Uniunea Civica Maghiara sprijina initiativa de organizare a referendumului privind autonomia Tinutului Secuiesc  „Salutam demersul CNS de a initia un referendum local in scopul autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, dar de asemenea consideram ca acest lucru se poate organiza doar prin unirea tuturor fortelor politice, civice maghiare, cu sprijinul bisericilor istorice maghiare", a spus Szasz Jeno.Intilnire la virfDiscutiile dintre liderii CNS si cei ai UDMR au avut loc vineri, iar in ceea ce priveste o  intilnire dintre conducerea UCM si cea a CNS, Szasz a spus ca o colaborare intre cele doua organizatii nu depinde de o eventuala intilnire dintre cei doi lideri, respectiv Szasz Jeno si Csapo Jozsef, deoarece, potrivit liderului UCM, practic vorbesc aceeasi limba cind este vorba despre autonomia Tinutului Secuiesc.Dezamagit de Marko BelaJeno a adaugat ca este regretabil faptul ca presedintele UDMR, Marko Bela, se pronunta impotriva acestui referendum, sustinind ca legislatia actuala nu permite organizarea acestuia. „Despre Marko Bela am stiut din totdeauna ca vorbeste despre autonomia teritoriala numai cind se apropie alegerile. Insa, consider ca este un lucru bun faptul ca unele organizatii teritoriale, locale ale UDMR s-au pronuntat in favoarea organizarii referendumului, ceea ce dovedeste ca exista posibilitatea de a construi un dialog intre fortele politice, civice la nivel local", a subliniat liderul UCM. In ceea ce priveste eventuala organizare a unui referendum intern, neoficial, in cazul in care nu se poate organiza legal, Szasz a spus ca aceasta problema nu a fost dezbatuta de conducerea Uniunii.Adunare pe 4 noiembrieConsiliul National Secuiesc va convoca Adunarea Nationala a Secuilor la Sfintu Gheorghe, in 4 noiembrie, si va invita toti primarii, viceprimarii, consilierii locali si judeteni din Tinutul Secuiesc, respectiv Covasna, Harghita si o parte din Mures. Cei aproximativ 100 de delegati ai CNS, intruniti, la Sfintu Gheorghe, au adoptat un proiect de hotarire privind initierea stabilirii si organizarii referendumului avind ca obiect autonomia Tinutului Secuiesc. Potrivit hotaririi, Adunarea Nationala a Secuilor de la Ditrau a facut apel la Consiliul National Secuiesc sa reprezinte vointa poporului secui, prin capacitatea sa de organizare, sa asigure autoorganizarea colectivitatilor locale si a Tinutului Secuiesc, sa reprezinte Tinutul Secuiesc atit in relatiile interne, cit si in cele internationale. „Referendumul Tinutului Secuiesc este exprimarea vointei poporului secui prin mijloace democratice, reflectind revendicarea poporului de a-si decide propria soarta", sustinea conducerea CNS in acest document. Totodata, Consiliul National Secuiesc a facut apel la toate autoritatile administratiei publice locale si judetene, la toti primarii si presedintii Consiliilor Judetene din Tinutul Secuiesc, respectiv Covasna, Harghita si o parte din Mures, sa initieze si sa organizeze referendumul local, pe tema autonomiei.

Clubul clujean Roland Garros a gazduit la sfirsitul saptaminii trecute doua concerte de lansare de noi albume, unul de debut, al trupei bucurestene Hotel Fetish, si celalalt, „Paranoia", apartinind cunoscutei formatii Omul cu Sobolani. Prima dintre acestea a fost formata in primavara anului 2004 si este alcatuita din Alexandru Catrina (voce, chitara), Ciprian Macesaru (tobe), Mihai Marin (bas, voce) si Ovidiu Chihaia (chitara, voce). Albumul lansat vineri seara in Roland Garros, „Tango", a carui muzica se inscrie in curentul rock alternativ a fost inregistrat in studioul Sysound din Cluj-Napoca. Piesele au in prim-plan „povesti in care apar personaje imaginare cu personalitati distorsionate", dar si despre ce inseamna „cyberspace si organisme cibernetice". Pentru seara de simbata, sala de concerte a localului a fost amenajata special, fara mese si scaune, astfel ca spectatorii au putut sari si face „pogo" in voie pe muzica celor de la Omul cu sobolani pe hituri precum „Nu incerca asa ceva acasa", dar si pe acordurile noilor creatii ale acestora. Turneul OCS continua cu concerte la Iasi, Timisoara, Pitesti si Constanta. Primul extras single de pe acest album este piesa „Depresia toamna-iarna 06/07", aceasta fiind si cea aleasa pentru un videoclip alb-negru semnat de Tudor Giurgiu.

¤ Iordache acuza inconsecventa conservatorilorDeputata de Cluj Gratiela Iordache acuza PC ca da dovada de inconsecventa politica si ca in partid se inregistreaza mari defazaje. „Linia partidului era, in 2003, cind am intrat in PC, fostul PUR, legata de IMM-uri. In timp ce acum, daca eu vorbesc de mediul de afaceri, conducerea partidului vorbeste despre cum il bate ministrul Macovei pe Victor Petre sau despre nu stiu ce hirtii semnate, despre suspendari de presedinti si despre motiuni impotriva vicepremierului Marko Bela", a declarat ieri Iordache. Potrivit acestuia, IMM-urile au fost un brand pentru PC, care acum nu se mai regaseste printre prioritatile conservatorilor. Deputata care a devenit acum membra PD s-a aratat dezamagita de faptul ca in organizatia PC Cluj actuala filiala este parte din fosta organizatie a PRM, iar din vechii membri nu a mai ramas aproape nimeni.Gratiela Iordache a primit un dracusor de plus din partea organizatiei de tineret a PSD Cluj si o scrisoare deschisa in care a fost criticata pentru faptul ca a trecut de la PC la PD. (V. M.)

Mascarada din Consiliul Judetean Vrancea pare sa fi luat sfirsit. Dupa ce presedintele CJ, Marian Oprisan, reprezentant al PSD, a fost supus votului unei parti a consilierilor, acestia au decis schimbarea sa cu un rezultat de doua treimi la vot, fara prezenta membrilor PSD in sedinta. Consilierii judeteni au vrut sa il schimbe pe Oprisan deoarece, sustineau ei, aduce prejudicii de imagine Consiliului Judetean Vrancea dat fiind ca este cercetat de DNA. In locul sau, au instalat un liberal, dar acesta nu si-a putut lua functia in primire, deoarece Oprisan nu s-a „lasat de scaun". In cele din urma, prefectul judetului a decis ca legea este de partea lui Oprisan, indiferent ca este sau nu cercetat de catre DNA. Decizia a dus la suspendarea protocolului de functionare a Aliantei PNL-PD la nivel local, liberalii acuzindu-si colegii democrati de inconsecventa.Dupa indelungi tratative, insa, Oprisan si reprezentantii celorlalte partide politice din Vrancea par sa fi ajuns la un acord: solicitarea organizarii, de catre Prefectura, a unui referendum local. Astfel, locuitorii judetului se vor putea pronunta daca doresc sau nu alegeri anticipate care sa decida conducerea CJ. Totodata, liderii locali au fost de acord sa inceteze starea de nefunctionare a consiliului, astfel ca toti consilierii se vor prezenta azi la sedinta. Consiliul nu se mai intrunise de trei saptamini, consilierii refuzind de fiecare data sa participe la sedintele convocate de Oprisan. Lipsa lor de activitate a blocat fondurile bugetului local, iar de suferit au avut, in principal, institutiile bugetare. Pentru organizarea referendumului pe care si-l doresc politicienii din Vrancea este nevoie de stringerea unui numar de semnaturi echivalent cu 25% din populatia cu drept de vot a judetului.

Noul Volkswagen Jetta a fost lansat, vineri, si in Sibiu l Cele doua variante Jetta, Trendline si Comfortline, sint disponibile la SC Tess SRL, dealer autorizat pentru marcile Audi si VW Virful de gamaNoul Volkswagen Jetta, cea mai noua vedeta a producatorului german de autoturisme, a fost lansata vineri si in Sibiu, la SC Tess Srl, dealer autorizat. Pentru inceput, sibienii au la dispozitie doua doua linii diferite de echipare, Trendline si Comfortline, cu doua motorizari, una benzina si una diesel. Sint insa suficiente pentru a satisface pretentiile de confort si sportivitate ale celor mai exigenti soferi. „Versiunea de baza Trendline include aer conditionat Climatic, CD-Player, geamuri actionate electric, inchidere centralizata cu telecomanda, sase airbag-uri, tetiere si centuri de siguranta cu prindere in trei puncte pentru toate cele cinci locuri, servodirectie electromecanica, ABS. De asemenea, trebuie spus ca motoarele disponibile sint doua versiuni economice - 1.6 benzina 102 CP si 1.9 TDI 105 CP. Noul model Volkswagen a fost conceput sa fie mai elegant si mai sportiv decit variantele anterioare si are rolul de a completa gama de limuzine aflate sub noul Passat", a declarat Ovidiu Brumar, directorul de vinzari SC Tess Srl. Look complet nouNoul Volkswagen Jetta poate fi caracterizat printr-o imbinare desavirsita intre dinamism si eleganta. Astfel, partea frontala cu grila cromata a radiatorului este cea mai importanta caracteristica de design a noii Jetta. Stilistic, grila radiatorului in forma literei V arata apropierea de noul Passat si de Golf GTI, primele doua game ale marcii care au etalat noua „imagine Volkswagen". De asemenea, spatele masinii este unul care atrage atentia prin schimbari, din punct de vedere stilistic, urmareste actuala linie de design Volkswagen si include stopurile LED, care devin caracteristice pentru Volkswagen. Nu in ultimul rind, trebuie spus ca in comparatie cu Volkswagen Bora, noua Jetta a crescut semnificativ in dimensiuni. Concret, plusul este vizibil la spatiul disponibil pentru pasagerii din spate. Lungimea noului automobil a crescut cu 17,8 cm si masoara acum 4,55 m. Inaltimea limuzinei este de 1,46 m (plus 1,3 cm), in timp ce cistigul de latime este de 4,6 cm (1,78 m). In acelasi timp, ampatamentul a ajuns la 2,58 m, dupa o crestere de 6,5 cm.Motorizari Motoarele disponibile sint doua versiuni economice: 1.6 benzina 102 CP si 1.9 TDI 105 CP. 1.6/ 75 kW/ 102 CP: cu patru cilindri si silentios, motorul dezvolta o putere maxima de 75 kW (102 CP) la 5.600 rot/min si atinge un cuplu de 148 Nm la 3.800 rot/min. Cu o viteza maxima de 186 km/h, limuzina dispune de o agilitate considerabila. Automobilul poate accelera de 0 la 100 km/h in 12,2 secunde. Consumul mediu este mentinut la un nivel de 7,4 litri la 100 kilometri. 1.9 TDI/ 77 kW/ 105 CP: performantele alaturi de un nivel scazut al consumului sunt posibile cu Jetta 1.9 TDI. Motorul de 1,9 l cu injectie directa turbo diesel atinge 77 kW la 4.000 rot/min. Cuplul maxim este semnificativ pentru potentialul propulsorului: 250 Nm la 1.900 rpm. Concret, modelul atinge o viteza maxima de 189 km/h. Acceleratia (0-100 km/h) necesita 11,9 secunde. Acest model are nevoie de numai 5,2 l de motorina pentru a parcurge 100 km.  Dealer autorizatSibienii interesati de noul VW Jetta il pot vedea la dealerul autorizat, SC Tess SRL, situat pe DN 1, la km 303plus800m spre Selimbar. Preturile DDP pentru Trandline pornesc de la 20.402 euro, iar pentru Confortline, de la 21.473 de euro.

 Doi copii si mama lor au scapat ca prin minune dintr-un accident deosebit de grav, in care capul familiei si-a pierdut viata. Tragicul eveniment rutier s-a produs simbata dupa-amiaza, in jurul orei 16,40, la iesirea din Boita spre Rimnicu-Vilcea. Cei doi minori, in virsta de 14 si respectiv 16 ani se aflau, impreuna cu mama si cu tatal lor, intr-un autoturism marca Dacia 1310. Intr-o curba strinsa la dreapta, datorita vitezei si neatentiei, barbatul a pierdut controlul asupta autoturismului, a patruns pe contrasens si s-a izbit frontal intr-un tir care circula regulamentar din contrasens. Soferul Daciei a decedat pe loc, iar sotia sa si cei doi copii au fost grav raniti. Circulatia in zona accidentului s-a desfasurat cu mare dificultate timp de mai bine de o ora. Fara scapareMartorii accidentului au fost socati de starea in care a ajuns autoturismul Dacia in urma impactului. A fost distrus in totalitate. Soferul nu a avut nicio sansa, iar sotia si cei doi fii ai sai au scapat doar printr-o minune. Femeia este internata la Spitalul Clinic Judetean Sibiu cu multiple fracturi la mandibula, coaste si bazin. Nici cei doi copii nu au scapat mai ieftin. Cel mai mic dintre ei, in virsta de 14 ani, este in stare critica, datorita unui traumatism cranio-cerebral acut inchis si a unui edem cerebral. Cel mai mare dintre baieti a suferit doar fracturi la picioare si la antebratul drept.

Becali a pierdut doua procente, dar ramine liderul OpozitieiDaca locul intii ii revine sefului statului, iar cel de-al treilea ii apartine Monei Musca, intre ei sta, in continuare, fostul consilier prezidential Theodor Stolojan. Acesta se bucura de increderea a 43% dintre romani, in vreme ce Mona Musca, de 39%. Pozitiile imediat urmatoare sint ocupate de Gigi Becali, cu 36%, Mircea Geoana si Emil Boc, la egalitate, cu 34%, Calin Popescu Tariceanu, cu 27%, Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, ambii cu 24%. In ciuda scandalului in care a fost implicata, legat de fosta Securitate, Mona Musca nu doar se mentine in topul increderii romanilor, dar si cistiga citeva procente, spune sondajul INSOMAR, care a fost realizat in perioada 12-17 octombrie. Potrivit datelor, Musca ar fi cistigat, in luna septembrie, sase procente fata de luna august. Nici excluderea din PNL a deputatei nu a avut efect asupra preferintelor populatiei, in vreme ce, dintre liderii actuali ai PNL, doar Tariceanu se afla undeva in top, insa departe de nivelul Monei Musca.Romanii ar vota mai degraba AliantaAcelasi sondaj releva faptul ca, desi nu a inregistrat o crestere semnificativa in procente, Alianta „D.A." PNL-PD ramine formatiunea preferata la vot de electoratul roman. Daca peste o saptamina s-ar organiza alegeri parlamentare, 46% dintre romani ar vota cu Alianta. Pe locul al doilea se situeaza PSD, care ar intruni 23%, iar pe locul al treilea se afla PRM, care ar fi votat de 12% din electorat. Cercetarea INSOMAR mai arata ca, daca toate partidele ar candida independent, fara a mai face aliante, Partidul Democrat ar obtine 32% din voturile romanilor, adica cu trei procente mai mult decit la precedentul sondaj. Iar a doua varianta, in optiunile alegatorilor, ar fi Partidul Social Democrat, care a crescut in sondaje cu un procent, pina la 23%. PNL se mentine la acelasi nivel, cu 16% din optiunile electoratului.Politica excluderilor din PNL nu este apreciataPNL a facut obiectul unor intrebari speciale in sondaj, referitoare la recentele excluderi pe care conducerea le-a facut din rindul membrilor sai de marca. Este vorba de deputatii Mona Musca, Raluca Turcan, Cristian Boureanu, dar si de fostii presedinti PNL Theodor Stolojan si Valeriu Stoica, precum si de alti membri ai PNL, care au fost dati afara pe motiv ca au criticat in mass-media, din exterior, activitatea actualei conduceri liberale si a presedintelui PNL, Calin Popescu Tariceanu. Jumatate dintre cei chestionati au spus ca aceste excluderi au fost o greseala din partea partidului. Doar 18% dintre romani cred ca metoda excluderilor a fost o decizie buna. Iar aproximativ 60% dintre cei intervievati spun ca indepartarea lui Theodor Stolojan din partid va influenta in mod negativ activitatea viitoare a PNL. Doar noua procente dintre cei chestionati considera excluderea lui Stolojan un lucru benefic pentru viitorul PNL. Dincolo de planul politic, increderea romanilor merge in proportie covirsitoare spre Biserica. Astfel, la capitolul increderea in institutii, 85% dintre cei chestionati spun ca aleg Biserica, 78% au incredere in Armata, iar 66% crediteaza mass-media. Sondajul a fost realizat pe un esantion de 1.200 de persoane.

¤ TCI se divizeazaActionarii societatii clujene TCI Contractor General (CG) au aprobat saptamina trecuta majorarea capitalului social al firmei de la 2,26 de milioane la 2,28 de milioane de lei, emitindu-se in urma acestei majorari 8.301 actiuni in favoarea AVAS. In plus, actionariatul si-a dat acordul si asupra divizarii unitatii, proces in urma caruia din societatea-mama se vor desprinde trei noi entitati. In urma divizarii, capitalul societatii mama va scadea la 661.882 de lei. Societatile rezultate in urma scindarii sint TCI CG, TCI Invest, TCI Cantina si TCI Razboieni. Obiectul de activitate al firmei-mama este executia, proiectarea si consulting-ul in constructii si instalatii. (A. C. P.)¤ Trezoreria, conectata bancarMinisterul Finantelor Publice (MFP) organizeaza o licitatie de proiecte pentru selectarea unei firme care sa dezvolte o retea de conectare a Trezoreriei la sistemul electronic interbancar de plati. Proiectul va fi finantat dintr-un imprumut primit de minister de la BIRD. Firmele interesate trebuie sa fi efectuat, in ultimii 2 ani, cel putin un proiect similar in sistemul bancar si sa fie certificate SWIFT si sa fi avut o cifra medie de afaceri de cel putin 17 milioane de dolari. In cazul in care la proiect participa mai multe firme, cifra de afaceri totala se mentine la acelasi nivel, fiecare participant trebuind sa participe la aceasta cu cel putin 1 milion de dolari. Ofertele trebuie depuse pina la 30 noiembrie, la sediul MFP. (R. C.)

Acum un an, Vodafone si World Vision Romania au demarat proiectul „Bursele Vodafone pentru liceu", alocindu-i 600.000 de euro pentru un interval de 4 ani. Beneficiarii acestei finantari sint 155 de absolventi de scoala generala din mediul rural, care au obtinut rezultate bune la invatatura, dar nu au avut posibilitati materiale pentru a-si continua studiile la liceu.In judetul Cluj au fost selectati 30 de elevi din 13 comune si sate, programul acoperindu-le cheltuielile de cazare, rechizitele scolare, meditatiile, imbracamintea, ingrijirea medicala, dar si participarea la diferite evenimente cultural-recreative. „La un an de la lansarea programului, sintem foarte mindri sa vedem ca bursierii nostri au obtinut rezultate excelente la invatatura", declara Liliana Solomon, director executiv Vodafone Romania. „Peste 90% dintre elevi au terminat acest an scolar cu medii finale intre 8 si 10. In plus, 21 dintre ei au participat la Olimpiade, unde au obtinut rezultate foarte bune", a adaugat Aurora Popp, director programe in cadrul World Vision Romania.

Debut furtunosAstazi incepe, in sfirsit, cea de-a opta editie a Festivalului de Film Documentar si Antropologie Vizuala „ASTRA Film Fest". „Din ce in ce mai multi regizori si antropologi din lume isi trimit filmele la Festival. Anul acesta, doar pentru concurs am avut peste 700 de filme, din care au fost retinute 87. Avem si in acest an cele patru clasice competitii - International, Est-European, Studentesc si Made in Romania. Avem si citeva programe speciale foarte interesante, dintre care amintesc portretul celebrului cineast Robert Gardner, care va fi si alaturi de noi", spune Dumitru Budrala, directorul studioului Astra Film. Retrospectiva RomaniaIn cadrul programelor speciale intra si o retrospectiva a filmului documentar din Romania, care urmeaza temelor generice care au reprezentat fiecare editie a „ASTRA Film Fest". In 2000, tema programelor speciale a fost rromii, in 2002 - balcanii, iar editia trecuta - Rusia. „De data aceasta, ne orientam pe productiile romanesti ale ultimilor 15 ani. Sint foarte multe tari care au realizat o arhiva documentaristica majora a evenimentelor prin care au trecut. La noi, din pacate, filmul documentar a suferit extrem de mult, in special datorita finantarii mai mult decit mediocre. Cu toate acestea, am reusit sa selectionam un numar de 12 filme pentru Retrospectiva Romania. Vor incerca sa surprinda diferite momente ale tranzitiei", a adaugat Dumitru Budrala. Premiere, de astazi Citeva sute de elevi ai Scolii Regina Maria din Sibiu vor participa, astazi, la proiectia filmului „Cite ceva despre Regina Maria". O ocazie sa vizioneze, in premiera, singurul film facut despre eroina Romaniei. Filmul ce poarta semnatura lui Sorin Iliesiu va rula de la ora 18.00. Dupa cum sugereaza si titlul filmului, cele 23 de minute ale documentarului surprind citeva fragmente sugestive din cele 102 de caiete care compun jurnalul Reginei Maria a Romaniei. Expozitie de fotografieTot astazi, in prima zi a festivalului, va fi vernisata expozitia de fotografie „Fetele Romaniei", la care participa artisti din Romania, SUA si Germania. Expozitia din acest an continua traditia inceputa in 2000, prin care tema programului special este completata de un vernisaj de fotografie.

In toamna anului viitor, cind va aniversa 15 ani de existenta, Vitrina Advertising spera sa isi intimpine clientii in casa noua. Echipa celei mai importante agentii de publicitate din afara Capitalei a gasit deja terenul, pe strada Constantin Brancusi.Consacrata deja ca o agentie mai putin protocolara, dar cu o echipa extrem de bine sudata si motivata, Vitrina a obtinut anul acesta inca o recunoastere a pozitiei sale pe piata: locul 20 in topul 100 al celor mai bune companii pentru care sa lucrezi, realizat de revista „Capital". Este cea mai inalta pozitie ocupata de o firma clujeana. Conditiile de munca oferite de companie au obtinut 140 de puncte, calitatea colaborarii in companie - alte 215 puncte, pachetul salarial si avantajele salariale - 158 de puncte, iar conditiile de dezvoltare profesionala - 240 de puncte. „Imi doresc ca oamenii mei sa fie multumiti", declara Mihaela Rus (foto), directorul general al companiei.

Cadavrul unui barbat din judetul Mures a fost gasit, simbata seara, in satul Smig, comuna Alma. Satenii au dat peste trupul neinsufletit al omului in apropierea unui imobil din localitate, dupa lasarea intunericului. Speriati, oamenii au chemat imediat ambulanta din Medias, dar medicii nu au mai avut ce face pentru barbat. Cadavrul a fost transportat la Cabinetul de Medicina Legala din Medias, iar in urma necropsiei s-a demonstrat faptul ca barbatul a decedat in urma unei puternice lovituri de copita de cal, primita in zona capului. Politistii medieseni continua cercetarile in acest caz.

Veteranii de razboi din Sibiu se vor aduna, miercuri, in Cimitirul eroilor, pentru a aduce un omagiu celor care si-au jertfit viata pentru patrie. Astfel, inca de la ora 9, in Cimitirul Eroilor din Sibiu va debuta ceremonialul de depunere de coroane si jerbe de flori, la care vor lua parte toti veteranii, vaduvele de razboi si vaduvele veteranilor de razboi din judet. Apoi, la ora 10, se vor depune coroane la Monumentul Ostasului roman din toate timpurile, din fata Cercului Militar. In ziua urmatoare, de la ora 16, va avea loc Parastasul pentru Eroii Neamului si Veteranii de razboi, care se va desfasura in Capela Mitropolitana Ortodoxa.

Costul unui trainingMultinationalele, firmele de avocatura, trusturile de presa sau companii din alte domenii de activitate mizeaza pe efectul pe care il are asupra colectivului un team-building, un training sau o conferinta care te scoate din atmosfera banala a unui mare oras. Vistieria unei companii va fi golita cu aproximativ 6.000 de euro de un training oferit angajatilor intr-o statiune pe Valea Prahovei, spre exemplu. Si uite asa, printre marii cistigatori de pe urma noilor practici de promovare a imaginii sau a unei campanii de fidelizare a angajatilor se numara atit agentiile de turism, cit si hotelurile.Extrasezonul devine profitabilAfacerile in acest sector putem spune ca au devenit infloritoare, chiar si in extrasezon, cel putin in cazul marilor hoteluri. Unitatile de cazare de trei sau patru stele, ale caror praguri sint trecute deseori de mediul „corporate", sint neincapatoare in intervalul septembrie-octombrie, gradul de ocupare fiind de 100%. Agentiile de turism nu mai prididesc sa organizeze, cu precadere in weekend, astfel de evenimente. Tendinta ce pare sa se impuna pe piata este ca managerii sa renunte la festivisme si camasi scrobite, in schimbul unei comunicari degajate si petrecerii timpului liber pe Valea Prahovei, la sfirsit de saptamina.Rezervari din primavaraCompaniile care au dorit sa organizeze evenimente in aceasta perioada au facut rezervari inca din primavara. Daca pentru conferinte se mai gasesc sali disponibile, pentru activitatile de team-building nu mai exista posibilitati de cazare. Acest aspect devine cu atit mai interesant cu cit bugetele alocate de companii pentru stimularea si pregatirea angajatilor cresc de la an la an.Inchirierea unei sali de conferinta variaza, in functie de categoria hotelului ales, de dotarile tehnice, precum si de capacitatea acesteia. Astfel, pentru o sala cu o capacitate de circa 200 de persoane, la un hotel de trei stele, tariful mediu pentru o zi se ridica la 250 de euro, iar la un hotel de patru stele, pretul urca pina la 350 de euro. In aceasta perioada, o zi de cazare in Sinaia costa 50-70 de euro, daca locul este contractat prin agentie, in timp ce, la receptie, poate ajunge la 90 de euro, fara sa includa si masa.

Cum putea avansa in grad vreun „Ta major" zelos de la Economic inainte de 1989? Mai ales prin inscenarea „mitei", acel obicei de a primi „foloase necuvenite", atribuit, atunci, mai ales gestionarilor. Pe vremea folosirii comune a bunului intregului popor, de la ruda de salam si jumatatea de vitel sacrificat fara stirea stapinirii, pina la suta de lei si pachetul de Kent („Kent sa mai vin?", va mai aduceti aminte de celebrul scheci al lui Toma Caragiu?), mita era tot ceea ce primeai de la altii si ti se parea ca este „o mica atentie" pentru ca, la rindul tau, „ai fost amabil" (observati ce inradacinat e „obiceiul" in societatea romaneasca din moment ce a creat clisee usor decelabile). De aceea, asocierea dintre „folos" si „necuvenit" reprezinta paragraf de lege.Conform Legii, mituitorul si mituitul impartasesc si vinovatia si numarul de ani de puscarie cu care se pedepseste fapta. Doar ca exista o derogare: autodenuntul. Mituitorul se poate autodenunta si scapa de rigorile Legii. Se duce la procuror si-i zice: uite, dom'le (sau domnita), sa obtin cutare sau cutare chestie trebuie sa-i dau functionarului „x"-ulescu, atita si atita, in data de cutare, orele cutare. Perfect, zice procurorul si extrage dintr-un sertaras un pumn de bancnote marcate cu cuvintul „mita" cu ajutorul unor substante speciale detectabile cu mijloace specifice. Le numara, le baga intr-un plic, le inmineaza mituitorului dupa care, impreuna cu un grup de politisti, organizeaza ceea ce se cheama „flagrantul" - adica momentul real in care mituitul pune mina pe banii din „plic".Numai ca, in momentul respectiv, deosebirea dintre „organizare" si „inscenare" devine, de prea multe ori, nesesizabila.Revenim la „Ta majorul" de la Economic dinainte de 1989: el nu prea „organiza" flagrante, ci „inscena". La adapostul uniformei, el era primul beneficiar al alaturarii dintre „folos" si „necuvenit". Primul servit cu marfa de sub tejghea, pe la usa din spate a magazinului. O atentie, o maslina, primea orice to'asu' militian. Si cind ceva nu functiona ca lumea sau cineva avea de reglat vreun cont, ceva, mai cadea pentru un an-doi, capul cite vreunui gestionar - era gasit cu „plicul".Venind in zilele noastre si asistind la un flagrant in plic, constatam ca oricine este un posibil mituit si ca, in spatele oricarui om (cunoscut sau necunoscut) cu care stam la masa, il primim in birou sau in casa, poate sta un procuror care sa ne acuze ca tocmai ce am fost mituiti.Ne poate chema la o cafea un amic, discutam banalitati si, cind se duce sa se usureze, „uita" pe coltul mesei un plic cu care, un minut mai tirziu, se bate victorios in podul palmei un procuror ce ne anunta sa zimbim, sintem la „mita ascunsa". Nu mai este necesar decit motivul mitei - si autodenuntul fostului amic se pare ca este suficient. Sa fie clar, nu incerc sa spun ca prin flagrant nu se rezolva si foarte multe cazuri reale de mituire, dar, daca vreun amic de-al meu uita ceva pe masa cind pleaca, indiferent unde pleaca, pleaca definitiv, tinindu-se cu procurorul de mina.

¤ Retea europeana la PrimariePrimaria Cluj-Napoca si Prefectura judetului Cluj au cistigat proiectul „ClujNetworking4Europe", in valoare de peste 40.000 de euro. Astfel, 36 de multiplicatori de informatie europeana din judetul Cluj vor fi conectati printr-o retea care are ca scop transformarea retelei existente intr-una activa, functionala si orientata pe continuarea comunicarii si dupa momentul aderarii. Proiectul a fost realizat de Primarie in parteneriat cu Prefectura Cluj, Consiliul Judetean, Fundatia Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala si ADRNV. (A.-D.S.)¤ Furt de fier de la ElectricaTrei romi sint cercetati pentru furt calificat, alaturi de alti doi paznici de la SC Electrica, Serviciul 6 Transilvania Nord. Paznicii societatii i-au ajutat pe cei trei sa fure de aici o cantitate de 478 de kilograme de fier vechi. Politistii au gasit asupra romilor Augustin L., Marian L. si Ciprian L. intreaga cantitate de fier furata. In urma cercetarilor, s-a constatat ca paznicii, Calin Gheorghe F., de 38 de ani, si Simion Sorin J., de 35 de ani, le-au propus romilor sa ii ajute sa scoata fierul din curtea Electrica, contra sumei de 20 RON pentru fiecare. (I. O.)

Poate ca nu pricep eu bine, dar din cite-mi dau seama nu cred ca secuii stiu precis ce vor. Pricep ca vor sa-si intemeieze pe „pamintul natal", intr-un final glorios, un mic voievodat vasal si Romaniei, si Ungariei, ori mai degraba celei din urma. Asa ar trebui inteleasa expresia de „larga autonomie": cu institutii proprii, cu slujbasi numiti de comunitate, cu limba proprie, cu o structura socio-economica cvasiindependenta, cu conducere aleasa prin „vot democratic". Asadar, un mic voievodat in fostele Trei Scaune, o universitate („Bolyai") de stat (a statului roman) la Cluj-Napoca si, in intreaga Transilvanie, recunoasterea limbii maghiare ca a doua limba oficiala. De la autonomie pina la independenta nu este decit un pas, iar de la independenta la autodeterminare si unirea cu Ungaria sint doar doi. Daca ar trebui, si trebuie, sa gindesc pina la capat, asa as gindi. O Ungarie Mare in Panonia si o Ungarie Mica in Ardeal. Daca federalizarea Romaniei nu mai este de actualitate, atunci pina la Anul Nou trebuie cu necesitate realizata autonomia voievodatului secuiesc, caci dupa aceea nu mai este nimic de facut, ori foarte greu, pentru ca nici UE si nici SUA nu agreeaza o astfel de enclavizare. Nu este greu de inteles mentalitatea de ev mediu (paseista) atit a romanilor, cit si a maghiarilor ardeleni. Desi am vietuit pe acelasi „pamint natal", am trait mai mult impotriva decit impreuna, iar mentalitatea, inca bine reprezentata in ambele parti, este aceea pacatoasa de ori-ori; ori noi, ori ei. Conform acestei mentalitati, nu incap doua natiuni in Transilvania, sau daca sint doua (alta data au fost trei: nobili, sasi si secui - Unio Trium Nationum), atunci ele trebuie sa fie egale. Maghiarii, dupa cite-mi dau seama, se percep ca o natiune de „mina a doua", dar ca sa poata avea pretentii de „egalitate", cred ei, trebuie sa aiba si un pamint al lor, „un pamint natal", care sa le confere nu statutul de „minoritate", ci de natiune egala cu cea romana. O Romanie federala ar fi fost ideala pentru maghiarii de pretutindeni. Intr-o Transilvanie autonoma, ei s-ar fi situat pe locul doi ca si populatie, nu insa si intr-o Romanie nationala si unitara. Si cu atit mai putin intr-o Romanie membra a UE. Timpul istoric n-are decit o directie: de la Facere spre Escaton, spre Judecata de Apoi. Pina atunci, crestini sau nu, raminem cetateni egali si in drepturi, dar si in indatoriri. Cetateni ai Europei Unite, nu ai unui Ev Mediu pe care, iata, cu greu il putem intelege si depasi. Unii impotriva altora am fost, trebuie sa fim impreuna. Tertium non datur. 

Campania „Mari Romani", lansata de TVR la sfirsitul lunii mai a acestui an, a luat sfirsit simbata, in urma voturilor romanilor din intreaga tara, dar si de peste hotare. Cistigator a fost desemnat domnitorul Stefan cel Mare, cu 77.493 de voturi. El este urmat pe lista finala de Carol I (52.474 de voturi), Mihai Eminescu (50.640 de voturi), Mihai Viteazul (48.725 de voturi), Richard Wurmbrand (46.973 de voturi), Ion Antonescu (27.483 de voturi), Mircea Eliade (17.019 voturi), Alexandru Ioan Cuza (16.383 de voturi), Constantin Brancusi (14.831 de voturi) si Nadia Comaneci (11.825 de voturi).

Cel mai bunDaca, pina acum, bugetul anului 2004 era considerat drept cel mai bun, din punct de vedere al incasarilor, senatorul Nicolae Neagu este de parere ca anul viitor va aduce o surpriza de proportii. Asta, daca toti contribuabilii inteleg sa fie seriosi. „Teoria fiscalitatii cu 16 procente e buna si incasarile la buget sint corecte, daca toti contribuabilii isi asuma datoria de a-si achita obligatiile fiscale si daca se poate si la termen. A arata pisica celor din afara legii a produs efecte pentru o parte din institutiile private, care plateau mai putin sau deloc", a apreciat parlamentarul. El si-a adaugat doza de optimism cu cifre documentate. „Dimensiunea economica se imbunatateste inclusiv la Sibiu. Inflatia programata va fi de 4,5 la suta si vom avea un deficit bugetar de 2,8 la suta, acceptat de Uniunea Europeana, unde se permite maxim 3. In ansamblu, bugetul va fi cu 32,6 la suta fata de anul curent, la care se adauga creditele externe. Veniturile vor fi de 38,2 miliarde euro", a explicat Neagu.Prioritati realizabileSenatorul a insistat ca invatamintul si sanatatea ramin „prioritatea 0" a guvernantilor, insa fara a exclude preocuparile pentru imbunatatirea masurilor sociale. El crede ca procentul de 5,2 la suta din PIB alocat educatiei va permite investitii in infrastructura, dar si cresterea salariilor profesorilor pina la un nivel acceptabil. „Alianta portocalie are un prim semnal convingator in zona de interes public. Infrastructura umana este factorul determinant al evolutiei societatii romanesti viitoare", a spus Neagu. In ceea ce priveste sanatatea, parlamentarul a dat asigurari ca Sibiul va beneficia de unul dintre cele opt spitale regionale pe care le va infiinta Ministerul Sanatatii. Neagu a mai anuntat ca asteapta „intentiile pozitive" ale celuilalt sibian din comisia economica a Senatului, pesedistul Viorel Arcasu.In pas cu EuropaDin perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, Nicolae Neagu a aratat principalele puncte ale legii in curs de definitivare. Romania va avea dreptul sa desemneze 35 de europarlamentari (cetateni cu virsta de cel putin 23 de ani impliniti). Pragul electoral va fi de 5 la suta, iar in ceea ce priveste desfasurarea efectiva a scrutinului, legiuitorul a optat pentru liste nationale, „ceea ce este bine, va clarifica situatia politica generala", este de parere senatorul sibian.

Mincare pe gratis pentru asistatii socialiZi de zi, aproape 700 de clujeni nevoiasi asteapta un bol de mincare pe holul cantinei de ajutor social din Cluj-Napoca. Zgribuliti si infometati, oamenii se inghesuie pentru hrana zilnica oferita de Primarie. Unora nu le prea convine sa astepte, insa nimeni nu comenteaza. Le este foame si se bucura ca primesc o farfurie de mincare calda. Persoanele din Cluj-Napoca fara un venit minim garantat, care au domiciliul stabil in municipiu si care dovedesc autoritatilor locale ca intimpina dificultati materiale, pot obtine o masa gratuita pe zi. Acestora li se pot alatura persoanele cu handicap, sustinatorii de familie, batrinii si persoanele care depun munca in folosul comunitatii. Sportivii cu performante notabile pot beneficia si ei de o masa gratuita la cantina de ajutor social, in baza unei hotariri de Consiliu Local. Meniul se schimba zilnic si se repeta o data la zece zile. In acest moment, pe partea de ajutor social, cantina deserveste peste 650 de persoane, carora le ofera, de luni pina joi, hrana calda, eventual o gustare, iar vinerea, simbata si duminica hrana rece.Mincare in regim de pensiuneCantina de ajutor social se adreseaza si clujenilor care nu au dificultati materiale, punindu-le la dispozitie mincare foarte ieftina. „Rulajul de marfa ne permite sa oferim oricarui cetatean mincare foarte buna, la un pret mic. Clujenii interesati pot alege: fie se aboneaza si platesc 1,2 milioane de lei pe luna, adica 40.000 de lei pe zi, bani in care este inclusa o masa de prinz, fie isi pot comanda mincare «a la carte»", explica directorul Cantinei de Ajutor Social din Cluj-Napoca, Horea Bilc. La cantina de ajutor social se distribuie si laptele praf necesar nou-nascutilor. Bebelusii clujeni de pina la 6 luni beneficiaza gratuit de patru cutii de lapte praf pe luna, sugarii intre 6 luni si un an primind trei cutii gratuite, pe baza unei retete eliberate de medicul de familie. Caldura supei de puiNeajutoratii stau la coada pentru a-si ridica mincarea. Din cei peste 80 de nevoiasi, inspectorul primariei selecteaza pe rind trei. Batrina Susana Ruha, pipernicita, cu fata brazdata de riduri este una dintre cei trei norocosi care-si primesc mincarea mai devreme. Asezata intr-un colt, isi asteapta resemnata portia de mincare cu sufertasul intr-o mina. Imbracata subtire, sta cu ochii pe supa de pui, care o s-o incalzeasca si care o sa le astimpere foamea celor de acasa. La cei 72 de ani pe care-i are, nu-si permite sa aiba un trai decent, trebuind sa-si ajute sotul paralizat si pe cele doua fete handicapate, vinzind sticle si asteptind de un an, in fiecare zi, pe holurile cantinei, hrana care-i asigura subzistenta. 

Membrii de sindicat ai administratiei publice locale din judetul Sibiu nu au participat la actiunile revendicative initiate de Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratia Publica Locala. Pe de o parte pentru ca liderul de la municipiu se afla in concediu, iar pe de alta parte, pentru ca sindicatul nou infiintat la Consiliul Judetean nu a reusit, inca, sa se afilieze la o federatie nationala care sa le apere interesele. „Am trimis un delegat la Bucuresti pentru a vedea care este stadiul aprobarilor pentru aderare si sa ceara amanunte despre modul in care trebuie sa actionam, daca vom fi admisi in federatie", explica Ovidiu Farcas, liderul de sindicat de la CJ Sibiu. Gata de actiuneFunctionarii sibieni si-au propus sa adere la Alianta „Sed Lex". „In conditiile in care Alianta isi va definitiva datele pentru greva de avertisment si cea generala, vom actiona asa cum ne cere statutul si prevederile legale. Asta in conditiile in care majorarea salariului mediu brut de la 530 de lei la 1.250 de lei a fost refuzata, iar ultima oferta de crestere a lefurilor a fost de 14 procente", precizeaza Farcas.  „Am aflat si noi de actiunile de protest ale sindicatelor din administratia publica din alte judete, dar la noi a fost liniste si Prefectura nu a fost pichetata", declara Dorin Teodorescu, purtatorul de cuvint al Institutiei Prefectului Sibiu. 

Mitingul organizat de Federatia Nationala a Sindicatelor din Administratia Publica Locala (FNSAPL) s-a incheiat cu o pichetare in fata Prefecturii Cluj-Napoca. Aproape 200 de angajati ai primariilor din judet, ai Consiliului Judetean si ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului au marsaluit din Piata Unirii, pe Bulevardul Eroilor, pina in Piata Avram Iancu si apoi la Prefectura Cluj. Sindicalistii s-au aratat nemultumiti de salarizarea necorespunzatoare a personalului din administratia publica si au cerut majorarea salariului mediu la 1.400 RON. Potrivit protestatarilor, la ora actuala, salariile in administratia publica sint cuprinse intre 340 RON si 1.200 RON.Pe linga majorarea salariilor, sindicalistii cer elaborarea unei noi legi a salarizarii functionarilor publici, echitabila pentru toti angajatii si care sa nu faca discriminari intre diferite categorii de functionari. Legea, spun functionarii publici, ar trebui sa compenseze regimul incompatibilitatilor. Mai mult, ei au cerut ca Legea salarizarii personalului contractual din administratia publica sa fie elaborata in corelare cu Legea salarizarii functionarilor publici.Lista de revendicari a protestatarilor, care a fost inaintata prefectului de Cluj, Alin Tise, mai cuprinde si acordarea de sporuri de confidentialitate de 15%, de sporuri de fidelitate de 5% pina la 20%, in functie de vechime, acordarea unei indemnizatii de dispozitiv de 25 de procente si alocatie de hrana.

Directia Generala pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu declanseaza, astazi, campania „Fermier in Europa", care are ca scop cresterea gradului de informare in rindul populatiei, in perspectiva aderarii Romaniei la Uninea Europeana. „Campania se va desfasura pina in 10 decembrie, prin organizarea de intilniri la nivel de comuna cu potentialii intreprinzatori. Vor fi abordate subiecte precum finantarea pentru dezvoltarea rurala, forme de garantare si de creditare dupa integrare, subventii, standarde pe sectoare de activitate, subventii actuale pina la momentul integrarii, norme de igiena in industria alimentara si norme de biosecuritate", spune ing. Nicolae Troanca, directorul executiv al DADR Sibiu.

Degringolada in Invatamint„Sindicatul Liber al Invatamintului Preuniversitar Clujean va semnaleaza, in deplina cunostinta a gravitatii afirmatiei, starea de criza profunda in care se afla invatamintul, cel putin la nivelul judetului Cluj", se arata in scrisoarea deschisa adresata celor 15 parlamentari clujeni. Potrivit liderilor de sindicat, motivatia profesionala a cadrelor didactice, precum si atractivitatea meseriei de dascal pentru tinerii absolventi se afla in cadere libera.„Ministerul Educatiei si Cercetarii ar putea furniza dovezi in acest sens, daca statisticile sale despre miscarea personalului didactic, precum si despre rezultatele si iesirile procesului de invatamint nu ar fi cosmetizate. Sechele precum precaritatea infrastructurii scolare, activitatea didactica cantonata intr-un academism desuet, lipsa de credibilitate a invatamintului profesional la nivelul angajatorilor si de aici necooperarea acestora in activitatea de training, formalismul activitatii de perfectionare a cadrelor didactice, lipsa de relevanta a evaluarilor nationale in raport cu competentele cerute pe piata muncii, asemenea sechele si multe altele, mostenite sau aparute in noile conditii, au drept cauza certa slaba motivare a cadrelor didactice si vor greva inca multa vreme invatamintul romanesc aflat intr-o degringolada fara precedent din cauza subfinantarii si a politizarii inutile a structurilor si cadrelor de conducere", se arata in scrisoarea transmisa parlamentarilor.„Pregatirea tinerilor este subminata"Sindicalistii din Invatamint nu sint de acord cu ultima oferta a Guvernului privind majorarea salariilor si considera ca o crestere de 7% de la 1 aprilie si de 11% de la 1 octombrie nu asigura nici macar protectia sociala.„Se submineaza direct pregatirea tinerei generatii si calitatea potentialului uman al Romaniei de miine. Daca executivul nu poate investi si in resursa umana, asa cum pretinde ca investeste in infrastructura, atunci le propunem sa angajeze roboti care sa le predea elevilor si studentilor. Consideram ca pentru a desfasura un invatamint de calitate, la standarde europene, este nevoie atit de conditii optime pentru elevi, cit si de motivarea pecuniara rezonabila a cadrelor didactice responsabilizate intr-o profesie dificila si pretentioasa", se arata in scrisoarea deschisa. 6% din PIB pentru EducatieDemersul cadrelor didactice clujene are ca scop atragerea parlamentarilor de partea Invatamintului Romanesc. Astfel, parlamentarii sint rugati sa sustina alocarea a 6% din PIB pentru Invatamint in anul 2007. „Acest procent ar putea asigura, oarecum, un trai decent al slujitorilor invatamintului si poate fi un semnal de incurajare pentru tineri sa imbratiseze aceasta nobila meserie. Inca se mai poate face ceva daca dumneavoastra, parlamentarii, intelegeti sa actionati consecvent in sensul crearii unei vointe politice reale pentru reabilitarea invatamintului  romanesc", sustin reprezentantii dascalilor. 

Un tinar de 20 de ani a ramas fara un picior, in urma unui accident. Simbata, in jurul prinzului, tinarul se deplasa cu o motocicleta Yamaha pe strada Vasile Milea din Sibiu. In dreptul statiei Peco Mol, intr-un moment de neatentie, tinarul nu a resprectat distanta regulamentara fata de autoturismul care circula regulamentar in fata sa si s-a izbit violent de acesta. In urma impactului, tinarul motociclist si-a prins piciorul sting sub motor. A fost transportat de urgenta la Spitalul Clinic Judetean Sibiu, dar diagnosticul a fost nemilos. Tinarul a suferit o strivire a antepiciorului sting, cu amputatie traumatica prin fractura falanga distala.

A profitat de coincidenta de numeAlexandru Podgoreanu, patronul unui lant de case de schimb valutar din mai multe orase ale tarii, s-a dat drept fiul deputatului PSD Radu Podgorean, pentru a scapa mai usor de inspectorii Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului, care i-au gasit nereguli la firma.Inspectorii OJPC Cluj au pus sigiliu, de citeva zile, pe cele doua puncte de lucru deschise in Cluj. Patronul SC Saralex SA, Alexandru Podogoreanu, din Bucuresti, s-a prezentat inspectorilor OJPC Cluj ca fiind fiu de deputat. Acesta a profitat de coincidenta de nume si s-a recomandat a fi copilul deputatului PSD Radu Podgoreanu, presedintele Comisiei de politica externa a Camerei Deputatilor.„Acest domn Podgoreanu a fost in vizorul inspectorilor OPC de mai mult timp. Prima data cind a fost sanctionat s-a prezentat ca fiind fiul deputatului Podgorean, si de atunci noi asa stim", a declarat  Mircea Avram, directorul OJPC Cluj.Publicitate inselatoareCele doua case de schimb valutar din Cluj au fost inchise in urma zecilor de reclamatii ale clientilor inselati. Patronul Saralex a fost amendat cu 20 de milioane ROL si este obligat sa plateasca si suma de 300 de milioane ROL, constind in diferenta de curs valutar cu care au fost inselati ultimii reclamanti. Casele de schimb valutar de pe strada Bolyai nr. 4 si de pe Bulevardul 21 Decembrie nr. 3 au fraierit multi clujeni de-a lungul timpului. Acestea apelau la publicitate inselatoare, expunind pe panourile afisate afara un curs valutar mult mai ieftin la prima vedere, dar care in realitate nu era asa. Dupa mai multe sesizari si sanctiuni, cele doua case de schimb valutar au fost, in cele din urma, inchise.Surse apropiate firmei Saralex ne-au declarat ca Alexandru Podgoreanu s-a dat chiar si in fata angajatilor fiul deputatului PSD, desi acesta are un fiu pe care-l cheama Miron. Radu Podgorean nu a putut fi contactat ieri telefonic, pentru a face o declaratie.

Presedintele Parlamentului Ungariei, Szili Katalin, a inminat Crucea de merit a statului ungar unui numar de sapte intelectuali romani si maghiari care au facut inchisoare pentru ca s-au solidarizat cu Revolutia anticomunista din Ungaria din 1956.Ordinul de aur de merit din partea presedintelui Ungariei, Solyom Laszlo, a fost inminat vineri seara la Opera Maghiara celor sapte intelectuali in cadrul manifestarilor organizate cu prilejul comemorarii de 50 de ani de la revolutia maghiarilor din 1956. Presedintele Parlamentului Ungariei a declarat in discursul sau ca este nevoie de o reconciliere morala in aceasta parte a Europei si a multumit romanilor si maghiarilor din Ardeal ca s-au solidarizat cu revolutia din tara vecina. Presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, la rindul sau, ca Revolutia din 1956 nu a fost numai a Ungariei, ci si a Ardealului. „Revolutia a continuat in noi. In noi, maghiarii, dar si in nemaghiari, in intreaga Europa Centrala si de Est. Revolutia a fost si a Transilvaniei, ba chiar si a Romaniei, nici granicerii, nici tancurile sovietice n-au putut sa impiedice asta. Iar represiunea a fost crunta si aici, si acolo. Aici n-au fost focuri de arma, dar pentru cuvinte rostite sau scrise, pentru recitari de versuri au fost si aici intemnitati, pentru ani lungi de inchisoare, studenti, preoti, intelectuali, si multora li s-a curmat si viata", a mentionat liderul UDMR.Profesorul clujean Raul Volcinschi (foto, in dreapta), singurul roman dintre cei sapte care au primit distinctia, ne-a declarat ca invitatia la ceremonie a fost o surpriza placuta pentru el. „Distinctia exprima spiritul european, inceput in 1956. Indiferent de tara, ne-am rasculat pentru libertate", a afirmat Raul Volcinschi, care a stat 8 ani in inchisoare in urma evenimentelor din 1956.Alte 50 de persoane au primit decoratii jubiliare din partea oficialitatilor ungare. Manifestarea de la Cluj-Napoca s-a incheiat cu un scurt spectacol artistic, iar in timpul programului s-a tinut un moment de reculegere si s-a intonat imnul de stat al Ungariei.  

Curtea de Apel Cluj a aminat la sfirsitul saptaminii trecute procesul in care magistratii clujeni au cerut revocarea judecatoarei Florica Bejinaru din rindul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe motiv ca a facut politie politica. In 7 septembrie, membrii Asociatiei Magistratilor din Romania, filialele Cluj si Mures, au contestat in instanta o decizie a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), conform careia judecatoarea Tribunalului Mehedinti, Florica Bejinaru, nu a facut politie politica. In paralel, magistratii din Cluj si Mures au cerut si revocarea lui Bejinaru ca membru al CSM. Termenul de judecata al cauzei civile a fost fixat pentru vineri, 20 octombrie, la Curtea de Apel Cluj. Bejinaru a cerut, dupa cum se asteptau magistratii clujeni, stramutarea procesului, printr-o cerere inaintata Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Astfel, procesul de la Curtea de Apel Cluj a fost aminat, iar ICCJ va hotari in 7 noiembrie daca cererea lui Bejinaru va fi acceptata. „Termenul fixat de Inalta Curte mi se pare cam lung, e vorba totusi de doua luni de la inceperea actiunii noastre", a comentat ieri, pe marginea acestui fapt, presedintele AMR Cluj, judecatoarea Andreea Tulus.

Deputatul PD de Cluj, Daniel Buda, a reusit sa promoveze amendamente la legea energiei electrice care prevad acordarea de despagubiri pentru persoanele care detin pe terenurile lor stilpi sau transformatoare apartinind SC Electrica. Buda a declarat ieri ca se bate de un an pentru impunerea acestor amendamente si ca a intimpinat o opozitie serioasa din partea Ministerului Economiei. Buda spune ca in circa 6 luni legea modificata ar putea iesi de la Guvern, iar proprietarii sa primeasca despagubiri de la stat, sumele urmind sa figureze in proiectul de buget pe anul 2007.Potrivit lui Daniel Buda, initiativa a fost inaintata Parlamentului in urma numeroaselor sesizari primite in cadrul audientelor din partea unor clujeni, si nu numai, care s-au plins ca au pe terenurile lor stilpi de inalta tensiune sau transformatoare apartinind Electrica si nu pot sa vinda parcelele. Oamenii reclamau ca li s-au retrocedat terenurile cu aceste bunuri care scad valoarea pamintului, astfel incit vor fi despagubiti la pretul pietei.

Munca in echipaEchipa cistigatoare este formata din 10 persoane. Tineri toti, ei mentioneaza ca de mici s-au vazut muncind in acest sector, fiecare dintre ei avind o slabiciune pentru calculatoare. Proiectul www.salesjobs.ro, cel care a obtinut Marele Premiu al Festivalului Internetics, le-a luat aproape un an de munca. Alexandru Percsi, programator interfata grafica pentru acest proiect, mentioneaza ca „proiectul a fost o evolutie rapida, toti ne-am perfectionat in anul care a trecut". El mentioneaza ca cea mai mare problema cu care s-a confruntat echipa a fost munca impotriva cronometrului. De cealalta parte, Adrian Gut, project manager in cadrul Netlogiq, afirma ca adevarata satisfactie a cunoscut-o anul trecut, cind firma clujeana a obtinut primul premiu din intreaga existenta a sa, si anume tot Marele Premiu in cadrul Internetics.„Prea multa teorie, prea putina practica"Asta ar avea de reprosat tinerii actualelor facultati de profil din Cluj. Adrian Ilovan, directorul Netlogiq, sustine ca studentii sint pregatiti prea putin pentru a face fata cerintelor pietei de astazi. „Segmentul IT este in continua dezvoltare, in fiecare moment apar aplicatii noi si trebuie mereu sa te pui la curent cu ele. Or, facultatile au ramas la un nivel indepartat, pregatind studentii prea putin in aplicatiile ultimului moment", mentioneaza Adrian Ilovan. Un motiv ar fi lipsa de cadre didactice specializate pe aplicatiile noii generatii, „salariul din invatamint pentru un tinar foarte bine pus la funct fiind absolut nesatisfacator". Viseaza la GoogleIntr-un top al ideilor despre care regreta ca nu au fost ale lor, pe prima pozitie se afla gigantul Google. Adrian Gut mentioneaza ca actuala platforma Google este un exemplu de idee simpla care a functionat cu foarte mare succes. In schimb, Alexandru Percsi viseaza la ideea metacafe, o aplicatie desktop mai recenta, „concept pe care l-ar dezvolta, insa". Nici conceptul de hi5 nu a fost neglijat de programatori, site despre care afirma ca a fost o idee originala. Cu totii stau, insa, si se gindesc acum la tranzactia YouTube, in urma careia cei doi realizatori ai proiectului au devenit multimilionari.

„Imaginea optica a orasului Sibiu este un factor important. Kärcher, specialist in proiectele de curatare de restaurare, indeparteaza din acest motiv, de pe cunoscutul Pod al Minciunilor, precum si de pe Zidul Vechi al orasului, mizeria si praful adunate in ultimele decenii. In luna mai a acestui an, Kärcher a facut o curatare de proba, determinind starea de fapt a obiectivelor de restaurat, testind si fixind metodele de curatare", a explicat Frank Schad, ofiter de relatii publice al companiei Kärcher.Repus in drepturiChiar si primarul Klaus Johannis, care a facut inaugurarea, a ramas surprins de viteza si eficienta germana. „Podul Minciunilor este un simbol al Sibiului si foarte multi ani am trecut peste pod si pe sub pod fara sa ii dam foarte mare atentie, dar cred ca acum acest lucru nu mai este posibil. Aceasta actiune de curatare a podului il scoate foarte frumos in evidenta. Cred ca podul nu a aratat asa bine nici cind a fost nou. Putem sa ne bucuram de el inca multi ani", nu si-a ascuns edilul-sef entuziasmul. Viata prelungitaSpecialistii restauratori au constatat ca trebuie sa acorde atentie deosebita pastrarii patinei fontei, care, sub diferitele straturi de vopsea, creeaza o protectie naturala impotriva coroziunii. Asa ca au decis sa aplice procedeu de curatare cu gheata uscata, apoi sa asigure protectia suprafetelor cu un strat de zapada CO2 intarita. Podul Minciunilor este compus din elemente individuale, cu o lungime aproximativa de 5 m si o inaltime de 1,6 m, iar deschiderea sa atinge 10,5 m. Dupa aceste interventii, viata podului ar trebui sa fie prelungita cu cel putin o jumatate de secol. Acum, cei de la Kärcher se vor ocupa si de restaurarea Zidului Cetatii.Viitori parteneriPrimarul Sibiului a facut mai mult decit sa multumeasca sponsorilor. I-a invitat sa coopereze si pe viitor cu municipalitatea, insa pe bani. „Vreau sa multumesc firmei Kärcher pentru aceasta lucrare exceptionala, care a fost realizata integral si este contributia firmei Kärcher pentru Sibiu, pentru Capitala Culturala Europeana 2007. Specialistii firmei Kärcher cred ca vor deveni parteneri pentru Sibiu. La atitea obiective de restauratie, este cu certitudine benefic", a apreciat Johannis.

Drag racing à la ClujImpatimitii curselor de viteza pe linie dreapta, cunoscute sub denumirea de Drag Race, au luat cu asalt ieri Aeroportul International Cluj-Napoca. Sute de participanti s-au inscris in competitie pentru a-si arata caii putere si indeminarea. Majoritatea tineri, spectatorii au reprezentat limitele traseului prestabilit de organizatori, traseu pe care participantii au alergat cu peste 150 de kilometri la ora. La linia de start, masini cit cuprinde, care mai de care mai aranjate in exterior sau sub capota. Trei secunde, atit au fost necesare pentru ca, din culoarea rosie la care concurentii isi ambalau de zor motoarele, semaforul sa arate culoarea verde si toti spectatorii sa faca un pas inapoi o data cu trecerea bolizilor prin dreptul lor. Pina la intrecerea propriu-zisa, toti concurentii au tinut sa-si arda cauciucurile in parcare, demonstrind fiecare de ce acrobatii este in stare. Toate intr-o atmosfera ce nu a dus lipsa de celebrele piese folosite si in seria de filme „Fast and Furios".Viteza de peste 300 de kilometri la oraEvenimentul pe care toata lumea il astepta, cursa dintre un avion si o motocicleta, a intirziat, insa, fiind decalat din cauza numarului mare de participanti la eveniment. Avionul, un Aerostar Festival de 100 de cai putere, pilotat de Attila Goger, a survolat de mai multe ori pista aeroportului, in incercarea de a atinge viteza maxima si de a testa conditiile in care va efectua cursa. De cealalta parte, Flaviu Varga, la ghidonul unui Suzuki GSXR K2 de 1.000 de centimetri cubi, a realizat, de asemenea, mai multe ture de pista, spre deliciul spectatorilor.Ultimele retusuri si pregatiri fiind realizate, competitia, in premiera pentru Romania, a aliniat la start doar motocicleta, avionul atingind linia de pornire la peste 180 de kilometri pe ora. Motocicleta, pregatita special pentru competitie, a iesit cistigatoare in prima tura de pista, devansind cu peste 100 de metri aparatul de zbor. A doua tura, insa, avionul a reusit sa devanseze bolidul pe doua roti, care a pornit intirziat.Ultima cursa avea sa stabileasca o data pentru totdeauna cistigatorul acestui duel. Beneficiind de un start foarte bun, Flaviu Varga a reusit sa intreaca avionul, atingind peste 300 de kilometri la ora.„Cel mai dificil a fost startul!"Pe un circuit ce masura doar 400 de metri, Flaviu Varga a fost provocat sa-si demonstreze talentul de pilot si totodata nebunia de adrenalina. Atingind o viteza de peste 300 de kilometri la ora, pilotul clujean mentioneaza, insa, ca cel mai dificil a fost startul. „Tin minte ca tremuram la fiecare start cind vedeam ca avionul trece pe linga mine", sustine Flaviu Varga. Pe viitor, pilotul afirma ca este gata de o noua provocare, insa in cazul unei alte curse cu un aparat de zbor ar dori ca „distanta de intrecere sa masoare cel putin 800 de metri, pentru ca altfel nu poate atinge viteza maxima a motocicletei". Pe viitor, un MIG 29!Flaviu Varga, pilotul bolidului de 1.000 de centimetri cubi, s-a pregatit mult pentru cursa „vietii lui". „Din motive tehnice am fost nevoit, insa, sa schimb motocicleta cu care am alergat, la inceput fiind vorba despre o Suzuki K4", afirma pilotul. Despre motocicleta pe care a pilotat-o ieri, sustine ca valoreaza in jur de 6.000 de euro „pentru ca a luat-o second" si cintareste in jur de 180 de kilograme. Pe viitor, Flaviu se pregateste pentru orice provocare i-ar arunca organizatorii evenimentelor de acest gen, prin multime circulind chiar zvonul cursei cu un avion militar de vinatoare MIG 29!

 Asociatia Linia Verde pentru Protectia Copilului (ALVPC) a lansat o campanie de informare, la nivel national, pentru promovarea in scoli si licee a Telefonului Copilului 0800 8 200 200, precum si a noului portal www.telefonulcopilului.ro. In plus, va exista un forum unde copiii isi vor putea exprima parerile, dar si o linie privata pentru minorii care doresc sa fie protejati. Baroana Emma Nicholson, prezenta la eveniment in calitate de membra de onoare a ALVPC, a declarat ca in Romania serviciul este folosit mai ales de catre adulti, insa si-ar dori sa vada mai multi tineri care apeleaza la Telefonul Copilului. “Extinderea activitatilor Telefonului Copilului subliniaza faptul ca atit parintii, cit si copiii din Romania isi cunosc drepturile si se asigura ca acestea le sint respectate”, a adaugat Emma Nicholson.   Presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului (ANPDC), Bogdan Panait, a precizat ca se are in vedere lipirea unor afise care sa promoveze Telefonul Copilului in primariile din tara, in mijloacele de transport in comun si in spitale. Linia de telefon adresata copilului functioneaza de aproximativ cinci ani, perioada in care au fost inregistrate peste 1,4 milioane de apeluri. Sase operatori raspund zilnic, intre orele 8.00 si 20.00, solicitarilor, incercindu-se rezolvarea cazurilor care vizeaza sanatatea si protectia drepturilor copilului.   Multe din persoanele care au sunat la numarul gratuit au cerut informatii despre procedura de adoptii sau obtinerea unor indemnizatii, insa au existat sesizari privind comportamentul violent al profesorilor sau colegilor de scoala, abuzuri fizice si sexuale. Potrivit unei statistici realizate de ALVPC, in perioada februarie-octombrie 2006 au fost inregistrate 203 cazuri de abuz. Astfel, 10 persoane au facut reclamatii privind abuzuri savirsite in centrele de plasament si 34 s-au referit la copiii care cersesc. De asemenea, au fost sesizate 20 de abuzuri emotionale, sapte sexuale si trei privind exploatarea copilului prin munca. De altfel, anual romanii sesizeza prin Telefonul Copilului peste 350 de abuzuri.

 Municipiul nostru are posibilititatea de a beneficia de fonduri europene si de sprijin din partea expertilor internationali pentru dezvoltarea si reabilitarea unor zone din oras. In acest sens, Ministerul Integrarii Europene a lansat chiar un apel catre orasele si municipiile interesate de a accesa programul Initiativa Comunitara URBACT. Acest program are ca obiectiv dezvoltarea si schimburile de experienta intre administratiile si comunitatile locale din orasele statelor membre ale UE. In perioada 2007-2013, administratiile care doresc sa implementeze programe si strategii integrate de dezvoltare urbana, o pot face cu o finantare importanta in cadrul programelor operationale. Sprijin Administratiile locale care vor accesa finantari prin intermediul acestui program vor avea la dispozitie un expert care sa lucreze cu specialistii autoritatilor. Practic, administratiile vor fi sprijinite pentru definirea si dezvoltarea strategiilor de devzoltare urbana pe diferite niveluri, in functie de dimensiunile si importanta comunitatilor. Vor putea fi implementate strategii atit in ceea ce priveste intreg orasul sau municipiul, sau numai vizind o anumita zona sau un singur cartier. Municipiul nostru are sansa de a face parte dintre administratiile eligibile pentru a accesa acest tip de fonduri, odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, si cu atit mai mult cu cit, in avantaj se afla comunitatile cu peste 20.000 de locuitori. In cazuri exceptionale doar, pot accesa programul URBACT, orase apartinind statelor care sunt membre vechi ale UE. Data limita Ca in cazul oricaror fonduri europene, fondurile URBACT pot fi accesate pe baza unor proiecte serioase si mai ales de catre administratiile care se incadreaza in timp. Ministerul Integrarii Europene a anuntat ca data limita pentru depunerea cererilor pentru prima etapa este 20 noiembrie anul curent, ceea ce lasa la dispozitia municipalitatii o perioada de inca aproximativ o luna. Fondurile care ar urma sa ajunga in contul administratiilor locale prin programul sus mentionat, vor fi destinate subventionarii totale pentru o perioada de un an de zile a observatorului zonei ce urmeaza sa fie reabilitata, dar si pentru derularea efectiva a proiectului aprobat.

 Municipiul nostru ramine, deocamdata, singurul oras din Romania partener intr-un proiect european de peste 1,6 milioane de euro. Proiectul are ca tema sustenabilitatii energetice, iar primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, s-a deplasat in Marea Britanie, pentru semnarea contractului de finantare. Proiectului ASPIRE - Dobindirea sustenabilitatii energetice in regiunile periferice ale Europei, face parte din Programul “Inteligent Energy Europe”, iar obiectivul sau general il reprezinta elaborarea si dezvoltarea unor planuri de actiuni dedicate identificarii si utilizarii surselor de energii alternative. Totul se realizeaza in vederea dezvoltarii unui model, replicabil la nivelul regiunilor periferice ale Europei, de comunitati locale pentru energii alternative. Buget serios Proiectul are un buget total de 1.643.093 Euro, 12 parteneri europeni, entitati publice si private, singurul partener din Romania fiind Consiliul local Alba Iulia. Ceilalti parteneri sunt din Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Letonia, Cehia, Italia, Spania si Estonia. Relevanta locala a proiectului consta in faptul ca ofera un cadru strategic si de posibilitati financiare si logistice pentru identificarea resurselor de energii alternative aferente judetului Alba si implicit, municipiului Alba Iulia. De asemenea, este oferita posibilitatea crearii unor comunitati locale care sa se dezvolte pe principiul utilizarii energiilor alternative sustenabile ca energia eoliana, biomasele organice, resturile agricole sau bio-combustibilii. Pe linga faptul ca sunt mai ieftine si mai putin poluante, aceste surse de energie pot fi implementate cu succes maxim in comunitatile in curs de dezvoltare. Proiectul presupune si schimburi de experienta la nivel european, cu experti in domeniul energiilor alternative si cu reprezentanti ai unor comunitati locale ce folosesc majoritar sursele de energie alternative celor conventionale.

Romania si Bulgaria intra in Uniunea Europeana in 2007, dar fara a avea drepturi depline. Oficiali din Marea Britanie, citati de presa din Regat, prevad restrictii pentru muncitorii din cele doua state, timp de doi, pina la sapte ani. Contrar lobby-ului facut de premierul Tony Blair, se pare ca cei mai multi membri ai cabinetului britanic vor fi in favoarea renuntarii la politica “usilor deschise” pentru muncitorii romani si bulgari. Nu este prima oara cind in presa britanica apare “un val” de articole referitoare la acest subiect. Materiale similare au fost publicate si in luna septembrie. Cu toate acestea, nu exista o strategie la nivel parlamentar pentru a contracara semnalele negative venite din Marea Britanie sau macar pentru a limita extinderea acestor semnale si la nivelul altor state ale Uniunii Europene. Presa britanica avertizeaza ca Marea Britanie intentioneaza sa renunte la politica usilor deschise pentru muncitorii romani si bulgari, dupa 1 ianuarie 2007. Secretarul de stat John Reid ar trebui sa anunte “planul” sau pentru accesul treptat al fortei de munca din Romania si Bulgaria in cursul acestei saptamini. Acesta a declarat ca “nu este nici drept si nici intelept” sa nu fie luat in considerare impactul imigrantilor romani in domeniul educational sau al sanatatii. “The Guardian” scrie insa ca planurile tinute secrete de Reid au nascut controverse chiar intre memebrii cabinetului britanic. Acestia “s-au plins ca detaliile controversatului plan nu au ajuns nici pina acum la ei. Unii membri ai cabinetului se indoiesc chiar ca ministrul de interne va reusi sa vina cu un plan care si poate fi transpus in practica”, scrie publicatia britanica. Frustrarea ministrilor vine si din faptul ca exista presiuni ca restrictiile sa fie impuse, dar nici pina acum nu s-a facut vreo declaratie clara in aceasta privinta. Conditiile in care romanii vor reusi sa obtina un loc de munca in Regatul Unit ramin astfel necunoscute. Pro si contra imigrantilorDe altfel, pina si cabinetul britanic este impartit in doua tabere. Ministerul de Externe ar dori pastrarea politicii usilor deschise, Marea Britanie fiind prima, alaturi de Irlanda si Suedia, care a introdus aceasta practica la extinderea din 2004. “Primul val de imigranti a fost benefic pentru relatiile diplomatice dintre Marea Britanie si estul Europei, aliat-cheie in interiorul Uniunii Europene. Ministerul de Finante a estimat o crestere de 10-15% a economiei britanice, care se traduce in 4 miliarde de lire sterline, crestere care poate fi atribuita afluxului de emigranti”, spune “The Guardian” in apararea romanilor si bulgarilor. Publicatia mai avertizeaza insa ca regulile UE permit guvernului britanic sa limiteze accesul pe piata muncii, pe o perioada de doi pina la sapte ani.  “The Observer” relateaza, pe de alta parte, ca planurile lui John Reid au atras proteste din partea comunitatii de romani din Marea Britanie, care a trimis o scrisoare premierului Tony Blair, in care ii cere sa ramina fidel opiniilor sale si sa nu impuna restrictii romanilor, plingindu-se in acelasi timp de o “campanie denigratoare” la adresa Romaniei. Printre semnatarii acestei scrisori se numara si Serban Cantacuzino. Romanii-gangsteriOficiali ai Minsterului de Externe britanic considera ca desi restrictiile reprezinta “un pas inapoi in procesul de extindere a UE”, Downing Street este in favoarea planului lui Reid. “Restrictiile sint necesare pentru a impiedica o patinare politica”, considera oficiali britanici, citati de “The Observer”. Margaret Beckett, membru al cabinetului,  spune, pentru acelasi cotidian, ca deocamdata nu s-a luat nici o decizie. Keith Vaz, fostul ministru european, a cerut guvernului “sa nu ia decizii pripite bazate pe temeri false, provenite din comentarii xenofobe si populiste”. “The Observer” si “The Sunday Times” mai scriu ca, cel mai probabil, muncitorii romani si bulgari vor fi acceptati sa lucreze doar in acele domenii care duc lipsa de mina de lucru. Parerile sint ansa impartite chiar si in aceasta privinta, pentru ca, daca pe de o parte se doreste ca muncitorii necalificati sa nu fie sub nici o forma acceptati, Reid ar propune ca romanii si bulgarii sa fie repartizati in “supracalificatul” domeniu al culegerii de fructe. De altfel, mult controversatul subiect al politicii usilor deschise are un “sprijin” de nadejde in tabloidele britanice. “The Sunday Mirror” scrie despre o banda de “gangsteri” romani specializati in furtul electronic, dupa ce “The Sun” a scris citeva saptamini la rind despre Romania ca fiind raiul pedofililor. Autoritatile romane sint in asteptare Parlamentarii romani nu au o strategie de lobby pentru a reduce macar perioada de restrictionare. Alesii din opozitie asteapta ca cei de la putere sa actioneze, iar cu totii asteapta ca executivul sa ia masuri. Aceasta, in conditiile in care nu este prima oara cind astfel de semnale sint transmise din Marea Britanie. Cele mai recente sint din luna septembrie. La acel moment, ministrul muncii si protectiei sociale Gheorghe Barbu declara, intr-un interviu acordat Reuters, ca cetatenii romani sint prea atasati de tara de origine pentru a o parasi definitiv si nu risca sa invadeze piata muncii din statele occidentale, dupa aderarea Romaniei la UE. La rindul sau, premierul Calin Popescu Tariceanu “linistea” autoritatile britanice, afirmind ca populatia mai saraca a Romaniei va opta pentru Italia si Spania, unde vor avea mai putine probleme de limba, si doar cei mai bine scoliti ar lua calea Marii Britanii. “Doar romanii cu studii superioare ar putea alege Marea Britanie, si nici acestia nu cred ca vor fi prea multi”, au fost cuvintele lui Tariceanu. Intrebati daca au o strategie pentru a mai reduce macar din perioada de restrictionare sau pentru a limita aceasta situatie doar la accesul pe piata muncii din Marea Britanie si nu si din alte state UE, parlamentarii romani au incercat sa dea raspunsuri diplomatice. Concluzia a fost una singura: nu exista o strategie la nivel parlamentar pentru a contracara semnalele negative venite din Marea Britanie. Cristian Diaconescu, senator PSD, membru al Comisiei pentru politica externa din Senat: “Structurile guvernamentale au obligatia sa intervina, sa intre in legatura cu autoritatile engleze, pentru ca toate tratatele europene incearca sa limiteze pe cit posibil astfel de restrictii. Acest fapt poate crea litigii la Curtea Europeana de Justitie. Mijloacele noastre sint limitate cind vine vorba de structurile parlamentare europene. In mod evident, daca nu se intervine, acest fapt poate deveni un precedent, mai ales ca Romania va deveni membru al Uniunii Europene” Teodor Melescanu, senator PNL, membru al Comisiei pentru politica externa din Senat, spune ca la nivel de parlament nu se pot face foarte multe pentru inlaturarea restrictiilor pentru muncitorii romani. Senatorul PNL arata ca singura institutie care poate interveni in favoarea romanilor care vor sa munceasca in Anglia este executivul. “ La nivel de executiv se pot face demersuri serioase. Este adevarat ca, dupa integrarea Romaniei si Bulgariei in UE, va exista o perioada de tranzitie in libera circulatie a fortei de munca, dar Marea Britanie si-a asumat tratatele Uniunii Europene si trebuie sa le respecte. Noi, ca parlamentari, putem doar sa initiem niste consultari cu parlamentarii britanici”.Cucuian Cristian, senator PD, secretar al Comisiei pentru politica externa din Senat: “Exista precedentul fenomenului instalatorului polonez care a inspaimintat Europa, dupa aderarea Poloniei. Muncitorii polonezi au practicat preturi de dumping si, din acest punct de vedere, cei din Marea Britanie au avut probleme cu propria forta de munca. Exista o temere ca acest lucru sa se intimple si cu muncitorii romani, pentru ca se stie ca in majoritatea firmelor de constructii, de exemplu, romanii sint cei  mai buni. Exista un lobby facut la nivel european si in Parlamentul Europei, si in guvernul britanic, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe pentru ca sa nu se restrictioneze accesul romanilor pe piata de munca. Fiecare stat, chiar si Romania, face o politica pentru a se proteja, depinde de presiunea pe care o pot exercita ceilalti pentru ca sa nu se limiteze accesul. Teoretic, nici o lege europeana nu poate impiedica accesul romanilor pe piata muncii din Marea Britanie si ceea ce vor ei sa faca este oarecum in afara legilor europene”.Stefan Glavan, deputat PC, presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor: “Evident, in apropierea datei pe care eu o consider istorica, adica 1 ianuarie 2007, Comisia de politica externa are in viziunea sa ideea de a sonda opinia europeana cu privire la imigranti si in special cu privire directa la pozitia Marii Britanii. Vom cauta sa facem lobby in Camera Comunelor si Camera Lorzilor pentru primirea romanilor pe piata de munca. Cu ceva timp in urma, am avut un contact cu comisia echivalenta din parlamentul britanic si am remarcat o reactie pozitiva. Cum e normal, un rol important il are guvernul si, in special, Ministerul Integrarii Europene. “Vlad Hogea, deputat independent, membru al Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor: “Nu stiu daca neaparat la nivel de comisie se pot face prea multe, dar sa vedem ce putem face la Parlamentul European. Poate ar fi necesar ca cei 35 de euroobservatori sa adopte o pozitie comuna. Mai ales pentru ca este o chestiune mai ampla, din cauza ca din UE sint mai multe tari care n-au spus ca vor face loc pentru muncitorii romani, decit cei care s-au aratat dispusi sa ii primeasca. Daca acum vad ca ne multumim cu atit, probabil aceasta atitudine va continua. Guvernul ar trebui sa fie preocupat de dimensiunea europeana”.

Administratia americana este decisa sa schimbe tactica in Irak, fara a modifica obiectivul propus - “pina la victoria finala”, desi SUA au anuntat de mult ca razboiul s-a incheiat. Nu, fortele multinationale nu mai ataca. Apara ceea ce au realizat si sunt atacate. Un dublu atentat comis ieri pe o piata frecventata din Bagdad a pus capat celui mai singeros ramadan. Alarmata de degradarea situatiei ce risca sa coste scump in alegerile din 7 noiembrie, administratia presedintelui George Bush se grabeste sa gindeasca o noua strategie pentru razboiul din Irak. Astfel, echipa de la Casa Alba este pe punctul de a elabora un calendar al obiectivelor pe care guvernul irakian trebuie sa le atinga, pentru a pune capat violentelor confesionale si pentru a-si asuma o mai mare responsabilitate in securitatea tarii. Un program de lucru din care, dupa cum scria “The New York Times”, nu lipsesc sanctiuni in caz de esec. Precizare pe care Casa Alba a dezmintit-o insa. Activitate intensa“Acest articol nu este exact, dar elaboram fara incetare noi si noi tactici, pentru a ne atinge obiectivul propus”, a clarificat lucrurile un purtator de cuvint al presedintiei, Nicole Guillemard. “Lucram de mai multe luni in colaborare cu irakienii la o serie de masuri menite sa-i ajute la preluarea controlului asupra tarii, masuri capabile sa devina baza pentru un consens national al tuturor comunitatilor din Irak in privinta mijloacelor de a merge inainte”, a adaugat oficialul de la Casa Alba. Ultimul cuvint Sub protectia anonimatului, un responsabil american a asigurat, pe de alta parte, ca problema unui calendar pentru conducerea irakiana nu ar fi fost evocata in cadrul intilnirii de simbata dintre presedintele Bush, responsabili ai administratiei sale si reprezentanti ai fortelor militare dislocate in Irak. Este pentru prima data de la transferul oficial de suveranitate, la 28 iunie 2004, când autoritatile irakiene sunt invitate sa se supuna unui calendar de actiuni, ca dezarmarea militiilor, precum si un amplu ansamblu de obiective politice, economice si militare, toate chemate sa stabilizeze situatia din tara. Redactarea respectivului grafic a fost incredintata generalului George Casey si ambasadorului Zalmay Khalilzad, precum si unui grup de experti ai Pentagonului. Surse ale Ministerului american al Apararii au precizat, totodata, ca totul se face in strinsa colaborare cu irakienii. “Daca Bagdadul nu va fi in stare sa ne dea un raspuns edificator privind capacitatea lor de a duce lucrurile la bun sfirsit, va trebui sa luam totul de la capat”, a subliniat aceeasi sursa.

Presa din Italia a lansat o adevarata campanie pentru a-i gasi pe cei doi “ingeri”, cum au fost supranumiti romanii care au ajutat ranitii din teribilul accident de la metroul din Roma, si pentru a le oferi recunostinta. Gestul nobil al celor doi, care au uitat de propria suferinta si i-au ajutat, fie chiar si cu o stringere de mina, pe cei aflati intr-o stare mai grava, i-a impresionat pe italieni. “In primele minute de dupa tragedie, i-au ajutat si reconfortat pe raniti. Apoi, cind au sosit ajutoarele oficiale si fortele de ordine, au fugit. Acum, multi dintre pasageri ii cauta pe acesti doi romani. «Poate ca sint imigranti clandestini, dar oamenii si noi vrem sa le multumim», au declarat doi tehnicieni”, titreaza publicatia italiana “Il Giornale”. Acesta mai reda marturiile unor pasageri care au declarat ca, imediat dupa momentul impactului, cei doi romani au ajutat la scoaterea ranitilor dintre fiarele contorsionate, dar au acordat si primul ajutor ranitilor, inclusiv masaje cardiace si respiratie gura la gura. “Au avut o vorba de incurajare pentru toti... Poate ca cei doi ingeri nu au permis de sedere, poate sint infirmieri sau medici. Cetatenii le sint recunoscatori. Dar vor sa le-o spuna personal”, incheie “Il Giornale”. Acelasi apel a fost lansat si de “Corriere della Sera”, care scrie ca “la momentul impactului, cei doi romani si-au pastrat calmul si au inceput sa-i ajute pe raniti, asa cum au putut”. “Ingerii din Est” au fugit, uitind ca sint de fapt eroii salvatori din aceasta tragedie. Autoritatile italiene vor sa faca mai mult pentru cei doi romani. Cei doi, daca stau ilegal in Italia, vor fi rasplatiti cu legalizarea statutului lor. Vineri s-a aflat numele unuia dintre ingeri: Ramona Ianos, care se afla in Italia de doi ani. Se pare ca Ramona a trecut peste propria teama si suferinta si si-a facut meseria, aceea de sora medicala. Daca cei doi romani nu lucreaza in Italia cu forme legale, primarul Romei, Walter Veltroni, a anuntat ca cei doi vor fi ajutati de autoritati ca rasplata pentru curajul si generozitatea de care au dat dovada in acele clipe de cosmar. Al doilea inger se pare ca este un tinar, Mihai, care a incercat din primele momente ale accidentului sa-i ajute pe pasageri. Pentru moment insa, “ingerii” nu au aparut in fata celor care i-au ajutat. “Multumesc tuturor celor care au ajutat la reinstaurarea normalitatii”, a spus primarul Romei, citat de “Corriere della Sera”.  

 Primul dintre proiecte se refera la amenajarea exterioara a Palatului Apor, iar cel de-al doilea la reamenajarea curtii interioare a universitatii si la extinderea spatiilor de invatamint, prin refacerea unei cladiri. “Noi consideram toata Cetatea ca fiind de grupa A si din acest motiv acordam o importanta speciala la tot ce ce intimpla in aceasta zona”, a declarat directorul interimar al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DCCPCN) Alba, Alexandra Mircea. Incercare de... fentare Daca aceste doua dosare isi urmeaza cursul fara probleme, nu acelasi lucru se poate spune si despre un alt dosar, pe care reprezentantii universitatii l-au vrut aprobat cu orice pret. Alexandra Mircea a spus ca universitatea a mai venit cu un dosar, in baza caruia propuneau darimarea cladirii din curtea institutiei, care in trecut au fost grajduri. “Noi le-am spus ca nu se poate, pentru ca face parte dintr-un ansamblu istoric (...) In plus, le-am explicat ca dosarul nu era bine intocmit si ca era nevoie de un montaj fotografic color, cu situatia la zi a cladirii... Ei au trimis dosarul direct la minister. Au crezut ca trec peste noi. Dar ministerul ni l-a trimis noua. Toata lumea trebuie sa inteleaga ca Directia este reprezentantul ministerului in teritoriu si chiar daca cineva incearca sa apeleze la o pila, Directia va fi tot timpul intrebata si i se va cere un raport. Directia nu trebuie evitata, pentru ca dosarul tot aici vine”, a declarat Alexandra Mircea. Ea a precizat ca demolarea nu va fi aprobata si ca universitatea va trebui sa vina cu un proiect prin care sa reabiliteze fatada cladirii si sa transforme spatiile interioare in sali de cursuri, mai ales ca interioarul nu este aproape deloc compartimentat si permite o mare libertate din acest punct de vedere. Casa impunatoare linga biserica O alta problema semnalata de Alexandra Mircea a fost cea a Parohiei Ortodoxe din Sebes, care a cerut sa ridice o casa parohiala pe nu mai putin de 500 mp in curtea bisericii. “I-as ruga pe preotii care se ocupa de monumente istorice ca marea lor preocupare sa fie punerea in valoare a acestora, nu stragularea cu alte constructii. Cu asa ceva nu sint de acord. Sunt impotriva constructiilor linga monumente istorice”, a afirmat directorul interimar al DCCPCN Alba. Ea a sugerat gasirea unei alte locatii, iar daca nu este posibil, casa sa nu se intinda pe mai mult de 200 mp.  Corectitudine rasplatita Comisia Regionala si-a dat, in schimb, acordul pentru refacerea sistemului de drenare a apei pluviale la Catedrala Romano-Catolica, pentru reabilitarea unui imobil din Rosia Montana, pentru mansardarea a doua locuinte de pe strada Octavian Goga, pentru reabilitarea si refunctionalizarea cladirii de pe strada George Cosbuc unde este sediul DNA Alba, precum si pentru amenajarea centrului de cercetare apartinind de universitate. Un caz aparte l-a constituit cererea de construire a unei case in locul unor anexe gospodaresti pe strada Decebal, in Cetatea istorica. “Nu va strica cu nimic Cetatea. Era nedrept ca familiei sa nu i se dea dreptul sa-si faca locuinta, cind spitalul e pina in cetate, si multe case au fost construite aici ilegal. Ne-am deplasat la fata locului cu arhitectii si am constatat ca se poate construi, dar in stilul zonei si cu multe amendamente, care au fost acceptate de proprietar. Pe Planul Urbanistic Zonal existent nu avea cum sa i se interzica sa construiasca, iar noi am considerat ca un om care a avut bunavointa sa vina dupa avizele necesare trebuie ajutat. Ministerul ne-a dat concursul, pentru ca a inteles ca omul este de buna credinta”, a explicat Alexandra Mircea. In schimb, restul proprietarilor care si-au ridicat case in zona, cele mai multe fara a respecta arhitectura zonei, vor fi verificati daca au sau nu avizele necesare. “Am impresia ca aproape toata lumea vrea sa eludeze legile referitoare la patrimoniu. In zona Micesti, de exemplu, patru proprietari sint dati in urmarire penala pentru ca si-au construit case fara sa faca descarcare de sarcina arheologica, iar in acea zona este un sit foate interesant”, a mai spus directorul interimar al DCCPCN Alba. Dosarele mai repede Alexandra Mircea a mai precizat ca verificarile in teren s-au dovedit extrem de importante pentru a se lua o decizie pertinenta legata de dosarele depuse, motiv pentru care, de acum incolo, se va schimba sistemul de lucru. Oamenii vor fi rugati sa prezinte dosarele care trebuie sa intre in atentia comisiei cu cel putin o saptamina inainte, pentru ca reprezentantii directiei sa poata merge la fata locului, sa vada daca au obiectii, iar solicitantii sa aiba timp sa refaca dosarele. Incepind cu luna mai, toate dosarele prezentate DCCPCN Alba au fost analizate in prealabil de o Comisie locala a monumentelor istorice, in care au fost cooptati trei arhitecti atestati de MCC, seful Inspectoratului judetean in Constructii, un arheolog si un istoric de arta, care au acceptat sa participe voluntar la lucrarile comisei, in conditiile in care directia nu avea nici posibilitatea legala, nici financiara de a-i plati. “Aceasta comisie mi-a fost de mare ajutor, deoarece dosarele cu care am mers la comisia regionala au fost foarte bine documentate, iar opiniile lor pertinente m-au ajutat sa rezolv foarte multe cazuri”, a mai declarat Alexandra Mircea.

 In cursul week-end-ului care tocmai a trecut, Freedom House Romania, in colaborare cu Centru Pentru Investigatii Media in Balcani, a organizat un training cu tema “Relatarea despre minoritatile etnice”, destinat jurnalistilor din judetele Alba, Cluj, Mures si Harghita. Seminarul s-a desfasurat pe durata a doua zile, printre traineri regasindu-se Michelle Kelso, bursiera Fulbright si doctorand in sociologie la University of Michigan, Marian Chiriac, jurnalist, Dan Oprescu, consilier la Agentia Nationala pentru RRomi, Cristina Guseth, director Freedom House Romania precum si Alina Constantinescu, coordonator de programe la Freedom House Romania. Printre cele mai importante cazuri discutate au fost cele ale conflictelor interetnice de la Hadareni si Apalina. De asemenea, au fost prezentate documentare despre deportarile rromilor in Transnistria, precum si modalitati de abordare a problematicii minoritatilor, in special a celei rrome.

 In ultima parioada, Partidul Conservator si-a facut un adevarat lait motiv din abordarea problemelor pensionarilor. De la crearea unui Consiliu al Pensionarilor la infiintarea unei linii telefonice si pina la propunerile legislative, nu este saptamina in care PC sa nu abordeze aceste subiecte. In cadrul conferintei de presa de vineri, deputatul Nicolae Popa, vicepresedintele PC, a declarat ca este bucuros ca demersurile facute “au fost deja concretizate prin semnale extraordinar de imbucuratoare primite din partea celei mai defavorizate categorii din Romania”. Conform spuselor deputatului, pe linga discutiile purtate cu Federatia Nationala a Pensionarilor, care a prezentat partidului Conservator teme extem de importante pentru a le sustine in parlament din punct de vedere legislativ, de curind a fost abordata si problema cuantumului pensiilor minime si cea a locuintelor nationalizate, revendicate conform Legii 247/2005, problema ce priveste reforma in domeniul proprietatii si justitiei si datorita careia pensionarii trebuie sa paraseasca locuintele ce au fost retrocedate. Nicolae Popa a declarat ca, in cazul retrocedarii imobilelor in care locuiesc pensionari de peste 60 de ani, va trimite cite o scrisoare deschisa tuturor primariilor, precum si ca va depune un proiect legislativ, prin care anumite articole ale legii 247/2005 sa fie modificate, astfel incit perioada de gratie care este prevazuta de lege, de 5 ani, sa fie marita cu inca doi ani, perioada in care guvernul sa gaseasca o solutie pentru acei pensionari care risca sa se trezeasca peste noapte in strada. Pe de alta parte, Nicolae Popa a declarat ca se asteapta ca si presedintele Basescu sa intervina in aceste probleme ale pensionarilor. Desi nu este atributul presedintelui de a se amesteca in treburile guvernului, Nicolae Popa a declarat ca, daca a facut-o in alte cazuri, ar trebui sa o faca si in cazul pensionarilor, mai ales ca in perioada campaniei, el si Mona Musca erau cei mai mari sustinatori ai rezolvarii problemelor pensionarilor.

De la 1 ianuarie, serviciul militar va fi asigurat si in Romania pe baza de voluntariat, ca in alte tari. Dupa ce a trimis ultimele ordine de incorporare, Armata a inceput o altfel de campanie de recrutare: cu postere si spoturi publicitare, acest ciclu fiind incheiat cu “ultima incorporare”. Conditii Peste 10.500 de persoane s-au interesat, pina acum, la Birourile de Informare Recrutare judetene ale Armatei si la “telefonul verde”, de cele 7.000 de posturi de soldat/gradat voluntar scoase la concurs de MApN, iar prin Internet au accesat pagina speciala 24.000 de vizitatori. Interesul tinerilor pentru a se angaja in Armata poate fi explicat prin conditiile oferite, cum ar fi nivelul salariului la care se adauga diverse sporuri, sprijin pentru continuarea sau finalizarea studiilor, sustinere financiara pentru achitarea chiriei pentru locuinta. Pina la 31 decembrie, doritorii (barbati cu virste de pina la 26 ani si stagiul militar satisfacut) sint indrumati catre unitatile militare care au locuri libere si sint in proces de angajare. Mai exact, tinarul merge la unitatea care angajeaza, depune o cerere, intocmeste dosarul, urmind a fi testat medical si psihologic. La final, daca are dosarul in regula si a trecut testele, semneaza contractul de angajare ca soldat voluntar. Dupa 1 ianuarie 2007, pot sa se inscrie in concurs atit femei, cit si barbati, cu virste intre 18 si 26 de ani, in conditiile Legii nr. 395/ 2005, pentru a se angaja pe cele 5.000 de locuri estimate. Dorinta oficialilor Armatei este ca organismul militar sa dobindeasca, dupa 1 ianuarie 2007, mai multa stabilitate, personalul sa fie mai bine motivat, mai pregatit si mai disciplinat. Serviciul militar in statele membre NATO Ultima incorporare marcheaza inscrierea Romaniei in rindul celor 12 state din lume in care exista serviciu militar, dar nu este obligatoriu, dupa cum informeza un raport al Directiei Legislatie si Asistenta Juridica din cadrul MApN. Dintre statele membre NATO, doar noua, la care se va adauga si Romania, nu au serviciu militar obligatoriu. Acestea sint Belgia, Cehia, Franta, Ungaria, Italia, Olanda, Portugalia, Slovacia si Spania. La nivel mondial, nu exista serviciu militar in 91 de state. Serviciul militar exista, dar nu este obligatoriu, in 12 state. In 11 state exista serviciu militar selectiv. De asemenea, in alte 33 de state exista serviciu militar neobligatoriu si alternativ. In alte 45 de tari exista serviciu militar fara serviciu alternativ.

 Persoanele fizice care realizeaza tranzactii bursiere vor completa declaratii pe propria raspundere, in care vor preciza pretul de achizitie si data dobindirii titlurilor, si vor avea posibilitatea sa solicite companiilor de brokeraj o fisa de portofoliu care va include si impozitul retinut. Societatea de intermediere va oferi investitorilor, la sfirsitul anului, la cerere, o fisa de portofoliu, care va evidentia cistigul sau pierderea realizata din transferul actiunilor, precum si cuantumul impozitului calculat si retinut in cursul anului fiscal de catre broker. Declaratia pe propria raspundere va include si denumirea emitentului, simbolul, numarul de actiuni, modalitatea de cumparare. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a emis, recent, o noua instructiune privind metodologia de determinare, retinere si virare a impozitului pe cistigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare. Autoritatea de supraveghere a pietei de capital a adus completari la stabilirea modalitatii de determinare a pretului de cumparare pentru valorile mobiliare si a suplimentat lista exceptiilor.

 Companiile Cosmote Mobile Telecommunications SA si Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) Radiocom SA au contestat rezultatele licitatiei pentru atribuirea ultimelor doua licente de telefonie mobila (3G), organizata de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI). Companiile declarate cistigatoare la data de 13 octombrie 2006 au fost RCS&RDS, cu 90,41 puncte, si Telemobil, cu 72,71 puncte. Cosmote a cumulat 59,74 puncte, iar SNR, 49,58 puncte. Ofertantii au avut la dispozitie sapte zile de la data anuntarii cistigatorilor pentru a contesta rezultatele. Comisia de evaluare va raspunde contestatiilor in alte sapte zile de la expirarea termenului de contestare. Unul dintre motivele care au dus la pierderea cursei pentru acordarea licentei 3G a fost, in cazul Cosmote, acoperirea geografica. Fiecare titular al licentei 3G va plati un tarif de eliberare a spectrului in valoare de 35 milioane de dolari. Cistigatorii vor intra in posesia licentei numai dupa achitarea primei transe de 10,5 milioane de dolari, care va fi platita in maximum 120 de zile de la data anuntarii cistigatorilor. Urmatoarele transe anuale egale, in valoare de 4,9 milioane de dolari, se vor plati pina la data de 30 ianuarie a fiecarui an, incepind cu anul urmator emiterii licentei. Licentele acordate vor putea fi pastrate doar daca detinatorii lor vor respecta obligatiile din licenta. Caietul de sarcini prevede mecanisme prin care IGCTI sa verifice indeplinirea obligatiilor din licenta. In cazul nerespectarii lor, se vor percepe penalitati stabilite conform caietului de sarcini si calculate ca procent din tariful de eliberare a spectrului de 35 milioane de dolari. Daca titularul licentei nu-si indeplineste obligatiile, IGCTI va stabili o perioada de timp in care acesta trebuie sa le indeplineasca. In cazul in care titularul va continua sa nu le indeplineasca, IGCTI poate dispune fie suspendarea, fie retragerea licentei.

  Practic, nu se va mai practica subventionarea dobinzii pentru astfel de credite, fiind elimint in acest mod ajutorul de stat acordat agentilor economici care fabrica diverse produse in România, destinate exportului. Din momentul promulgarii noilor norme, Eximbank a devenit practic doar un girant pentru agentii economici in cauza, asemanator cu ce se intimpla si in unele tari din UE. Totusi, ajutorul care mai poate fi acordat, adica garantii in numele si contul statului pentru creditele acordate pe termen scurt si mediu, pentru realizarea productiei sau prestarea serviciilor, cu exceptia comertului, destinate exportului, are importanta sa, intrucit agentii economici pot accesa astfel mult mai usor credite de la bancile comerciale. Totusi, competitivitatea produselor românesti astfel realizate va fi inferioara celei din majoritatea tarilor UE din cauza nivelului  superior al dobinzii practicat de catre bancile comerciale românesti. Se garanteaza maximum 80% din credit Potrivit noilor reglementari, garantia acordata de catre Eximbank poate fi acordata pe o perioada de cel mult doi ani, in favoarea bancii finantatoare sau garantatul pentru acoperirea riscului de nerambursare a creditului acordat de banca in scopul precizat anterior, dar numai in completarea garantiilor reale/personale constituite de debitor la creditul in cauza. Garantia Eximbank poate acopei maximum 80% din valoarea creditului (principalului) care face obiectul garantarii, dar pe durata valabilitatii garantiei in numele si contul statului, se va accepta modificarea structurii garantiilor colaterale prezentate de catre debitor bancii finantatoare numai cu conditia ca valoarea acestor garantii colaterale sa nu se reduca cu mai mult decit procentul de diminuare a sumei principale garantate. Garantia este irevocabila, neconditionata, directa si expresa si se compune din acordul de garantare, conditiile generale, lista conditiilor specifice si, dupa caz, clauze aditionale, fiind valabila pe toata durata contractului de credit, la care se adauga o perioada de maximum 60 de zile calendaristice, stabilita in lista conditiilor specifice. Dar raspunderea Eximbank in cadrul garantiei inceteaza in ziua rambursarii integrale a creditului, a dobinzii si a altor costuri, la data rezilierii contractului de credit de catre garantat, fara acordul prealabil al Eximbank, in cazul producerii unei pierderi garantate, la data cind Eximbank plateste valoarea de executare a garantiei sau la data rezilierii garantiei prin acordul partilor. Comisioanele, in sarcina          debitorului Pentru obtinerea unei garantii, banca finantatoare, impreuna cu debitorul, vor trebui sa completeze o cerere de garantare, care va fi insotita de documentele necesare analizei solicitarii de garantare. Eximbank are dreptul sa solicite informatii suplimentare privind obiectul garantiei si tranzactia comerciala, atunci cind elementele cuprinse in cererea de garantare si in documentatia furnizata nu sint suficiente pentru evaluarea riscurilor sau pentru stabilirea conditiilor specifice ale operatiunii de garantare. In situatia in care contractul de export nu este semnat, in urma unei analize a situatiei economico-financiare a solicitantului, Eximbank poate emite la cererea acestuia o scrisoare de intentie, valabila pina la completarea documentatiei transmise de solicitant. Dupa completarea documentatiei de catre debitor, in vederea definitivarii procesului de analiza a solicitarii de garantare, se va verifica daca nu au intervenit modificari in situatia juridica sau financiara a debitorului si daca se mentine incadrarea acestuia in clasa de bonitate stabilita pentru acordarea scrisorii de intentie. Precizam in incheiere ca toate comisioanele specifice garantiei vor fi platite de catre garantat/debitor in baza prevederilor garantiei, printre comisioanele percepute numarindu-se cel de inregistrare a cererii de garantare, de analiza, de emitere a garantiei sau de administrare a acesteia, nivelurile acestora fiind precizate in caietul de comisioane al Eximbank.

 FC Unirea Alba Iulia a terminat, din nou, la egalitate, o partida disputata in deplasare, elevii lui Mihai Zamfir remizind de aceasta data, 0 la 0, la Cimpia Turzii, cu formatia locala Industria Sirmei. Albaiulienii au demonstrat ca le priesc inceputurile de meci, dar nu si poarta adversa, ratind in primele 10 minute doua mari ocazii de gol. Dupa acest rezultat, FC Unirea a coborit pe locul 9 in clasament, cu 17 puncte, insa a mai recuperat un punct in clasamentul adevarului, ajungind la -1. Colega de clasament si inaintea acestei partide, CS ITSC, a ramas in continuare inaintea Unirii, cu acelasi numar de puncte dar cu un golaveraj mai bun. Mihai Zamfir spera ca, pina la urmatoarea partida de pe teren propriu, echipa sa ajunga pe plus in clasamentul adevarului, lucru posibil daca albaiulienii nu cedeaza nici in urmatoarea deplasare de la Lugoj, contra formatiei Auxerre. Ghinion curat Albaiulienii au dominat partida de la Turda de la un capat la celalalt, si-au creat mai multe ocazii de gol, insa nu au reusit sa fructifice nici una. In chiar minutul 1, Manea a lovit transversala cu un sut de la aproximativ 20 de metri, iar Cristea a sutat pe linga poarta in minutul 8, dintr-o pozitie excelenta. Manea a mai avut o ocazie si in repriza secunda, executind o lovitura libera ce a trecut de putin pe linga buturile gazdelor. Industria Sirmei Cimpia Turzii a avut o singura oportunitate de a marca, in minutul 62, la o actiune prelungita de atac, insa portarul Rotar a intervenit foarte bine in fata lui Dimbean. In rest, ar fi de notat numai evolutia foarte buna a albaiulienilor pe terenuri straine, elevii lui Zamfir aducind din deplasari 8 din cele 17 puncte pe care le au pina acum. FC Unirea a pierdut o singura partida disputata pe un teren strain, cea de la Vilcea, dar si atunci, numai ghinionul a facut ca albaiulienii sa nu ia macar un punct. Picanterii Pentru prima data de la debutul campionatului, FC Unirea Alba Iulia a avut parte de un arbitraj excelent. Este a 12 a partida consecutiva din acest campionat, insa, pina acum, FC Unirea nu a beneficiat de nici o lovitura de pedeapsa, indiferent daca se impunea sau nu acest lucru. Vorbe Mihai Zamfir - antrenor FC Unirea Alba Iulia 2006: “Rezultatul este unul pozitiv, pentru ca am luat un punct, insa e pacat ca nu am cistigat. Ne-am obisnuit deja cu astfel de jocuri. Dupa cum s-a jucat in teren, dupa numarul de ocazii, trebuia sa cistigam. Sper sa trecem peste aceasta situatie, pentru ca m-am saturat de jumatati de masura. E pacat pentru jocul pe care l-am facut, pentru ca am avut prima repriza la discretie”. Clasament la zi 1. Dacia Mioveni    12    7    4    1    15-4    25    A7 2. “U” Cluj    12    7    4    11-9    25        A7 3. Minerul Lupeni    12    7    2    3    15-10    23    A5 4. FC Caracal    12    7    1    4    19-11    22    A4 5. Politehnica II Tim.    12    5    4    3    14-7    19    A1 6. Corvinul Hunedoara    12    4    6    2    20-12    18    0 7. FC Tirgoviste    12    5    3    4    11-8    18    0 8. CS ISCT    12    4    5    3    8-7    17    -1 9. FC Unirea Alba I.    12    4    5    3    7-8    17    -1 10. FCM Resita    12    4    3    5    12-12    15    -3 11. CSM Rm. Vilcea    12    4    2    6    11-14    14    -4 12. CFR Timisoara    12    4    2    6    12-18    14    -4 13. Gaz Metan Medias    12    3    3    6    10-13    12    -6 14. C.S. Auxerre Lugoj    12    3    3    6    9-12    12    -6 15. FC Bihor    12    2    5    5    12-19    11    -7 16. FC Unirea Dej    12    3    2    7    9-19    11    -7 17. Building Vinju Mare    12    2    4    6    4-9    10    -8 18. FC Baia Mare    12    2    4    6    9-20    10    -8

 Avind in Dica cel mai slab jucator de pe teren, campioana a fost depasita cu 2-1 de extraordinara echipa condusa de Petre Grigoras. Otelul a aratat “ros-albastrilor” exact ce le-a lipsit acestora marti, in jocul cu “galacticii”: atitudine si determinare. Desi in minutul 15, Steaua conducea clar in ceea ce priveste ocaziile de a marca, Olaroiu incepind, in premiera, cu Badea si Thereau in atac, Dica a ratat din toate situatiile posibile. Partida a avut un ritm excelent, fazele la cele doua porti succedindu-se cu repeziciune, deschiderea scorului de catre oaspeti neparind decit o problema de timp. Neinspiratia lui Dica si prestatia deosebita a portarului Vitca au pastrat, totusi, tabela imaculata. Steaua a iesit de la cabine hotarita sa transeze meciul cit mai repede, dar s-a stins pe parcurs, contraatacurile gazdelor devenind din ce in ce mai periculoase. In urma unei astfel de actiuni, Otelul a obtinut un corner, ex-stelistul Marius Baciu marcind in minutul 53 un gol splendid, cu capul, in urma iesirii neinspirate a lui Cernea. Thereau egaleaza trei minute mai tirziu, insa dominarea stelista ii lasa descoperiti in aparare pe lentii fundasi ai campioanei care au fost surprinsi de actiunea lui Paraschiv, finalizata de Jula. Dinamo s-a distantat, astfel, la 12 puncte, iar locul secund pare si el, pentru Steaua, in pericol. 

 Dupa ce a cucerit medalia de bronz la proba individual compus, gimnasta Sandra Izbasa a izbutit, in ultima zi a Campionatelor Mondiale de la Aarchus, sa urce pe a doua treapta a podiumului, dupa o evolutie de exceptie la birna. Prin prestatia sa, reprezentanta noastra a primit nota 15,500 si a aratat intregii lumi ca are forta de a deveni urmasa Catalinei Ponor la aparatul care a adus atitea succese gimnasticii romanesti. Putin a lipsit ca Sandra sa obtina aurul mondial, insa arbitrii competitiei s-au chinuit 20 de minute sa-i acorde ucrainencei Iryina Krasnianska nota 15,575, deposedind-o astfel pe romanca de titlul mondial. La aceeasi proba, sibianca Steliana Nistor s-a clasat pe locul al saptelea, cu nota 14,575. Tot in ultima zi a Campionatului Mondial de gimnastica, romanul Marian Dragulescu a cistigat o noua medalie de aur, la sarituri. Reprezentantul nostru cucerise, cu o zi in urma, titlul de campion mondial la sol. Evolutia sa a fost aplaudata la scena deschisa de cei 5.000 de spectatori care au savurat cele doua sarituri ale romanului. Marian a terminat cu o medie de 16,487 puncte, dupa ce a primit pe rind, pentru fiecare saritura, notele 16,500 si 16,475. Medalia de argint la sarituri a revenit lui Dimitri Kaspiarovici (Belarus) - 16,312 p, iar cea de bronz - germanului Fabian Hambuechen - 15,825 p. Desi a vrut sa se retraga din gimnastica, in urma cu ceva vreme, Marian Dragulescu are in palmaresul sau cinci medalii de aur. Ultimul succes mondial la sarituri dateaza de anul trecut, cind reusea sa urce pe prima treapta a podiumului la competitia desfasurata la Melbourne. Datorita evolutiilor remarcabile ale lui Marian Dragulescu si ale Sandrei Izbasa, Romania a ocupat locul al doilea intr-un clasament al medaliilor obtinute de fiecare delegatie. Cele doua medalii de aur cucerite de Marian la sol si la sarituri, precum si bronzul de la individual compus si argintul de la birna al Sandrei au plasat-o pe Romania in spatele Chinei, care a cucerit opt medalii de aur. Sandra, o noua stea Pina la urma, delegatia Romaniei a reusit sa obtina rezultate satisfacatoare, dupa esecul de la probele pe echipe, iar evolutiile fetelor de la probele individuale ne dau speranta ca viitorul gimnasticii noastre este asigurat. Sandra Izbasa a cistigat primele medalii mondiale din cariera sa, dupa ce, tot in acest an, cucerea titlul european la sol, bronz la birna si a iesit vicecampioana continentala cu echipa Romaniei. Desi vitrina ei numara deja cinci medalii, Sandra Izbasa se afla la inceput de drum, la cei 16 ani ai sai. Nascuta pe data de 18 iunie 1990, vicecampioana mondiala la birna este inca un copil care se mai uita la desene animate si citeste “Harry Potter”, insa este constienta ca reprezinta una dintre piesele de baza pentru Olimpiada din anul 2008, care va avea loc in China, la Beijing, unde va avea de aparat un titlu olimpic, in fata chinezoaicelor.

• Dragi copii si oameni mari, astazi o sa va spun o poveste.  V-as fi spus “Povestea Caprioarei”, dar brand-ul asta s-a luat, asa ca va spun “Povestea Ciutei”. Tot un fel de caprioara e si Ciuta, dar mult mai sprintara si mai plina de surprize. Asadar. A fost odata ca niciodata... o Ciuta. Cu nume exotic, cum se cade unei fiinte atit de delicate. A trait zile frumoase in mediul elevat al universitatii, unde lucra si sotul ei. S-a luptat el din greu si a prins un post mai caldut, prin potera, iar tinara Ciuta si-a zis ca nu se poate lasa mai prejos. Ce, nu poate lupta si ea? Nu poate fi si ea un consilier? Sau poate chiar un director? Cu sensibilitatea ei, nu ar fi putut fi omul de cultura care sa schimbe destinele culturale si de patrimoniu ale judetului? Dar pentru asta ii mai trebuiau vreo doua luni de vechime, ca trebuie sa fi vreun mahar al petrolului sa se schimbe legea pentru tine. Asa ca,    si-a gasit sprintara un sprijin de nadejde in cel mai tare guvernant din judet si a luptat cum a stiut. Si a stiut sa obtina aminarea concursului. Si daca tot a putut asta, de ce n-ar fi putut sa-l scoata din competitie pe ursul care a avut tupeul sa lupte cu o fiinta atit de delicata pentru postul ala de director? Si cum se plimba ea cu un aparat foto, asa, sa isi pastreze pentru iarna poze cu floricele, vede o groapa mare cu un escavator. Era si ursul mai incolo, dar nu a incaput in cadru. Si trimite Ciuta pozele la sprijinul ei de nadejde. Si-si trimite primul guvernant al judetului corpul de control la groapa, sa vada de ce ursu’ nu era in groapa, sau macar linga cupa escavatorului cind se sapa. Si apare si politistu’, sotul Ciutei, si face proces verbal, ca ursu’ nu supravegheaza lucrarea. Numa’ ca sotul Ciutei era putin in concediu cind a facut procesul verbal, iar cei doi sefi care i-au semnat delegatia, au aflat ca i-au semnat-o dupa ce a iesit scandal. Adica, ei nu au semnat-o, ci era semnat “pentru” la ambii. Saraca Ciuta si-a pierdut atunci sprijinul de nadejde, dar cum omu’ oricum vorbise la minister, s-a gindit ca totul poate fi salvat. Ghinion insa. Omu’ de la minister a fost si el schimbat, asa ca Ciuta a ramas cu buza umflata si ursu’ i-a luat fata. Va dati seama ce frumos era viitorul pentru tinara Ciuta? Prindea pe unu ca si-o facut casa ilegala, top ii facea proces verbal. Venea sotu’-politistu’ si constata ca Ciuta are dreptate, si-l baga pe om in penal. Sau daca omu’ venea spasit de greutatea dar-urilor (‘dar, nu ati inteles’, ‘dar, nu a fost asa’ – la ce daruri v-ati gindit?), nu mai constata... Pai nu? Si puteau sa aiba cea mai frumoasa vila, care sa emane o cultura atit de valoroasa de sa se oftice Nastase si sa le vinda lor colectia. Ce frumos ar fi fost... Din pacate, Ciuta a ramas cu boticul si cu ochii umezi, pentru ca postul de la cultura s-a ocupat... Acest text va fi considerat pamflet 

Simbata seara, postul national de televiziune a incheiat campania “Mari Români”.In urma unui show-maraton, la care au participat avocatii celor 10 mari romani: Vlad Craioveanu, Bodgan Naumovici, Adrian Cioroianu, Ioan T. Morar, Andrei Gheorghe, Mircea Diaconu, Dragos Bucurenci, Dan C. Mihailescu, Sandra Pralong si Stejarel Olaru, Stefan cel Mare a fost desemnat “cel mai mare roman”, adunind 77.493 de voturi din totalul de 363.846. Podiumul a fost completat de Carol I (52.474 voturi) si de Mihai Eminescu (50.640 voturi). Pe celelalte pozitii s-au clasat: Mihai Viteazu (48.725 voturi), Richard Wurmbrand (46.973 voturi), Ion Antonescu (27.483 voturi), Mircea Eliade (17.019 voturi), Alexandru Ioan Cuza (16.383 voturi), Constantin Brincusi (14.831 voturi) si Nadia Comaneci (11.825 voturi). Campania “Mari Romani” a insemnat 107 ore de emisie, dintre care 85 au insemnat dezbateri, show-uri si documentare, peste 6.900 de spoturi difuzate si 2.550 de subiecte postate pe forumul site-ului campaniei. Potrivit TVR, show-ul de simbata a fost lider de audienta la nivel national, aducind in fata micilor ecrane o medie de 1.468.000 de telespectatori. Asta inseamna 7.5% rating si 18.6% share. Campania “Mari Romani” s-a derulat in perioada 27 mai -21 octombrie.

Incepind de azi, piata serialelor de televiziune se imbogateste cu inca un produs. Este vorba despre “Om sarac, om bogat”, un format care a cunoscut succesul in mai multe tari. Povestea graviteaza in jurul a doua prototipuri umane diferite: Titi Prodan (Horia Brenciu) - omul sarac, si Emilian Maxim (Serban Ionescu) - omul bogat. Premiera este programata azi, de la ora 17.30, la Pro TV. Inainte de premiera, am stat de vorba cu Serban Ionescu, interpretul rolului Emilian Maxim. - Ati cochetat atit cu filmul, cit si cu teatrul si televiziunea. Ce se mai intimpla cu filmul romanesc in acest moment? Va intreb, pentru ca, din pacate, am ajuns o tara in care nu se mai merge la cinema.- Cu filmul, teatrul si televiziunea nu am cochetat, pentru ca asta este profesia mea, viata mea. Cred ca la aceasta intrebare un sociolog ar putea raspunde cel mai bine. Lumea din jurul nostru se schimba, la fel si relatiile oamenilor cu institutiile. In Romania, de 15-16 ani, filmul incearca sa supravietuiasca. Constat cu placere ca ultimele productii cinematografice au primit din partea tinerilor foarte mult oxigen si profesionalism. Consider insa ca nu e suficient. In plus, nu e vina cinematografiei ca asistam la aceasta stare. Este o industrie, nu un hobby, o masinarie care inghite foarte multi bani. Or, handicapul filmului in fata televiziunii consta in faptul ca aceasta din urma detine toate “firele”. Filmului ii lipseste, din pacate, difuzarea. De asemenea, cred ca ar trebui ca mai multe institutii sa se arunce in aceasta “aventura”. In al treilea rind, este si o problema de educatie. Acum 40 de ani, tin minte ca se mergea in caravana prin toata tara cu diverse filme. Acum totul este ca o cursa in gol. Alergi de unul singur si iesi pe locul doi.- In ultimii ani, meseria de actor este luata peste picior. Nu de putine ori am auzit formulari de genul “decit sa te faci actor, mai bine vinzi flori”. Chiar asa de rau a ajuns meseria asta?- Actoria nu este o meserie, este o profesie, care are nobletea ei. Daca, Doamne fereste, viata iti ofera si o cadere abrupta, cred ca poti sa vinzi si flori sau sa sapi canale. Meseriile au stralucirea si demnitatea lor. Dar profesia e nobila.- Unii spun ca televiziunea este ca o bula de oxigen pentru actori. Altii spun ca este o solutie de compromis...- Eu nu pot face compromisuri decit cu mine, in nici un caz cu televiziunea, radioul sau publicitatea, de exemplu. A face serial de televiziune sau reclame nu este un compromis, ci tine de mijloacele pe care le foloseste un actor pentru a-si face profesia. Este o posibilitate de a colabora profitabil, cu toate ca eforturile pe care le implica productiile de televiziune sint foarte mari. De asemenea, este foarte cunoscut faptul ca a fi actor angajat la teatru nu iti ofera un venit nici macar decent. Astfel ca, in urma acestor colaborari, avantajele sint reciproce.  - Azi debutati intr-un nou serial pentru televiziune: “Om sarac, om bogat”. Ce v-a determinat sa acceptati rolul lui Emilian Maxim?- Dupa ce am primit propunerea de a juca in acest serial, am citit mai multe episoade din scenariu si mi s-a parut ca Emilian Maxim este un personaj pe care as putea sa-l construiesc cu mare placere. Este totodata un tip de personaj de care in film nu am mai avut parte, poate cel mai frumos din tot serialul.- In prezentarea acestui rol, ati spus ca interpretati o “jigodie simpatica”. Cum arata un asemenea exemplar?- O “jigodie parfumata”! Asa l-am caracterizat pe Emilian Maxim, personajul meu din serialul difuzat de ProTV. Maxim este un tip superficial, gaunos, fara caracter, dar simpatic. Impostura lui da rezultate care il pun in situatii ridicole. De aici se naste umorul. Rolul este unul foarte generos. Este un rol lung, care implica o grija foarte mare de a nu plictisi publicul. In teatru, de exemplu, in doua ore pe care le petreci pe scena, rateul poate fi sigur. In serial insa, de la episod la episod, am posibilitatea de a schimba, de a imbogati rolul. E greu sa conduci un personaj atita timp si, totodata, sa il mentii proaspat, veridic, surprinzator. Emilian Maxim este un personaj cu defecte, calitati si foarte multe surprize.- In distributia acestui serial gasim actori si oamenii de divertisment. Cum arata munca de echipa in aceste conditii?- Fiecare vine cu propria experienta, cu ce are el de “acasa”. Daca acest cocteil iese bine, este in avantajul tuturor. Pentru ca invatam unii de la altii. Chiar si eu pot sa invat de la cei mai tineri, cu toate ca, de obicei, prefer sa inventez, sa fiu original. Profesia noastra cere foarte multa disciplina, talent, organizare, inteligenta. Probleme mari nu exista intre noi pentru ca gasim solutii si rezolvari pentru orice. Te certi in timp ce muncesti, apoi te impaci si mergi mai departe. Este un lant al efortului ce trebuie respectat la fiecare. - In spotul tv exista un monolog al lui Horia Brenciu. Dumneavoastra nu spuneti nimic. Ce i-ati spus lui Horia in timpul filmarilor? I-ati ajutat pe colegii mai putin experimentati?- Trebuie sa recunosc ca imi cam bag nasul. Dar fiind toti in aceeasi oala, cred ca este in regula. O observatie facuta cu umor este binevenita pentru oricine, chiar si pentru Horia. El este un om de televiziune, de show. De fapt, este el singur un spectacol. Daca va fi nevoie, ii voi face sugestii. Si lui, si celorlalti de pe platou. Chiar si regizorilor. Pentru ca sintem o echipa, si parerea fiecaruia conteaza. Uneori, dintr-o simpla idee se poate naste ceva minunat.  - Din cite vad, serialul va rula dupa-amiaza. Nu este tocmai o ora potrivita pentru audiente notabile. Ce sperati odata cu lansarea acestui proiect?- Serialul va fi difuzat de la ora 17.30. Mi-e greu sa fac previziuni, insa, dupa ce am citit scenariul, dupa ce am inceput filmarile, cred ca acest serial, cu putina grija, poate sa prinda foarte bine. Este un format nou, serios si cred ca publicul din Romania are nevoie si de astfel de proiecte.- In film, jucati rolul unui bogatas. Cum arata viata reala pentru Serban Ionescu, actorul?- Viata mea este complexa. Am o familie la care tin enorm si care ma sustine. Tot ce fac, fac pentru ei. Ma bucur ca sint sanatos si ca imi pot indeplini profesia cu seriozitate si pasiune. Cineva a hotarit sa imi dea mai mult pe latura aceasta. Nu sint un om avut. Am prieteni foarte grei din acest punct de vedere si stiu ca acest statut implica foarte multe griji.- Daca ne uitam peste hotare, prestatia de calitate este strins legata de aspectul financiar. Se va ajunge vreodata si in Romania la aceasta balanta, ce tine de normalitatea meseriei?- Probabil. Fiecare isi doreste sa atinga acest echilibru, de cind intra pe bancile actoriei. Exista si la noi citiva actori bine cotati atit in tara, cit si in strainatate. Ceea ce la noi inca nu se stie este faptul ca divertismentul costa, este foarte scump. Noi incercam sa ducem economia in capitalism, dar platile se fac ca in socialism. Asta este marea noastra problema. 

Proverbul “haina il face pe om” tinde sa nu mai fie de actualitate, de vreme ce gadgeturile extrem de costisitoare capata tot mai mult teren. Intre acestea, ceasurile de lux ocupa un loc aparte, cu vinzari de zeci de miliarde de euro anual. Desi produsele germane si japoneze au inceput sa fie din ce in ce mai cautate, cei care se bucura de prestigiu si aprecierea unanima ramin ceasornicarii elvetieni. Sigiliul Genevei a urcat in 2005 valoarea exporturilor de bijuterii si ceasuri de lux din Elvetia la peste 7,6 miliarde de euro. Dar producatorii se confrunta cu dezvoltarea pietei la negru, unde se vind anual aproximativ 40 de milioane de unitati contrafacute, veniturile generate din aceasta activitate ridicindu-se la aproape jumatate de miliard de euro. Luind in calcul cresterea sustinuta din ultimii ani, cu o medie de 10,9% pe an, principalii producatori se asteapta la un avans al industriei de profil si in 2006. Totusi, volumul exporturilor din Elvetia pentru aceasta categorie de produse a inregistrat un regres de aproximativ 6,2% in primele doua luni ale anului in curs. Astfel ca participarea unor jucatori de renume mondial la tirgul de la Basel, la inceputul lunii aprilie, nu a putut trece neobservata, mai ales datorita exponatelor unice prezentate. Multe dintre acestea pot fi gasite si pe piata interna, prin intermediul distribuitorilor autorizati. Printre dificultatile intilnite de acestia, efectele fiscalitatii asupra capitalizarii reale reprezinta probabil cea mai importanta problema. Mai ales ca importurile trebuie platite in avans sau, in cazuri deosebite, in termen de 30 de zile de la livrare. Dar jucatorii nu se tem de scadentele furnizorilor, caci piata se incadreaza trendului general, inregistrind cresteri constante. Si cum clientii predilecti provin din mediile de afaceri sau show-business, veniturile ramin la un nivel suficient de ridicat pentru a putea reinvesti profitul in achizitia unor modele noi, unice, care devine capitala pentru asigurarea succesului fiecarui distribuitor.Servicii conexeMajoritatea celor care importa si comercializeaza ceasuri de lux au devoltat acest segment concomitent cu vinzarea bijuteriilor din aceeasi categorie, precum si a accesoriilor de tipul cutiilor pentru depozitarea acestora. De asemenea, se ofera servicii de intretinere calificate pentru produsele cumparate din sistemul propriu. Si, de multe ori, cei care se prezinta la ceasornicari pentru reparatii descopera ca au cumparat un ceas contrafacut, pentru care au platit sume exorbitante, dar care nu poate fi remediat. In 1994 au fost puse bazele companiei Helvetansa, pentru ca doi ani mai tirziu sa fie inaugurat primul punct de desfacere. Astazi, portofoliul companiei include nume de prestigiu, ca Vacheron Constantin, pentru care este distribuitor exclusiv in Romania, Cartier, Tissot sau Longines. De curind, a fost lansata noua colectie Hermes. Modele rafinate se regasesc si in vitrinele Galt, orologie elvetiana, unde anul trecut cel mai bine vindut ceas a fost un model cu carcasa si bratara de titan si geam de safir, produs sub marca Grovana.

Stralucirea diamantelor, culorile tuturor pietrelor pretioase, prestigiul a peste 100 de ani de traditie – cristalele Swarovski sint cunoscute astazi in intreaga lume nu numai ca pietre de cea mai buna calitate, ci si ca adevarate obiecte-statut. Existenta cristalelor Swarovsky incepe odata cu Daniel Swarovsky, cel care a avut viziunea taierii sticlei obisnuite la standardele diamantelor. Daniel s-a nascut in 1862 in Boemia, care la acea vreme facea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aici el a putut sa observe si sa invete procedeul de obtinere a cristalului de Boemia, pina cind, la virsta de 21 de ani, a vizitat 1 Elektrische Ausstellung (Prima Expozitie Electrica) din Viena unde a gasit inspiratie in creatiile lui Siemens si Edison. Astfel, noua ani mai tirziu, in 1892, Swarovski obtine patentul pentru masina care taia cristalul la perfectie. In 1895, el se muta impreuna cu familia sa din Boemia in localitatea Wattens din Tyrol. Aici va fi de altfel si locul unde, alaturi de cei trei fii ai sai (Wilhelm, Friedrich si Alfred), va pune bazele fabricii de productie a cristalului, pentru a furniza materie prima de calitate superioara.Iar cristalul Swarovski nu este doar un cristal de calitate; multi ar putea chiar spune ca este cel mai valoros cristal din lume: el are o puritate optica foarte mare, datorita concentratiei de minimum 32% de Plumb si aproape intotdeauna presupune programe sofisticate de computer pentru a se realiza taierea fatetelor identice in directii diferite. Datorita calitatii de netagaduit a produselor sale, dar si a inovatiilor constante, compania a atins culmile succesului de o maniera care l-ar fi surprins pina si pe Daniel Swarovsky. Un asemenea exemplu ar fi anul 1931, cind compania inventeaza ca urmare a cererii designerilor, garniturile vestimentare, acele insiruiri de cristele ce pot fi aplicate pe haine. Odata cu trecerea anilor, implicarea Swarovsky in domeniul vestimentar se amplifica, astfel incit astazi exista tehnologia Hot-Fix, ce permite ca bijuteriile sa fie calcate direct pe haine, si Crystal Fabric, un material ce imbina fibrele textile cu cristalele. Mai mult, in 1972, grupul Swarovsky devine principalul furnizor din lume al „Moodstone”, acea piatra care-si schimba culoarea in functie de dispozitia persoanei care o poarta, iar doi ani mai tirziu, Max Schreck da nastere unei noi linii de productie, cea a figurinelor,  prin realizarea unui soricel din parti de candelabru.Putini stiu insa ca numele companiei nu este unul sonor numai in cristelele folosite ca decoratiuni si accesorii, ci si in domeniul instrumentelor de optica, al farurilor, al imitatiilor de pietre pretioase si nu numai. Spre exemplu, Tyrolit, un brand al grupului Swarovski, este primul pe piata europeana si unul din primele trei din lume in ceea ce priveste uneltele de slefuire si lustruire.100 de Ani de CelebritateCristalele Swarovski sint in prezent unul din cele mai recunocute simboluri ale luxului, statut la care au contribuit de-a lungul vremii atit vedete, cit si designeri consacrati. Coco Chanel, Lacroix, Armani, Alexander Mc Quinn sau Dior sunt doar citiva dintre cei care au folosit cristalele Swarovski in creatiile lor vestimentare, iar Marylin Monroe si Nicole Kidman doar doua dintre vedetele care au purtat astfel de accesorii in filme precum „Domnii prefera blondele” ori „Moulin Rouge”. In plus, nu se poate sa fi existat concurs international de frumusete in care candidatele sa nu fi apelat la stralucirea Swarovski pentru a-si pune in evidenta propria lor stralucire. Iar faima companiei nu se opreste aici: produsele Swarovski sint la mare pret si in unele din cele mai sofisticate locuri din lume. Candelabrele cu cristale originare Swarovski decoreaza atit Metropolitan Opera din New York, cit si Chateau Versailles din Paris. Modul in care acestea reflecta lumina in incaperi este considerat a fi etalonul oricarui candelabru de calitate.Obiective turisticeIn 1995, compania Swarovsky a implinit un secol de la infiintare. Pentru a celebra o suta de ani de succes, a fost construit un spectaculos parc tematic, Swarovsky Cristal Worlds. El se afla in Wattens, locul unde a fost fondata compania, nu departe de Innsbruck. Andre Heller, cel care a proiectat parcul, a imaginat o lume a frumusetii, o combinatie inedita de labirint, lumina, elemente acvatice.