sase fundasi, fara sa-i fie rusine”, a precizat Lucescu. Probabil ca daca tehnicianul rapidist ar fi vrut sa critice tactica francezilor intr-un mod caracteristic antrenorilor din Liga I, ar fi trebuit sa spuna ca parizienii si-au instalat in careu Turnul Eiffel sau Arcul de Triumf. Partida cu PSG a consemnat pentru Rapid primul meci din cadrul Cupei UEFA, de cind antrenor este Razvan Lucescu, in care “alb-visiniii” nu reusesc sa marcheze pe propriul teren. Cu toate acestea, tehnicianul giulestenilor a apreciat ca elevii sai au facut una dintre cele mai bune partide din ultima perioada. Tehnicianul oaspetilor, Guy Lacombe, a fost impresionat de atmosfera creata de suporterii rapidisti, precizind ca jucatorii sai s-au simtit extraordinar sa joace sub o astfel de presiune, care le-a oferit o motivatie in plus. “Mi-a placut sa joc cu o astfel de atmosfera. Ambianta de pe stadion a fost perfecta, iar jucatorii mei au intrat mai motivati in teren”, a precizat Lacombe. Antrenorul parizienilor s-a declarat multumit de rezultat si a apreciat jocul colectiv al rapidistilor, care au pus multe probleme echipei sale. “La inceput am intrat putin timorati, insa dupa pauza le-am cerut sa forteze. Din echipa Rapidului i-am remarcat pe cei doi mijlocasi de benzi laterale si jocul colectiv al intregii echipe”, a adaugat Lacombe. Francezul a laudat si evolutia veteranului giulestean Viorel Moldovan, despre care a spus ca inca nu da semne ca ar trebui sa se retraga. “Viorel Moldovan a lasat o impresie buna si a demonstrat ca inca mai poate sa joace la nivel inalt, in ciuda virstei sale”, a spus tehnicianul. Presa franceza a vazut o partida plictisitoare Cele mai importante publicatii din Franta au vazut un meci “plictisitor” la Bucuresti, jucat intre doua echipe care, pina la urma, s-au multumit cu rezultatul de egalitate. Site-ul psgteam.net a subliniat jocul mediocru al celor doua formatii si i-a felicitat pe cei care au rezistat sa urmareasca o asemenea partida. “Daca pasiunea pentru fotbal ramine si in aceste conditii, atunci nu va disparea niciodata”, a punctat sursa citata.

Cea mai confortabila masina de facut sex este Volvo

 Cea mai confortabila masina de facut sex este modelul Estate de la Volvo. O companie britanica de asigurari, yesinsurance.co.uk, a comandat un sondaj pentru a afla care sint cele mai confortabile masini pentru a face dragoste. Conform sondajului realizat in Marea Britanie, preferata pentru sex este Volvo Estate. Modelul Estate al celor de la Volvo, considerat pina la realizarea acestui sondaj o masina plictisitoare, se dovedeste ca are parte de multa actiune si ocupa locul 1 in top. Modelele Volvo Estate V50/V70 au fost cele mai intilnite raspunsuri la intrebarea:”Care este cea mai confortabila masina pentru sex?”. Secretul pare a fi spatiul interior foarte mare pe care automobilul il ofera, potrivit persoanelor chestionate. In functie de motorizare, pretul pentru Volvo, model V50 sau V70, variaza intre 18.190 si 47.900 de euro. Dupa Volvo, cei mai multi repondenti au spus ca cel mai usor se face dragoste in Mercedes Sprinter si Volkswagen Camper , acestea ocupind pozitiile doi si trei in “Topul masinilor confortabile pentru sex”. Studiul a mai scos la iveala faptul ca 68% dintre cei chestionati au facut cel putin o data sex in masina si unul din 10 a incercat acest lucru chiar si in timpul mersului. 6% dintre subiecti au admis ca si-au avariat masina in timp ce incercau diferite pozitii in habitaclu si doar 1% dintre repondenti a avut curajul sa apeleze pentru acest lucru la asigurator, din cauza imposibilitatii unei justificari logice. Cele mai frecvente defectiuni survin la nivelul scaunelor, al oglinzii retrovizoare interioare si al frinei de mina, conform purtatorului de cuvint al companiei de asigurari care a comandat sondajul. Acesta a mai adaugat ca spatiul pare a fi cel mai important criteriu pentru cuplurile care doresc sa faca amor in automobilul personal. Pe locul patru in top se situeaza marca BMW Seria 3, pe locul cinci se regaseste Ford Escort, locul sase este ocupat de Audi TT, pe sapte, Land Rover Discoveri, pe opt, Porsche Carrera, iar pe noua, Volkswagen Golf. Locul 10 este ocupat, in top, de Ford Focus.

Prima motocicleta cu airbag a fost testata

 Prima motocicleta din lume echipata cu airbag, Honda Gold Wing, a fost supusa testelor de impact ADAC. Cea mai titrata publicatie de specialitate din Germania, foarte respectata si datorita reputatiei sale de organism competent in testarea sigurantei vehiculelor, ADAC Motorwelt a categorisit modelul japonez drept o piatra de temelie pentru securitatea motocicletelor. Testul de impact realizat de ADAC a demonstrat eficienta airbagului in caz de accident. In urma simularii unei coliziuni la viteza de 72 de kilometri pe ora, s-a concluzionat ca folosirea dispozitivului cunoscut de la automobile, airbag-ul, este necesara si revolutioneaza in mod real standardele de siguranta la motociclete. Capul, gitul si pieptul manechinului utilizat in test au prezentat leziuni infime la impactul la 72 de kilometri pe ora, iar rezultatul a fost numit “spectaculos” de catre specialistii germani: la o asemenea viteza, fara airbag, s-ar fi inregistrat leziuni fatale. Masuratorile efectuate de ADAC asupra manechinului, in zona dintre cap si genunchi, au confirmat prima impresie si au demonstrat de asemenea ca, fara acest dispozitiv, nu se poate supravietui unui astfel de impact.

P4/5, avionul de vinatoare de la Ferrari

 Nu a existat nici un alt Ferrari mai exotic decit acesta, au informat cei de la Pininfarina. Primele cu-vinte rostite de catre proprietar catre cei care au construit masina au fost: “E superb de condus”, dupa cum informeaza revista Top Gear. Cu alte cuvinte, P4/5 l-a cam lasat fara glas pe Glickenhaus. Are si de ce. P 4/5 este mai rapid decit un Ferrari Enzo si de patru ori mai scump.  Pretul este aproximativ, sursele jurnalistilor revistei Top Gear sustinind ca pretul aproximat nu este departe de cel real. “Cind cineva o vede pentru pri-ma oara, exista un moment de confuzie, pentru ca este o priveliste care te sfideaza. Insa noi am vrut sa construim o piesa de arta, ceva ne-pretuit, in asa fel incit sa o apreciezi din ce in ce mai mult uitindu-te la ea”, au spus responsabilii de desig-nul masinii, adaugind ca privitorul este socat si nu ii ramine decit sa se holbeze la ea intr-o tacere deplina. Chiar daca este o opera de arta, noul Ferrari al lui Glickenhaus nu va ajunge intr-un muzeu pentru restul vietii sale. Nu va fi inchis ermetic in cine stie ce cutie climatizata, fiind scos din ea doar pentru show-uri ocazionale. Suta de kilometri in 3,3 secunde “Orice iubitor de masini are in minte o imagine a automobilului ideal. Anul trecut, atunci cind Pininfarina mi-a comunicat ca a rein-ceput bine cunoscutul lor program de comenzi speciale, le-am spus ca vreau o masina unica, cu care sa pot sa traiesc in viata de zi cu zi”, a spus James Glickenhaus. Si asa a fost, intrucit Glickenhaus a spus ca “am condus-o si pe autostrada, si in oras. Este practica, nu isi loveste nasul de borduri, usile se inchid perfect si ai si vizibilitate in spate”. Sasiul este imprumutat de la Enzo, in opinia constructorilor, un punct de plecare foarte bun, cu un V12 de 6 litri si 660 de cai-putere, o viteza maxima de 350 de kimlometri la ora. Cu aceasta mototrizare Glickenhaus ajunge la suta de kilometri la ora in 3,3 secunde. Tinind cont de faptul ca Pininfarina s-a ocupat in primul rind de modelul Enzo, acum ei au stiut exact ce trebuie facut, si anume sa il ridice la un alt nivel. Echipa de ingineri a pus o husa din fibra de sticla in forma unui P4/5 peste un sasiu de Enzo, pentru a fi siguri ca toate prizele de aer urmau sa functioneze perfect. 200 de piese unice Au urmat ore intregi de teste in tunelul aerodinamic. Constructorii de la Pininfarina spun ca partea constructiva a acestei masini este mai impresionanta chiar si decit partea de design. “Totul este facut la comanda, masina avind peste 200 de piese unice, mai avansate decit tehnologia spatiala (sau tehnologia modelului Enzo), incepind cu fa-ru-rile modelate de un laser, geamurile, usile gen “fluture” si ajungind la panourile din fibra de carbon si la rotile din aliaj de aluminiu”, au spus constructorii. Pentru ca jantele gen Mech Warrior sa fie cele care se potriveau intradevar pentru P4/5 au fost distruse 20 de perechi pina la forma finala. “Nici nu ne-ar trece prin cap sa punem ceva pe masina care i-ar strica aspectul. Orice componenta noua trebuie sa aduca o imbunatatire. A fost un duel al ingi-neriei atunci cind ne-am propus ca acest design sa devina real, dar si functionabil”, a spus Paolo Garella, seful Diviziei de Proiecte Speciale Pininfarina. Cine l-a scornit pe P4/5 Primul pe lista este designerul Jason Castriota. “Are o estetica de avion de vinatoare. Un contrast de linii hipertehnice combinat cu niste curbe senzuale ale caroseriei, parbrizul agresiv si aripile strimte ii dau un look de bolid Le Mans”, a spus Casariota, cel care a desenat noul model de peste sase milioane de euro. Al doilea pe lista este Ken Okuyama, directorul Departamentului de design Pininfarina, care este multumit ca la Pininfarina designerii sint lasati sa primeasca toate laudele. Paolo Garella este un fost pilot de teste, care aduce o inclinatie de inginerie echipei Ferrari. A mers cu 275 de kilometri la ora cu noul model P4/5. “Sa nu intelegeti gresit, acesta nu este un prototip, ci un Ferrari validat in totalitate la Maranello. A fost construit pentru a fi usor de intretinut si are pina si o garantie de 10 ani pentru piesele sale”, spune Garella. Proprietarul a fost consultat de catre constructor la fiecare etapa din constructia masinii.

Sesizarile din presa pot declansa controale privind utilizarea fondurilor europene

 Guvernul a modificat Normelor metodologice de aplicare a OG 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente, utilizate necorespunzator, una dintre modificarile cele mai importante referindu-se la stabilirea prejudiciului adus de catre utilizatorul fondurilor in urma incalcarii legii in vigoare. Modificarea respectivului act normativ se impunea cu atit mai mult, cu cit momentul aderarii României a fost deja stabilit de catre Uniunea Europeana. Practic, noul act normativ prevede expres ca in astfel de situatii cuantumul prejudiciului se stabileste tinind cont de data la care acesta a fost produs, dar in cazul in care aceasta data nu poate fi stabilita, atunci valoarea prejudiciului luat in calcul este cel care se va stabili la data la care a fost constatat de catre organul de control. De asemenea, la stabilirea creantei bugetare din nereguli si/sau frauda, la valoarea prejudiciului se vor adauga si penalitatile si dobinzile prevazute in contractele economice sau acordurile incheiate in conformitate cu procedurile de implementare. Auditul intern, prima veriga obligatorie Noul act normativ prevede ca activitatea de control in domeniul precizat anterior are doua componente, prima fiind ceea ce se denumeste in limbaj de specialitate a fi controlul intern, iar a doua, cel prin misiuni de control operativ, care face si obiectul actului normativ in cauza. Precizam ca prin “controlul intern” se intelege in contextul de fata un ansamblu de formule de control exercitate la nivelul entitatii, inclusiv auditul intern, incluzind structuri organizatorice, metode sau proceduri, scopul acestuia fiind cel de asigurare a administrarii fondurilor comunitare si de cofinantare in conformitate cu legislatia in vigoare si cu obligatiile asumate in urma semnarii contractelor si acordurilor aferente. Totusi, noul act normativ prevede ca sfera auditului public intern cuprinde activitatile financiare sau cele cu implicatii financiare, desfasurate de entitatea publica din momentul constituirii angajamentelor pina la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa. De asemenea, auditorii interni elaboreaza un proiect de raport de audit public intern la sfirsitul fiecarei misiuni de audit public intern, iar conducatorul entitatii trebuie sa asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea si perfectionarea structurilor organizatorice, reglementarilor metodologice, procedurilor si criteriilor de evaluare pentru a satisface cerintele generale si specifice de control intern. Durata controlului, maximum 90 de zile Control operativ inopinat se declanseaza de catre structurile abilitate prin lege atunci cind exista indicii sau sesizari din partea compartimentelor operative interne, a structurilor de audit intern, sau extern, a altor institutii abilitate de lege, precum si a cetatenilor sau mass-media, cu privire la gestiunea financiara defectuoasa sau frauduloasa a fondurilor publice, inclusiv in cazul asistentei financiare externe nerambursabila. Acest control poate fi efectuat si pe esantion de proiecte, in baza unor analize de risc elaborate de fiecare agentie de implementare. La declansarea controlului, conducatorul entitatii de control stabileste, prin decizie, componenta nominala a echipei de control, durata controlului, care nu poate depasi 90 de zile, si mandatul privind verificarea obiectivelor sesizarii, stabilirea prejudiciului si a persoanelor responsabile. In astfel de cazuri, data controalelor nu se comunica entitatii controlate, spre deosebire de cazurile controlului operativ documentar, programat, cind echipa de control comunica structurii supuse verificarii data declansarii actiunii cu cel putin 5 zile inainte, precizindu-se scopul si durata acesteia. Procesul verbal individualizeaza creanta bugetara, daca este cazul, si va contine si descrierea contextului in care s-au produs neregulile sau fraudele, actele normative incalcate, creanta bugetara, penalitatile si dobinzile si accesoriile datorate de la data producerii sau constatarii prejudiciului, calculate potrivit prevederilor legale.

Licitatie pentru conectarea Trezoreriei la sistemul bancar

 Ministerul Finantelor Publice (MFP) organizeaza o licitatie de proiecte pentru selectarea unei firme care sa dezvolte o retea de conectare a Trezorieriei la sistemul electronic interbancar de plati. Proiectul va fi finantat dintr-un imprumut primit de minister de BIRD, se arata intr-un anunt al MFP. Firmele interesate trebuie sa fi efectuat, in ultimii doi ani, cel putin un proiect similar in sistemul bancar si sa fie certificate SWIFT. De asemenea, compania selectata trebuie sa fi avut, in ultimii doi ani, o cifra medie de afaceri de cel putin 17 milioane dolari. In cazul in care la proiect participa mai multe firme, cifra de afaceri totala se mentine la acelasi nivel, fiecare participant trebuind sa participe la aceasta cu cel putin un milion de dolari. Ofertele trebuie depuse pina pe data de 30 noiembrie, la sediul MFP, fiind insotite de o scrisoare de garantie in valoare de 40.000 de dolari. Compania selectata va trebui sa ofere garantie atit pentru echipamente, cit si pentru programele utilizate. Perioada de instalare a sistemului si de pornire a acestuia este de trei luni de la semnarea contractului.

Creditul cu buletinul moare dar nu se preda

Asa cum s-a intimplat de fiecare data, inovatiile sint pe cale sa salveze inca o data unul dintre cele mai incriminate produse, creditul cu buletinul. Solutia magica gasita consta in procurarea unei adeverinte de venit de catre serviciile comerciale ale retailerilor, cetateanul raminind scutit de drumuri inutile, ca si pina acum. Desigur, nu a fost singura modalitate de mentinere in viata a creditului de consum, mai ales ca se apropie sarbatorile de iarna, cea mai propice perioada pentru magazine. Firmele fac tot posibilul sa mentina in viata creditul cu buletinul. Si tot pentru a nu pierde clienti, marile retele de magazine anunta promotii. Nici bancile nu stau degeaba si cauta solutii astfel, incit restrictiile impuse de BNR sa nu afecteze creditele. Firmele care acorda credit pe baza buletinului au descoperit o metoda de a evita normele BNR, chiar daca trebuie sa munceasca ceva mai mult. Pe scurt, Banca Nationala spune ca, la acordarea unui credit, solicitantul trebuie sa prezinte si o adeverinta de venit. Pentru a-si scuti clientii de inca un drum, retailerul anunta ca se angajeaza sa obtina adeverinta de venit, in numele clientului, de la firma angajatoare. “Efortul clientului este minim, vine doar cu buletinul, iar noi obtinem de la angajator o dovada de venit, pentru a completa dosarul de credit”, a declarat Violeta Sirbu, director marketing la o companie de retail. Si tot pentru a nu pierde clienti, companiile anunta, pentru urmatoarea perioada, promotii sub forma de vinzari in rate fara dobinda sau alte costuri. “Aceasta este o promotie speciala. Se poate aprecia ca o contrabalansare a disparitiei unor anumite produse de finantare, dar ea este pur si simplu o promotie”, a declarat Dan Craciun, director general companie de credit. Retailerul de electrocasnice Flanco a anuntat ca va continua sa acorde “credite cu buletinul”, cel putin pina la finele anului, fara a incalca noile norme privind creditarea, elaborate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care intra in vigoare pe 22 octombrie. “Flanco va mentine acest tip de credit cel putin pina la finele anului, pastrarea serviciului financiar fiind posibila pentru ca, desi clientul nu aduce dovada de venit, furnizorul de credit obtine o dovada de venit de la angajatorul solicitantului”, se arata intr-un comunicat Flanco. Creditul va pastra caracteristicile actuale, adica o valoare creditata intre 1.000 si 6.000 lei, cu o dobinda de 19,9% si un comision de 9,9%. Dobinda anuala efectiva va ramine de 28,58%, avind o perioada de rambursare de la 6 la 48 de luni. Altex a anuntat saptamina trecuta ca va retrage de pe piata “creditul cu buletinul”, incepind cu data de 22 octombrie, cind intra in vigoare noile norme BNR. BNR a stabilit conditii mai restrictive pentru creditarea populatiei, prin modificarea si completarea Normei 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. Principala modificare vizeaza includerea in angajamentele totale de plata lunare ale persoanelor fizice, pe linga principal si dobinda, si a altor costuri care decurg din contractele de credite, reprezentind toate cheltuielile pe care solicitantul trebuie sa le suporte pentru acordarea si derularea fiecarui imprumut. In cazul creditelor de consum, angajamentele de plata lunare nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului sau ale familiei acestuia, conform noilor norme BNR.